Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)
1970-08-01 / nr. 7902
JL SÎM8ÂTĂ 1 AUGUST 1970 ANUL XXVI #r. 7902 4 PAGINI 30 BA Ml nniiiiiiiniiiiiu 40 C.A.P. și 9 I.A.S. an terminat Intensificîndu-și eforturile la strînsul recoltei de păioase, mermbrii cooperativelor agricole de producție, lucrătorii fermelor agricole de stat și mecanizatorii se apropie tot mai mult de încheierea campaniei de recoltare. Pînă ieri, 40 de cooperative agricole de producție, între care Grecești, Valea Stanciului, Drănic, Bechet, Sărata- Călărași, Radomir și Dăbuleni, au raportat încheierea recoltării griului de pe suprafețele cultivate. De asemenea, 9 întreprinderi agricole de stat (Segarcea, Băilești, Moțăței, Giubega, Robănești, Filiași, Goești, Craiova și Sadova) au terminat recoltatul griului. Din cele 14 830 ha rămase în cultură la I.A.S. din județul Dolj, a fost strînsă recolta de grîu de pe 14 530 ha. La I.A.S. Breasta, unitate cu condiții mai grele de lucru, se recoltează ultimele suprafețe astfel incit în cursul următoarelor două zile se va încheia și aici recoltatul griului. Cooperativele agricole din județul Dolj s| au recoltat griul de pe 103 000 ha, bătălia continuînd pentru a se strînge recolta și de pe restul de 19 000 ha. Paralel cu recoltatul, a fost intensificată acțiunea de eliberare a terenului și executarea arături lor de vară. Au fost arate, pînă ieri, aproape 36 000 ha, în I.A.S. și C.A.P., din care 29 000 ha au și fost însămînțate cu culturi duble și succesive. Acțiunea de însămînțare a culturilor duble s-a intensificat în ultimele zile în zona g sistemelor de irigații Calafat — Băilești și grîngiova__Comoșteni, unde există toate condițiile ca, prin irigare, să se obțină protducții mari de porumb, furaje și legume. ü IN DEZBATERE— SARCINILE DE PLAN ALE ANULUI 1971 Contribuție colectivă recoltatul griului j la creșterea prestigiului întreprinderii întruniți In adunare generală, reprezentanții salariaților întreprinderii de transport auto Craiova au dezbătut recent felul cum au fost realizate sarcinile de plan aferente primului semestru al acestui an și cum au fost îndeplinite angajamentele luate în întrecerea socialistă, analizînd, totodată, modul de pregătire a activității de transport pentru anul 1971. Darea de seamă expusă de către tov. ing. Barbu Protopopescu — președintele comitetului de direcție, a reliefat pregnant eforturile susținute și au fost depuse pentru ca principalii indicatori de plan să fie realizați exemplar, iar angajamentele luate să fie îndeplinite și depășite. Ca urmare a eforturilor comune, a măsurilor luate de către comitetul de direcție al întreprinderii și sprijinului primit din partea organelor locale de partid și forurilor tutelare, în primele șase luni ale anului 1970 s-au realizat, peste sarcinile de plan, 87 757 tone transportate, 11 065 375 tone kilometrice, 40 493 124 călători kilometri 16 470 807 tone kilometrice conștrenționale. Participanții la discuții au evidențiat faptul că obținerea acestor rezultate s-a datorat în primul rînd înfăptuirii măsurilor luate privind mai buna organizare a întregii activități și eforturilor susținute depuse în special de membrii colectivelor de muncă din autobazele Craiova II, Rovinari, Strehaia, Orșova și Craiova XI călători. In primul semestru al anului s-au manifestat și o serie de fenomene negative, în special în autobazele din Tg. Jiu, Tr. Severin, Calafat, Băilești și Craiova, deficiențe care, în ultimă instanță, au condus la nerealizarea integrală a unor indicatori — coeficienții de utilizare a parcului la transporturile marfă și la remorci. Analiza activității din perioada primului semestru al anului 1970 a scos în evidență faptul că starea tehnică necorespunzătoare a parcului de autovehicule a fost influențată în special de slaba calitate reparațiilor curente și revizii lor tehnice, care au determinat imobilizarea pe timp îndelungat a numeroase mijloace auto. De