Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)

1970-08-01 / nr. 7902

JL SÎM8ÂTĂ 1 AUGUST 1970 ANUL XXVI #r. 7902 4 PAGINI 30 BA Ml nniiiiiiiniiiiiu 40 C.A.P. și 9 I.A.S. an terminat Intensificîndu-și eforturile la strînsul re­coltei de păioase, mermbrii cooperativelor a­­gricole de producție, lucrătorii fermelor agricole de stat și mecanizatorii se apro­pie tot mai mult de încheierea campaniei de recoltare. Pînă ieri, 40 de cooperative agricole de producție, între care Grecești, Valea Stanciului, Drănic, Bechet, Sărata- Călărași, Radomir și Dăbuleni, au raportat încheierea recoltării griului de pe supra­fețele cultivate. De asemenea, 9 întreprin­deri agricole de stat (Segarcea, Băilești, Moțăței, Giubega, Robănești, Filiași, Go­­ești, Craiova și Sadova) au terminat re­coltatul griului. Din cele 14 830 ha rămase în cultură la I.A.S. din județul Dolj, a fost strînsă recolta de grîu de pe 14 530 ha. La I.A.S. Breasta, unitate cu condiții mai gre­le de lucru, se recoltează ultimele supra­fețe astfel incit în cursul următoarelor două zile se va încheia și aici recoltatul griului. Cooperativele agricole din județul Dolj s| au recoltat griul de pe 103 000 ha, bătălia­­ continuînd pentru a se strînge recolta și­­ de pe restul de 19 000 ha. Paralel cu re­­­­coltatul, a fost intensificată acțiunea de e­­­­liberare a terenului și executarea arături­­­ lor de vară. Au fost arate, pînă ieri, a­­­­proape 36 000 ha, în I.A.S. și C.A.P., din­­ care 29 000 ha au și fost însămînțate cu­­ culturi duble și succesive. Acțiunea de însămînțare a culturilor du­­­­ble s-a intensificat în ultimele zile în zona g sistemelor de irigații Calafat — Băilești și g­rîngiova__Comoșteni, unde există toate­­ condițiile ca, prin irigare, să se obțină pro­­­t­ducții mari de porumb, furaje și legume. ü IN DEZBAT­E­R­E— S­A­R­CI­N­I­L­E DE PLAN ALE ANULUI 1971 Contribuție colectivă recoltatul griului j la creșterea presti­giulu­i întreprinderii întruniți In adunare generală, reprezentanții salariaților între­prinderii de transport auto Cra­­iova au dezbătut recent felul cum au fost realizate sarcinile de plan aferente primului se­mestru al acestui an și cum au fost îndeplinite angajamentele luate în întrecerea socialistă, a­­nalizînd, totodată, modul de pre­gătire a activității de transport pentru anul 1971. Darea de seamă expusă de că­tre tov. ing. Barbu Protopopescu — președintele comitetului de direcție, a reliefat pregnant e­­forturile susținute și au fost depuse pentru ca principalii in­dicatori de plan să fie realizați exemplar, iar angajamentele luate să fie îndeplinite și depă­șite. Ca urmare a eforturilor co­mune, a măsurilor luate de către comitetul de direcție al între­prinderii și sprijinului primit din partea organelor locale de partid și forurilor tutelare, în primele șase luni ale anului 1970 s-au realizat, peste sarcinile de plan, 87 757 tone transportate, 11 065 375 tone kilometrice, 40 493 124 călători kilometri 16 470 807 tone kilometrice con­șt­renționale. Participanții la discuții au evidențiat faptul că obținerea acestor rezultate s-a datorat în primul rînd înfăp­tuirii măsurilor luate privind mai buna organizare a între­gii activități și eforturilor sus­ținute depuse în special de membrii colectivelor de muncă din autobazele Craiova II, Ro­­vinari, Strehaia, Orșova și Craiova XI călători. In primul semestru al anu­lui s-au manifestat și o serie de fenomene negative, în special în autobazele din Tg. Jiu, Tr. Severin, Calafat, Băi­­lești și Craiova­­, deficiențe care, în ultimă instanță, au condus la nerealizarea integra­lă a unor indicatori — coefi­cienții de utilizare a parcului la transporturile marfă și la remorci. Analiza activității din perioada primului semestru al anului 1970 a scos în evidență faptul că starea tehnică neco­respunzătoare a parcului de autovehicule a fost influențată în special de slaba calitate reparațiilor curente și revizii­­ lor tehnice, care au determinat imobilizarea pe timp îndelungat a numeroase mijloace auto. De asemenea, lipsurile de la pro­gram, absențele nemotivate și învoirile