Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)

1970-07-01 / nr. 7875

Revitalizarea unei tradiții „Sărbătoarea teiului“ Duminică, în um­broasa pădure de tei de lingă satul Clea­­nov, cunoscută sub numele de Scundaru, la o distanață de a­­proape 50 km de Cra­iova, s-a renfiripat o veche tradiție. Intr­­un luminiș din inima pădurii, de peste 100 de hectare, în parfu­mul îmbătător al fio­­rilor de teii, s-a orga­nizat o frumoasă ser­bare cîmpenească, care constituie un început promițător ce va sto­tornici în mie­zul verii — sărbă­toarea teiului, prilej de bucurie, de destin­dere pentru oamenii locurilor. De cum am intrat in Carpen,­s comuna gazdă, împodobită săr­bătorește cu crengi încărcate cu flori de tei, tăblițe indica­toare ne vorbeau su­gestiv de sălbatica pădure a Scindaru­­lui, unde teiul,, acest arbore atît de îndră­­git și cîntat de lu­ceafărul poeziei româ­nești, domină întrea­­ga­ vegetație. Au venit invitați din satele din împre­jurimi și chiar de la mai mari depărtări, a­­trași de ineditul săr­bătorii închinată na­turii atît de darnică în aceste locuri. Au ve­nit cu mic cu mare să petreacă, după o săptămînă de­ muncă, cîteva ceasuri la um­bra fclnicilor tei in tovărășia cîntecului și a jocului. Pe o estradă special amenajată, împodobi­tă cu crengi încăr­cate cu flori de tei, amplasată intr-un amfiteatru natural,­ au evoluat, de dimi­neață și pînă ce soa­rele s-a ascuns din­colo de coroana imen­­să a pădurii, sute de artiști amatori. Or­chestre populare, for­mații de dansuri, so­liști vocali și instru­mentiști, recl­citori au brodat spectacolul cu alese piese, aplaudate în repetate rînduri la scenă deschisă de mi­ile de spectatori ce împînzeau amfiteatrul natural. Serbarea cîmpe­nească a fost deschi­să de primarul comu­nei, Marin Bînă cere a adresat un călduros bun venit oaspeților. Formațiile căminului cultural din Seaca de­ Pădure au debutat pe scena din pădure, ofe­­rindu-ne o suită de dansuri, un buchet de melodii instrumentale și vocale. Și-au mai trimis solii artei popu­lare comunele Vîrvor, Orodelu, Pleniței, Bra­­bova, Verbița și Cer­­nătești. Ca într.un ve­ritabil dialog artistic formațiile prezente au închinat un imn te­iului înflorit. Am re­văzut formația de că­lușari din Vîrvor, dansurile din Orodelu care și de data aceasta ne-au încîntat prin virtuozitatea interpre­tării. In acest decor fluierașii din Călugă­­rei și Urdinița, le-au purtat pe firul bala­delor oltenești. Cu­noscutul taraf din Cernătești cu soliștii Constantina Anóiu, Mirela Cornigeanu, Emilian Anoiu, Ion Măcreanu, a sufragiile, primit una­nime ale publicu­lui. Nici gazdele nu s-au lăsat mai prejos. Lor le-a revenit acor­dul final al spectaco­­lului. Alături de rap­sodul Ștefan Dolea, ti­nerii soliști, brigada artistică de agitație, recitatori, dansurile și fanfara au prezentat un program închegat. Apoi în luminișul pădurii s-au încins pînă seara tîrziu tra­diționale hore. A fost o zi frumoasă bine organizată de Comi­tetul județean pentru cultură și artă și or­ganele locale. Cre­dem că odată cu as­faltarea șoselei care duce la Cleanov nu­mărul turiștilor la e­­dițiile­­ viitoare va fi mai mare. PUICA MONDOG * INAINT ® • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Două remarcabile succese craiovene . Participînd la un concurs atletic desfășurat săptămînă trecută la Varșovia în cadrul manifestărilor prilejuite de tradiționalul memorial Cusocinski, atleta craioveană Natalia Andrei a cucerit locul I în cadrul probei de 800 m plat (juniori) cu performanța de 2,10,3. Datorită acestui rezultat, tînăra sportivă craioveană a obținut dreptul de a face parte din reprezentativa țării pentru campionatele balcanice de la Atena și Europenele de la Paris. ■ La campionatele republicane școlare