asemenea, lipsurile de la program, absențele nemotivate și învoirile repetate, actele de indisciplină în general au influențat în mod negativ obținerea unor rezultate mai bune. Infățișînd realist situația existentă în unitățile și subunitățile ce le conduc, tovarășii Traian Zmeu, Ion Clotea, Mihai Florea, Anton Wisker, reprezentanți ai salariaților din autobazele Craiova XI, Tr. Severin, Strehaia și Orșova au subliniat faptul că sarcinile de plan pe 1971, deși sporite față de cele ale anului curent, sunt mobilizatoare în sensul volumului pe care îl exprimă, reflectă condițiile concrete de transport din raza de activitate a I.T.A. Craiova. Astfel, principalii indicatori pentru anul viitor reprezintă, pe baza angajamentelor luate, o creștere de 5,7 la sută la tone transportate, 9,1 la sută la călători kilometri și 9,3 la sută la tone kilometrice și tone kilometrice convenționale, sporul de producție urmînd a se realiza pe seama sporirii productivității pe L. PAVELIU (Continuare în pag. a III-a) IIIH1II! Unde mergem mîine ? CARNET turistic CU MARINARII DE ZIUA LOR De la Turnu Severin am călătorit cu vaporul pînă la Moldova Nouă. Și, fiindcă mîine e Ziua Marinei — așa cum a propus prietenul meu, doctorul — am încercat să ne simțim din nou bine printre marinari, făcînd cale întoarsă, înainte de a părăsi portul, mai privim o dată de pe puntea vasului, orașul care ne-a găzduit. Strada curată ce coboară lin pînă lîngă malul Dunării, casele noi cu fațadele albe, umbrite de pomi și de iederă, construcțiile noi sugerează ritmul în care se afirmă această localitate pe ruinele cetății romane Mudava. Marinarii ridică ancora și începem călătoria gîndindu-ne că cei ce nu au trecut cu vaporul prin Cazane vor dori să revadă peisajul încîntător din acest culoar pe care marele fluviu și l-a făcut de milenii, despărțind Carpații de Balcani. Fiindcă, o dată cu definitivarea Sistemului hidroenergetic și de navigație »»Porțile de Fier*» apele Dunării în creștere vor ascunde multe dintre stîncile care dau Cazanelor o atmosferă de mister. Așadar» Moldova Veche rămîne in urmă. Trecem pe lingă un ostrov care poartă același nume și Dunărea începe să se strîmteze. Și iată, cățărată pe munte, se zărește o rămășiță din cetatea ».Sfîntul Ladislau*. În fața ei, pe celălalt mal, încearcă să-și păstreze famnicia LUCIAN ZATTI (Continuare în pag a d-al * aâf a 'Hirihi* i *n»***,| Proletari dîn toate țările, unitind 1 nainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Celei de-a 16-a Conferințe internaționale împotriva bombelor atomice și cu hidrogen — Gensuikyo In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanților la cea de-a 16-a Conferință internațională împotriva bombelor atomice și cu hidrogen. Activitățile desfășurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice și cu hidrogen“ — Gensuikyo — constituie un insemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului și a politicii sale de dominație, pentru înfăptuirea dezarmării și în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare și securitate internațională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acționeze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale și în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel încit fiecare popor să aibă certitudinea securității sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forțele progresiste și democratice de pretutindeni, își va aduce și în viitor contribuția la această cauză nobilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forțelor antiimperialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumneavoastră și folosesc acest prilej pentru a reafirma atașamentul poporului român față de idealurile progresului social, democrației, independenței naționale, păcii și înțelegerii între popoare. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România O&ips trei lung, din mn» despre Ritmul nesatisfăcător al lucrărilor de renovare a construcțiilor zootehnice ♦ Pe urmele unor anomalii ♦ Grajduri cu tavan de... hîrtie ® Parecuiul lui Pepelea Cum colaborează cei interesați în grăbirea terminalorii construcțiilor In anii trecuți s-a construit foarte mult în toate cooperativele agricole de producție. Datorită însă creșterii în continuare a efectivelor de animale, multe cooperative (In afără de marile obiective construite prin asociere cu alte unități), și-au prevăzut în planurile de producție noi lucrări de construcții. Accentul principal a căzut însă pe amenajările de grajduri, saivane, maternități, puternițe, fînare, bucătării furajere, construcții absolut necesare bunei adăpostiri și furajări a animalelor pe timpul iernii. Deci, volumul construcțiilor noi pe care le execută cooperativele agricole cu forțe proprii este mult mai mic față de anii trecuți. Totodată, s-a îmbunătățit aprovizionarea cu materiale de construcții și există echipe mai bine organizate de dulgheri și zidari. Ținînd cont de experiența tristă a anilor trecuți cînd animalele au iernat în grajduri friguroase era de așteptat ca activitatea pe șantierele proprii (care incumbă lucrări de reparații și modificări de adăposturi) să se îmbunătățească, iar, la ora actuală, majoritatea lucrărilor să fie terminate. Lucrările însă cu toată bunăvoința specialiștilor de la serviciul investiții din cadrul Direcției agricole județene și a instructorilor Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, care răspund concret de lucrările de renovare) nu s-au desfășurat peste tot conform așteptărilor, încă de la începutul primăverii ziarul nostru a atras în pe cîteva rînduri atenția că multe șantiere din incinta cooperativelor agricole (Dobromira, Verbicioara, Bucovăț, Urzicuța, Ciutura, Beleț, Ghindeni, Melinești, Panaghia, Filiași, Călugărei, Secu) se lucrează sporadic, pe apucate, că echipele de zidari și dulgheri pierd timpul datorită lipsei unor materiale și a dezinteresului manifestat de consiliile de conducere pentru a le pune la dispoziție tot ce era necesar. Care este situația in aceste unități și în celelalte din județ acum în timpul unei campanii agricole care solicită din plin brațele de muncă și mijloacele de transport ? MARIN ANCUȚESCU (Confirmare în pag. a III-a) ANCHETA NOASTRĂ Panoramic craiovean (Foto : R. Florian) Semne premature „ ale unei îmbătrîniri" sau despre nepăsarea unor tineri față de păstrarea bunului obștesc împreună cu organele de resort din Inspectoratul județean de miliție s-a făcut un sondaj pentru a vedea în ce măsură locatarii blocului „Tineretului“, situat în Calea Severinului, respectă normele legale privind domicilierea în imobilul respectiv, care sunt condițiile de cazare și cum se manifestă grija pentru o întreținere cît mai îndelungată a spațiului locuit, funcționalitatea instalațiilor sanitare, electrice etc. Exteriorul acestui cămin na 400 de locuri impresionează plăcut prin aspectul modern al ansamblului arhitectural ce se armonizează agreabil la celelalte construcții din vecinătate. De fapt, este și normal să fie așa, deoarece avem de-a face cu o construcție a cărei „vârstă“ nu depășește 5 ani. La parter locuiesc fetele, iar la cele patru etaje au fost cazați băieții. Camerele de la parter sunt bine întreținute, curate. Fiecare încăpere degajă prezența unei adevărate gospodine. Frumos aranjate, cu flori și mici piese decorative, aceste camere oferă condiții dintre cele mai plăcute pentru o odihnă reconfortabilă, după orele de producție. Vizitînd însă etajele I—IV, în afară de câteva excepții, oricine rămîne, în mod cert, intrigat de felul cum înțeleg locatarii acestor camere să le întrețină. Dar, să începem cu „excepțiile”. In camera nr. 318, ocupată de D. Sperdea, D. Muntoiu și Alex. Trincă, cea cu nr. 320 locuită de Gh. Picu, M. Răduiia și V. Nuțu sau nr. 409 a lui Gorjan Bucur am găsit o curățenie ce poate servi drept model pentru toți ceilalți locatari de la