repetate, actele de in­disciplină în general au in­fluențat în mod negativ obți­nerea unor rezultate mai bune. Infățișînd realist situația existentă în unitățile și subu­nitățile ce le conduc, tovarășii Traian Zmeu, Ion Clotea, Mi­­hai Florea, Anton Wisker, re­prezentanți ai salariaților din autobazele Craiova XI, Tr. Se­verin, Strehaia și Orșova au subliniat faptul că sarcinile de plan pe 1971, deși sporite față de cele ale anului curent, sunt mobilizatoare în sensul volu­mului pe care îl exprimă, re­flectă condițiile concrete de transport din raza de activitate a I.T.A. Craiova. Astfel, prin­cipalii indicatori pentru anul viitor reprezintă, pe baza an­gajamentelor luate, o creștere de 5,7 la sută la tone transpor­tate, 9,1 la sută la călători kilo­­metri și 9,3 la sută la tone kilo­metrice și tone kilometrice con­venționale, sporul de produc­ție urmînd a se realiza pe sea­ma sporirii productivității pe L. PAVELIU (Continuare în pag. a III-a) IIIH1II! Unde mergem mîine ? CARNET turistic CU MARINARII DE ZIUA LOR De la Turnu Severin am că­lătorit cu vaporul pînă la Mol­dova Nouă. Și, fiindcă mîine e Ziua Marinei — așa cum a propus prietenul meu, docto­rul­ — am încercat să ne sim­țim din nou bine printre ma­rinari, făcînd cale întoarsă, înainte de a părăsi portul, mai privim o dată de pe pun­tea vasului, orașul care ne-a găzduit. Strada curată ce co­boară lin pînă lîngă malul Du­nării, casele noi cu fațadele albe, umbrite de pomi și de iederă, construcțiile noi suge­rează ritmul în care se afirmă această localitate pe ruinele cetății romane Mudava. Marinarii ridică ancora și în­cepem călătoria gîndindu-ne că cei ce nu au trecut cu vaporul prin Cazane vor dori să reva­dă peisajul încîntător din acest culoar pe care marele fluviu și l-a făcut de milenii, despăr­ți­nd Carpații de Balcani. Fiind­că, o dată cu definitivarea Sis­­tem­ului hidroenergetic și de navigație »»Porțile de Fier*» a­­pele Dunării în creștere vor ascunde multe dintre stîncile care dau Cazanelor o atmosfe­ră de mister. Așadar» Moldova Veche ră­­mîne in urmă. Trecem pe lingă un ostrov care poartă același nume și Dunărea începe să se strîmteze. Și iată, cățărată pe munte, se zărește o rămășiță din cetatea ».Sfîntul Ladislau*. În fața ei, pe celălalt mal, în­cearcă să-și păstreze famnicia LUCIAN ZATTI (Continuare în pag a d­-al * aâf a 'Hirihi* i *n»***,| Proletari dîn toate țările, unitind 1 n­ain­te ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Celei de-a 16-a Conferințe internaționale împotriva bombelor atomice și cu hidrogen — Gensuikyo In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanților la cea de-a 16-a Conferință interna­țională împotriva bombelor a­­tomice și cu hidrogen. Activitățile desfășurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice și cu hidro­gen“ — Gensuikyo — consti­tuie un insemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului și a politicii sale de dominație, pentru înfăptuirea dezarmării și în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare și securitate internațională. Este convingerea noastră fermă că a­ sosit timpul să se acționeze în m­odul cel mai ho­­tărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se între­prindă măsuri practice în do­meniul dezarmării generale și în primul rînd pentru distru­gerea armelor de nimicire în masă, astfel încit fiecare popor să aibă certitudinea securității sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru po­por, România, alături de for­țele progresiste și democrati­ce de pretutindeni, își va aduce și în viitor contribuția la a­­ceastă cauză nobilă. Ea va mi­lita în continuare pentru ză­dărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperi­aliste, pentru încetarea agresiu­nii imperialismului american îm­potriva popoarelor din Indochi­na, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pen­tru unirea în această luptă a tu­turor forțelor antiimperialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumnea­voastră și folosesc acest prilej pentru a reafirma atașamentul poporului român față de idealu­rile progresului social, democra­ției, independenței naționale, păcii și înțelegerii între popoare. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România O&ips trei lung, din mn» despre Ritmul nesatisfăcător al lucrărilor de renovare a construcțiilor zootehnice ♦ Pe urmele unor anomalii ♦ Grajduri cu tavan de... hîrtie ® Pare­­cuiul lui Pepelea Cum colaborează cei interesați în grăbirea termina­lo­­rii construcțiilor In anii trecuți s-a construit foarte mult în toate coopera­tivele agricole de producție. Datorită însă creșterii în con­tinuare a efectivelor de ani­male, multe cooperative (In a­fără de marile obiective con­struite prin asociere cu alte unități), și-au prevăzut în pla­nurile de producție noi lucrări de construcții. Accentul prin­cipal a căzut însă pe amena­jările de grajduri, saivane, ma­ternități, puternițe, fînare, bu­cătării furajere, construcții ab­solut necesare bunei adăpostiri și furajări a animalelor pe timpul iernii. Deci, volumul construcțiilor noi pe care le e­­xecută cooperativele agricole cu forțe proprii este mult mai mic față de anii trecuți. Totodată, s-a îmbunătățit aprovizionarea cu materiale de construcții și există echipe mai bine organi­zate de dulgheri și zidari. Ți­­nînd cont de experiența tristă a anilor trecuți cînd animalele au iernat în grajduri frigu­roase era de așteptat ca acti­vitatea pe șantierele proprii (care incumbă lucrări de repa­rații și modificări de adăpos­turi) să se îmbunătățească, iar, la ora actuală, majoritatea lu­crărilor să fie terminate. Lucră­rile însă­­ cu toată bunăvoința specialiștilor de la serviciul in­vestiții din cadrul Direcției a­­gricole județene și a instructo­rilor Uniunii județene a coo­perativelor agricole de produc­ție, care răspund concret de lucrările de renovare) nu s-au desfășurat peste tot conform așteptărilor, încă de la începutul primă­verii ziarul nostru a atras în pe cîteva rînduri atenția că multe șantiere din incinta coo­perativelor agricole (Dobro­mira, Verbicioara, Bucovăț, Ur­zicuța, Ciutura, Beleț, Ghindeni, Melinești, Panaghia, Filiași, Călugărei, Secu) se lucrează sporadic, pe apucate, că echi­pele de zidari și dulgheri pierd timpul datorită lipsei unor ma­teriale și a dezinteresului ma­nifestat de consiliile de condu­cere pentru a le pune la dis­poziție tot ce era necesar. Ca­re este situația in aceste uni­tăți și în celelalte din județ a­­cum în timpul unei campanii agricole care solicită din plin brațele de muncă și mijloacele de transport ? MARIN ANCUȚESCU (Confirmare în pag. a III-a) ANCHETA NOASTRĂ Panoramic craiovean (Foto : R. Florian) Semne premature „ ale unei îmb­ătrîniri" sau despre nepăsarea unor tineri față de păstrarea bunului obștesc împreună cu organele de resort din Inspectoratul județean de miliție s-a făcut un son­daj pentru a vedea în ce măsură locatarii blocului „Tineretului“, situat în Calea Severinu­­lui, respectă normele legale privind domicilierea în imobilul respectiv, care sunt condițiile de cazare și cum se manifestă grija pentru o întreținere cît mai îndelungată a spațiului locuit, funcționalitatea instalațiilor sa­nitare, electrice etc. Exteriorul acestui cămin na 400 de locuri impresionează plă­­cut prin aspectul modern al an­samblului arhitectural ce se ar­monizează agreabil la celelalte construcții din vecinătate. De fapt, este și normal să fie așa, deoarece avem de-a face cu o construcție a cărei „vârstă“ nu depășește 5 ani. La parter locuiesc fetele, iar la cele patru etaje au fost ca­zați băieții. Camerele de la par­ter sunt bine­ întreținute, cu­rate. Fiecare încăpere degajă prezența unei adevărate gospo­dine. Frumos aranjate, cu flori și mici piese decorative, aceste camere oferă condiții dintre cele mai plăcute pentru o odihnă re­­confortabilă, după orele de pro­ducție. Vizitînd însă etajele I—IV, în afară de câteva excepții, oricine rămîne, în mod cert, intrigat de felul cum înțeleg locatarii aces­tor camere să le întrețină. Dar, să începem cu „excepțiile”. In camera nr. 318, ocupată de D. Sperdea, D. Muntoiu și Alex. Trincă, cea cu nr. 320 locuită de Gh. Picu, M. Răduiia și V. Nu­­țu sau nr. 