de la București, atletul craiovean C. Colțescu a cucerit titlul de campion republican la proba de 3000 m­ plat cu timpul de 8,53, sta­bilind totodată un nou record republican școlar al probei. ȘT. GURGUI, coresp. Cupa transporturilor Aflată la cea de-a treia edi­ție, competiția a atras în etapa ei municipală 130 de partici­panți la disciplinele : atletism, șah, volei și fotbal. Probele de atletism, desfășu­rate sub formă de triatlon (100 m plat, aruncarea greutății și săritura în lungime) au revenit sportivului Matei Popescu de la Automobilul, urmat la numai un punct de Petre Despa (U.M.M.R.).­ La șah, pe primele locuri s-au clasat V. Constanti­­nescu, C. Șorega și M. Șorega — toți de la U.M.M.R. Cîștigînd și întrecerile la vo­lei și fotbal, reprezentanții U­­zinei mecanice de material ru­lant au cucerit, pentru prima oară, Cupa transporturilor, o­­­ferită de Consiliul municipal al sindicatelor. P. ALEXANDRU, coresp. Deocamdată, din nou „Pilulă amară" ! După cum este cunoscut, una din cele mai importante func­ții ale familiei este funcția e­­ducativă. Aceasta revine, in pri­mul rînd, părinților, care sînt datori să crească copilul, îngri­jind de sănătatea și dezvolta­rea lui fizică, de educarea, în­vățătura și pregătirea profesio­nală a acestuia, în raport cu însușirile lui și în conformitate cu țelurile statului nostru so­cialist, spre a-l face folositor societății, în scopul asigurării unor condiții cât mai bune de creștere și educare a tinerei generații, in anii din urmă au luat ființă diferite instituții și organe speciale. Instituția­­ juri­dică creată în acest scop, cu largi îndatoriri sociale, o cons­tituie autoritatea tutelară, ale cărei atribuții au fost încredin­țate, prin codul familiei (art. 158), comitetelor executive ale consiliilor populare. Aceasta se ocupă în mod expres de su­pravegherea și ocrotirea tutu­ror minorilor, indiferent dacă­ aceștia se află sub ocrotirea părintească, a tutorelui sau la­­n­exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară, comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular al comunei Poiana Mare s-a stră­duit și se străduiește perma­nent să rezolve cu competență și operativitate cazurile care se ivesc. De la bun început, acesta s-a preocupat de consti­tuirea unui colectiv de sprijin al autorității tutelare, format din cetățeni cu o ținută morală demnă și o comportare socială corectă, fapt ce le conferă un deosebit prestigiu în comuna noastră. Colectivul de sprijin este alcătuit din 14 membri, printre care se află directorii școlilor, șeful postului de mili­ție, medici, deputați. Pe lângă acest colectiv, au mai fost an­trenați la rezolvarea diferitelor cazuri și deputații din circum­scripțiile electorale unde s-au petrecut faptele în speță, pre­­­cum și numeroși activiști ai or­ganizațiilor de tineret și femei. Prin vizite periodice la domi­ciliile minorilor, colectivul a­­­mintit a urmărit modul în care unii părinți își îndeplinesc în­datoririle cu privire la crește­rea și educarea copiilor, pu­­nînd un accent deosebit pe de­pistarea minorilor și a altor persoane care au nevoie de o­­crotire, și a făcut propuneri chibzuite comitetului executiv cu privire la măsurile ce tre­buie luate. Tot prin grija auto­rității tutelare s-au organizat consfătuiri cu părinții în ca­drul școlilor, prezentîndu-se cu această ocazie expuneri educa­tive cu aspecte concrete asupra modului în care înțeleg unii părinți să-și îndeplinească atri­buțiile părintești, obligațiile lor sociale. Ca urmare a unei astfel de activități, se observă sprijinul tot mai însemnat pe care auto­ritatea tutelară îl primește din partea unor cetățeni. Sunt tot mai frecvente solicitările aces­tora de a se interveni pentru apărarea intereselor minorilor în cele mai