etajele acestui bloc. In fond, aici avem de-a face cu o Înțelegere plenară a sensului, a conținutului unor expresii cum ar fi „avutul obștesc“ sau „bun comun“. In celelalte camere, ca și în încăperile de folosință comună, situația întîlnită este revoltătoare. Am avut în față expresia celei mai crase iresponsabilități pentru un bun dat spre folosință. ȘTEFAN ARDELEANU (Continuare in pag. a II-a) M. A început fabricarea primului transformator de măsură de 400 kV In atelierele de producție ale fabricii de aparataj de la Uzina „Electroputere“ a Început fabricația In serie a produsului CESA-400 kV, cel mai mare transformator de măsura realizat pină în prezent la „Electroputere“, cit și in țară. S-a terminat deja execuția ansamblului bobina] secundar de la transformatorul respectiv, iar probele de stand au fost trecute cu succes. ȘTEFAN TUNSOIU, coresp. Noul spital craiovean parțial dat în folosință De curînd a Început transferarea unor sec ii și servicii medicale din municipiul Craiova în localul noului spital care s-a dat parțial in folosință. Printre acestea se află Stafia de recoltare și conservare a singelui, serviciul medico-judiciar și secția O.R.L. In următoarele zile se va muta aici și secția de chirurgie, ceea ce va oferi posibilitatea atacării din plin a lucrărilor de amenajare a clădirii din strada Petru Rareș în vederea deschiderii cursurilor Facultății de medicină generală. A. Policlinica de adulți Craiova în universul eprubetelor (Foto : Florian Roșoga) ACCENTE VORBA DULCE... ...mult aduce. Numai că adevărul acestor cuvinte, izvorîte din filozofia și experiența de viață a poporului nostru, nu este înțeles de toți. Simți, oarecum, o jenă să repeți ceea ce în condițiile societății noastre constituie un principiu de conduită, o normă a vieții sociale, o obligație cetățenească : aceea de a restitui interlocutorului expresia unui dialog civilizat, a respectului reciproc, a cuvîntului pornit din Inimă... In alt context, enunțarea proverbului popular definește nu numai un elementar adevăr de viață» el o chemare la civilizație. Dar cum ai putea defini înțelegerea acestui adevăr de către vînzătoarea de la tutungeria noului complex dîn Brazda lui Novac» a cărei urîtă comportare față de clienți merge pînă acolo încît nici nu răspunde la ».bună ziua“ 7 ! Sau cum să caracterizăm comportarea vînzătoareî de la raionul de cafea din magazinul cu autoservire de pe strada A. I. Cuza» care vorbește unii cu clienții »... Există în comerțul nostru socialist anumite reguli care impun promovarea respectului față de publicul consumator» amabilitatea» bunacuviință» criterii ale bunei serviri» consemnate nu o dată tn documentele noastre de partid și de stat. Nu ne îndoim că toate acestea au făcut și fac obiectul unor largi acțiuni educative în rîndul salariaților din întreprinderile respective. Dar» să ne Înțelegem « tovarășii din conducerile acestor unități urmăresc el »»pe viu" dacă salariații respectivi sunt receptivi la recomandările ce li se fac . Folosesc și toate metodele de Investigare pentru sancționarea acelor salariați care nu vor să respecte aceste principii, consfințite de altfel de disciplina socialistă a muncii . Există* tovarăși, o lege în acest sens votată de Marea Adunare Națională Ea trebuie categoric respectată. De ce să nu imprimăm» o dată pentru totdeauna» un energic corectiv față de acele elemente răuvoitoare, retrograde, neadaptabile realităților vieții noastre sociale . Coborîți din »»turnul de fildeș“» ‘ovarăși de la O.C.K.-uri» plimbați-vă prin magazine» prin uniți, vedeți cum se poartă salariații pe care-i conduceți, ascultați orerile publicului și puneți degetul pe rană. E doar atît de simplu, de elementar, să se vorbească frumos» ä vezi un zîmbet de amabilitate înflorind pe fața tinerei care servește, dar pe care îl înlocuiește prea adesea cu aroganță și insolență, de parcă... bietul cumpărător l-ar solicita ceva degeaba. P. TOMESCU t