409 a lui Gorjan Bucur am găsit o curățenie ce poate servi drept model pentru toți ceilalți locatari de la eta­jele acestui bloc. In fond, aici avem de-a face cu o Înțelegere plenară a sensului, a conținutu­­lui unor expresii cum ar fi „a­­vutul obștesc“ sau „bun comun“. In celelalte camere, ca și în în­căperile de folosință comună, si­tuația întîlnită este revoltătoare. Am avut în față expresia celei mai crase iresponsabilități pen­tru un bun dat spre folosință. ȘTEFAN ARDELEANU (Continuare in pag. a II-a) M. A început fabricarea primului transformator de măsură de 400 kV In atelierele de producție a­­le fabricii de aparataj de la U­­zina „Electroputere“ a Început fabricația In serie a produsului CESA-400 kV, cel mai mare transformator de măsura reali­zat pină în prezent la „Electro­­putere“, cit și in țară. S-a ter­minat deja execuția ansamblu­­lui bobina] secundar de la transformatorul respectiv, iar probele de stand au fost tre­cute cu succes. ȘTEFAN TUNSOIU, coresp. Noul spital cra­­iovean parțial dat în folosință De curînd a Început trans­ferarea unor sec­ ii și servicii medicale din municipiul Cra­iova în localul noului spital ca­re s-a dat parțial in folosință. Printre acestea se află Stafia de recoltare și conservare a sin­­gelui, serviciul medico-judiciar și secția O.R.L. In următoarele zile se va muta aici și secția de chirurgie, ceea ce va oferi po­sibilitatea atacării din plin a lucrărilor de amenajare a clă­dirii din strada Petru Rareș în vederea deschiderii cursurilor Facultății de medicină generală. A. Policlinica de adulți Craiova în universul eprubetelor (Foto : Florian Roșoga) ACCENTE VORBA DULCE... ...mult aduce. Numai că adevărul acestor cuvinte, izvorîte din filozofia și experiența de viață a poporului nostru, nu este în­țeles de toți. Simți, oarecum, o jenă să repeți ceea ce în condi­țiile societății noastre constituie un principiu de conduită, o nor­mă a vieții sociale, o obligație cetățenească : aceea de a resti­tui interlocutorului expresia unui dialog civilizat, a respectului reciproc, a cuvîntului pornit din Inimă... In alt context, enunțarea proverbului popular definește nu numai un elementar adevăr de viață» el o chemare la civilizație. Dar cum ai putea defini înțelegerea acestui adevăr de către vîn­­zătoarea de la tutungeria noului complex dîn Brazda lui Novac» a cărei urîtă comportare față de clienți merge pînă acolo încît nici nu răspunde la ».bună ziua“ 7 ! Sau­ cum să caracterizăm comportarea vînzătoareî de la raionul de cafea din magazinul cu autoservire de pe strada A. I. Cuza» care vorbește unii cu clien­ții »... Există în comerțul nostru socialist anumite reguli care im­pun promovarea respectului față de publicul consumator» ama­bilitatea» bunacuviință» criterii ale bunei serviri» consemnate nu o dată tn documentele noastre de partid și de stat. Nu ne îndoim că toate acestea au făcut și fac obiectul unor largi acțiuni educative în rîndul salariaților din întreprinderile respective. Dar» să ne Înțelegem « tovarășii din conducerile a­­cestor unități urmăresc el »»pe viu" dacă salariații respectivi sunt receptivi la recomandările ce li se fac . Folosesc și toate meto­dele de Investigare pentru sancționarea acelor salariați care nu vor să respecte aceste principii, consfințite de altfel de disciplina socialistă a muncii . Există* tovarăși, o lege în acest sens votată de Marea Adunare Națională Ea trebuie categoric respectată. De ce să nu imprimăm» o dată pentru totdeauna» un energic corec­tiv față de acele elemente răuvoitoare, retrograde, neadaptabile realităților vieții noastre sociale . Coborîți din »»turnul de fildeș“» ‘ovarăși de la O.C.K­.-uri» plimbați-vă prin magazine» prin uni­­­ți, vedeți cum se poartă salariații pe care-i conduceți, ascultați orerile publicului și puneți degetul pe rană. E doar atît de simplu, de elementar, să se vorbească frumos» ä vezi un zîmbet de amabilitate înflorind pe fața tinerei care servește, dar pe care îl înlocuiește prea adesea cu aroganță și in­solență, de parcă... bietul cumpărător l-ar solicita ceva degeaba. P. TOMES­CU t

Next