diverse situații. Așa, de exemplu, autoritatea tutelară fiind înștiințată de pe­ricolul ce-i­ pîndea pe minorul Cornel Scrieciu, din cauza u­­nor divergențe ce au apărut între părinți, pe Constantin Di­nu, din satul Tunarii Noi, și pe alții, a luat măsurile care se impuneau. Activitatea comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al comunei Poiana Mare in exer­citarea atribuțiilor de autori­tate tutelară se desfășoară și prin efectuarea anchetelor so­ciale, concretizate în avizul pe care acesta îl dau cu privire la hotărîrile ce trebuie luate de instanțele judecătorești: în­credințarea minorilor unuia din soții divorțați, internarea mi­norilor in unele instituții de o­­crotire etc. Intrucît în ultimul timp s-au constatat cazuri de minori ca­re comit infracțiuni sau sînt predispuși a le comite, comi­tetul executiv al consiliului popular va iniția în curînd o amplă acțiune de cunoaștere a minorilor care au apucat pe căi greșite, ca și a cauzelor care generează o serie de abateri. In­­ consecință, colectivul de sprijin al autorităților tutelare, impreună cu organele de mili­ție, cadrele didactice, organi­zația U.T.C., sub directa îndru­mare și coordonare a comitetu­lui executiv, va întreprinde un studiu al stării infracționale în rîndul minorilor de pe raza co­­­­munei noastre. Ca urmare a acestui studiu, se vor întocmi fișe pentru fiecare minor în parte, cu date care să reflecte situația de fapt existentă în fa­milia minorului, condițiile ma­teriale și morale, preocuparea părinților pentru educarea lui, abaterile săvîrșite și măsurile­­ concrete ce urmează a fi luate. Angrenînd pe fiecare membru al colectivului­ de sprijin al au­torității tutelare, colaborînd strțns cu organizațiile de tineret, de femei, sindicatele, cu cadrele didactice din școli etc, suntem­ convinși că munca noastră pe această linie nu va întîrzia să-și arate roadele. HORIA MINOIU secretarul comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Poiana Mare L­A POIANA ARE Cum își exercită comitetul executiv al consiliului popular atribuțiile de autoritate tutelară S­TIL ȘI MNE­I CONSILIILOR POPULARE I­N ft­A­T­IVITA­TEA mmm­mmmmm Avancronică fotba­l­­ica -nvat­re T de minte •întocmai ca-n legenda Eghipe­­tului, fotbaliștii craioveni ne o­­feră, an de an, intr-o invaria­bilă succesiune, „vacile grase“ ale satisfacțiilor din prima par­te a campionatului, după care ne blagoslovesc cu cireada sla­­băneagă, lovită de streche și fe­bra aftoasă, a căderii din re­tur. Faptul se-ntimplă, fără modificare, cam de pe cînd ne-am văzut cu echip­a A. Și, dacă ma ginnesc bine, ar cam fi trebuit să ne obișnuim cu această situație și chiar să ne pregătim pentru ea, așa cum se pregătesc băștinașii de la tro­pice pentru sezonul ploilor sau eschimoșii pentru lunga noapte polară. Dar din păcate, noi, băștinașii și eschimoșii din tri­bunele Băniei — și, printre ei, bineînțeles, semnatarul acestei rubrici — nu vrem să credem în această realitate implacabi­lă, nu vrem să ne pregătim sufletește pentru „sezonul du­rerilor“, ce să mai vorbesc, nu vrem să ne-nvățăm minte. Așa se face că, furați de mi­nunile și frumusețile pe care ni le oferă băieții noștri în pri­ma parte a competiției, le ui­tăm năravul și ne apucăm fie să-i visăm campioni și ciștigă­­tori de cupă (vezi avancronica subsemnatului despre „Opera­țiunea C“), fie să-i socotim cei­ mai grozavi fotbaliatori, dacă nu din întreaga Europă, măcar din sud-estul continentului (a se vedea laudele care curg gîr­­lă la locul numit „Urlătoare“). Așa stînd lucrurile, aș zice să ne-nvățăm­ minte ! Să ne-n­­vățăm minte și să spunem, scurt, lucrurilor pe nume . Cu un club care nu se gîndește cit de nefaste pot fi schimbările de tehnicieni, operate la mijlocul competiției, tocmai cind­ treaba merge bine , cu niște antrenori capabili dar care-și pierd ca din senin maturitatea angajin­­du-se in „jocul de-a demisia“ tocmai cînd n-ar trebui să ai­bă alt gînd decît competiția sportivă ; in sfirșit, cu niște jucători maturi care-și pun in joc reputația unei întregi ca­riere fotbalistice din unor sancțiuni care au pricina fost acordate pe drept și cu niște jucători tineri ca­­re-și iau boii lui Dumnezeu in cap, cu asemenea împrejurări și asemenea oameni, zic, este firesc să se-ntîmple tot ce s-a-ntîmplat în ultima vreme cu echipa craioveană. Ba, poa­te, și mai rău... Ce concluzie se desprinde de-aici ? Că este cazul să nu ne mai facem singe rău de po­mană și să ne vedem de-ale noastre — muncă, concedii etc. — lăsînd... pasărea să moară pe limba ei. Să moară și, po­trivit obiceiului, să-nvieze din nou, in prima parte a cam­pionatului viitor... Cînd, însă, va trebui neapărat să privim bunele performanțe cu aceeași răceală cu care privim dezas­trul de-acum, să Căci — nu-i așa ? — trebuie ne-nvățăm minte și noi, microbiștii, odată și­ odată !... de PETRE DRAGU ATENTIONE­ * Centrul teritorial­ de protecția plantelor Craiova, în perioada 1—15 iulie a.c., efectuează tratamente mecanice și chimice pentru combaterea omizii pă­­roase a dudului (Hyphantria cunea), la pomii fructi­feri, duzi, arbori etc., pe drumuri, străzi, în parcuri, ..... ■kc vor consuma fructele sau frunzele de la substanțele de combatere fiind otrăvi­­ț­­­i •••• — Conform regulamentului de organizare și funcționare a cimitire)*». . .*• (Jingureni, Sineasca și Dorobănția), concesionarii de locuri pentru mornism, le sînt obligați ca, pînă la 1 august 1970, sa se prezinte la sediul întreprinderi • • * ‘ ți de gospodărie orășenească Craiova, strada Mihai Viteazu nr. 6, in vedere • * * “ H luării în evidență a titlurilor de folosință asupra locurilor de veci ce - fsi dețin: • ■ •* * • •­­ — Toți beneficiarii titlurilor de folosință a locurilor de veci au obliga • • • • • • • £ U­nia de a Întreține terenul respectiv conform regulamentului (curățenie d • • •« |­ buruieni, plăci de identitate, îngrădire, etc.). In caz contrar, conform arii 1 * * ’­colului 30 din regulamentul de organizare și funcționare, vor pierde drep­t în* H­tul de folosință asupra locului de veci respectiv, începînd cu data d •••• 1 • • • || 1 august 1970. • !illl!ll­!l!llllll!llllllll­ l!l!III!!l!lll!!!| ■M5EE$3iS i,patria" (telefon 13330), fil­mu­­l SUB SEMNUL LUI MONTE C­aS­­TO, orele 9 ; 11 ; 15 'J­ J­" ; 21. La grădină, onW 2tr „Centel“ (Șelon nr.--?., fil­mul : ACTIUNI[ i,VOLTI,aU]o­­rele 9 ; 11.; 15 ; « 1 19 • »•.«■ [UNK]» gră­dină orele 20,30. „30 Decembrie" (telefon 31080), fil­­mul : FECIOARA CARE-MI PLACE, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19. Ea grădină. „23 August“ (telefon 14148), fil­mul : solenuoare TN­­ARBA.­­o­­rele 10,45 , 16,30 , 18,30. La grădină, orele 20,30, filmul : EL DORADO. „Tineretului" (telefon 12223), fil­mul : EXPLOZIE IN MUNȚI, orele 10 , 16—20 în continuare. „8 Mai" (telefon )VI Său­ filmi.: RISCURILE MESERIEI, orele 16- 20 in continuare. La grădină, orele­ 20,30, filmul : IN UMBRA COLTU­­LUI. I ■ir I­oArta" — Calafat, filmul o Cl­A­ l CIUN­GU ELISABETA. I „30 Decembrie" — Băilești,­­fl­­mul : CAVALERII AERULUI. „Victoria" — segarcea, filmul „ ASTERIX ȘI CLEOPATRA. . 1,8 Mai“ — Filiași, filmul î AN­CHETATORUL DIN UMBRA.­­ MIERCURI 1 IULIE 18.00 Deschiderea, emisiunii. Mi­­cr­o avanpremiera. 18.05 Universal șotron... 18.30 Cabinetul 1" economi­c TV. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 10.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Muzică populară Interpretată de Florica Bradu, E­­lena Macarie, Gheorghe Boureanu. Redactor Theodora Popescu. 20.15 Tele­cinemateca Eva. 21.40 Ora e­­di­torul­ui. 22.10 Gala marilor in­terpreți români. Basul Nicolae Florei, ale cărui succese, pe scenele lirice din țară și de peste hotare, s-au impus in rîndul marilor cîntă­­reți, oferă un program de arii și lieduri celebre de George Enes­­cu, Musorgski, Schubert și Brahms. 22.35 Imagini din Canada. 22.45 Te­lejurnalul de noapte. 23.,0 închi­derea emisiunii. 1­ 2MG CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri­ ÎTlEHCUI 17.00 Radiojurnal rutier. 17.10 Viață f — mujica popular pâ­n­ cotiolehe, tufa narilor tăcute de cetini. 17.40 [e­­. na.f» pentru pian de Mozart. 18.00 Tertiur. Patru deci pe șantie­­rele arheologiei. De vorba : i pro­­fesorul universitar Dumitru Tr­­lor. 18.11) Moment muzical 18.20 Familie, educație, răspundere. Respectul pentru om și buna conduită în viața cotidiană. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. JOI 2 IULIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Bisuioc mindru răsare — melodii p(pu]arc. 6.20 Cronică industrială. De >e gra­ficele întrecerii. 6.30—7.00­­­rietăți matinale. In cuprins : m­ormații, reportaje, secvențe fadi­onice, muzică ușoară. BUCUREȘTI MIERCURI 1 IULIE DIN PROGRAMUL­­ 16.00 Radiojurnal. Buletin neteo­­rutier. 16.20 Din Înregistrări, tara­­gotistului Livța Ioviță. 16.30 Consul­­tație juridică. 16.40 Selectvikii din operetele lui Rodgers. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică ipopulară. 17.55 Transmisiuni spart­­e. *n pauză : Gazeta radio. 2005 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.21 ?.ep melo­dii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 CîntS Luminița. Dobrescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Don Backy. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic: 22.20 Sport. 22.30 pentru jjișnetofonu' dv. 23.00 o­ .Bu­nvVică ut-0 .­ia nL|M| a WSm gnabiicitatel SCHI3N­5 DE I.OCUlYț’AA Cedez apartament Jiu. confort I, doresc Ciiiuv.r i' tk , : c! JH '■** 'ofl ....... jBU ; H i V 150-Ks^M • a;;-* 48 buși iutei'“. excepțională. D leton ’■Hil loco. După orele 13. PIERDERI Pierdut 8 foi parcurse, ale tractorului rutier nr. circ. 41.DJ.3530, nr. 942126, 942127, 942128, 942129, 942130 și 942131. Se declară nule. I (523) șM Oe pomină!... Din nou baraje pentru campioana­­ udatului (!!) La ora aceasta, în în­treaga­ țară se cunosc cam­pioanele județelor la fot­bal care, așa cum e normal, fac ultimele pregătiri in vederea barajelor. Esi noi ca la nimeni, abia astăzi ar fi posibil să aflăm numele campioanei județu­lui : Autorapid sau Con­structorul. Povestea aceasta Stupidă cu ....uite popa, nu e popii“, durează cam de o lună. In­­ prima manșe cîș­­tigase (pe baza rezultatelor, din teren) Constructorul. După cîteva zile, o decizie a federației de specialitate muta titlul de la Construc­torul la Autorapid. Și, cînd toată lumea credea că liti­giul s-a încheiat, o altă de­cizie a hotărît (acum trei zile) încă două meciuri între Constructorul și Autorapid. Ca urmare, duminică di­mineața, sub conducerea ar­bitrulu s-a­u bara­torit a­ec­încer diștii Stelian Malaszer,­isputat primul meci al ilui, încheiat cu vio­ia scorul de 3—1 (3—1) iper Autorapid. De la it se vede că autorapii sunt mai bine pregă­tiți. De fapt, în min. 13, ei reușesc să deschidă scorul prin Streimți, impecabil ser­vit de Preoțescu. In min. 32 se produ­ce egalarea în urma u- i faze mai mult decît stu ide­i ,­i­­n d să evi­te un atu tr­i­p fundașul C ,să trimite cu Cepul în proprie poartă. Către finalul primei repri­ze, autorapidiștii mai în­scriu de două ori prin Preo­țescu și Ion Gheorghe. Cu toate eforturile depuse după pauză, nici una dintre echi­pe nu mai poate schimba rezultatul. Azi după-amiază, cele două echipe se intil­­nesc din nou... G. ȘTEFAN, coresii. ­____i- ■ii

Next