Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)

1970-08-07 / nr. 7907

Cu un an în urmă, la 6 au­­gust, patria întreagă trăia un eveniment cu totul memorabil : în marea sală a Palatului Re­publicii se deschideau lucrările celui de-al X-lea Congres al partidului. Și întreaga patrie a vibrat la același unison al încrederii nestrămutate în în­țeleptul său cîrmaci, ascultînd Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, toate cele­lalte documente ale Congresu­lui, cuvintele pline de compe­tență, avînt, optimism și înțe­lepciune ale delegaților. Toți oamenii patriei au contemplat, implicit, cu ochii minții, jaloa­nele noii etape de dezvoltare socialistă, chipul României vi­itoare, conștienți că această i­­magine sublimă avea să se îm­plinească pe de-a-ntregul, zi de zi, fără abatere, prin munca te­nace a întregii națiuni, sub con­ducerea Partidului Comunist­ Român. Bilanțul gloriosului an trecut de la cel de-al X-lea Congres dovedește încă o dată înțelep­ciunea conducătorului iubit, justețea liniei directoare tran­șată fără greș în viitor, ne aduce vie în față imaginea u­­nei țări în plin avînt și într-o înfloritoare prosperitate, a unei cadențe viguroase pe drumul progresului. Și — o dată mai mult — imaginea unor victorii fără precedent într-această etapă nouă, calitativ superioară, de dezvoltare multilaterală a so­cietății socialiste, etapă inau­gurată și jalonată științific de cel de-al X-lea Congres, o e­­tapă caracterizată prin creșterea susținută a forțelor de produc­ție, ridicarea calitativă a între­gii activități economice, perfec­ționarea necontenită a conduce­rii, planificării și organizării e­­conomiei naționale, dezvoltarea învățământului, științei și cul­turii. Grija aceasta nestrămu­tată pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc Și-a avut corespondențe trainice și în măsurile luate pentru îmbu­nătățirea sistemului de salari­zare, a retribuției muncii in unitățile agricole, prin asigura­rea unei abundențe de produse. în acest rodnic an de înfăp­tuiri socialiste a căpătat viață un întreg complex de măsuri, norme și legi menite să lăr­gească democrația socialistă, să întărească spiritul legalității și echității socialiste, să asigure participarea nemijlocită a între­gului popor la opera de edifi­care și conducere a societății socialiste multilateral dezvol­tată. In aceeași nouă și luminoasă perioadă, s-a realizat o vastă activitate internațională a par­tidului nostru pusă în slujba consolidării legăturilor cu toate țările socialiste, a promovării spiritului colaborării, înțelegerii și prieteniei între popoare. De remarcat că inițiativele parti­dului nostru s-au impus cu au­toritate și cu un imens presti­giu, pentru că în întreaga sa politică internă și internațio­nală, a dovedit o minunată prin­cipialitate, respect pentru fie­care națiune în parte și o sin­ceră participare la rezolvarea tuturor problemelor care pri­vesc soarta omenirii. In acest an, țara noastră a înfruntat cu tărie, cu eroism, marile încercări la care au su­pus-o stihia dezlănțuită, inun­dațiile fără precedent în istorie. In acele momente grele, s-a dovedit, cu atît mai mult, uni­tatea de monolit a poporului nostru în jurul partidului și guvernului, forța cu care în­treaga națiune a participat și continuă să fie angajată în u­­riașul efort pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale, pentru refacerea economiei și continuarea mersului înainte pe drumul trasat de Congres. Acest luminos jubileu găsește pe oamenii muncii din județul nostru — laolaltă cu întregul popor — în plină luptă pentru înfăptuirea unor mărețe planuri de construcție, pentru îndepli­nirea sarcinilor acestui an de legătură între două cincinale, în județul Dolj, ca urmare a aplicării în viață a sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Con­gres, au fost date în folosință, în această perioadă, noi capa­cități de producție, s-a îmbu­nătățit considerabil activitatea în unitățile agricole, a sporit zestrea dotărilor social-culturale, iar universitatea craioveană a crescut cu încă o facultate — cea de medicină. In economia, știința și cultura județului au fost obținute succese hotărî­­toare, care cheamă mai departe și girează noi și luminoase, perspective. Sărbătorim un an de la cel de-al X-lea Congres. Trăim cu bucurie retrospectiva marilor noastre împliniri. Totodată, ne prezentăm la un nou start către viitoare înfăptuiri, cu eforturi multiple, energii fizice și spiri­tuale inepuizabile pe care po­porul nostru le va investi ge­neros, pentru că este un popor ajuns la o conștiință politică superioară, călăuzit cu înțelep­ciune pe drumul deschis de par­­tid la marele său Congres din August. PE TEMELIILE LUI AUGUST 23 Prin vaste lucrări de îmbunătățiri funciare și de gospodărire Apele Doljului se vor supune voinței oamenilor . Prin acțiuni de regularizare, spre o redistribuire a debitelor în timp . Posibilități de amenajare de iazuri cu folosință complexă . Conside­rente care fundamentează crearea Programul național de extin­dere a lucrărilor de îmbunătă­țiri funciare și gospodărire a apelor, fundamentat pe baza Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., prevede un complex de lucrări hidroameli­­orative, între care se preconi­zează măsuri menite să asigure gospodărirea rațională a tutu­ror resurselor de apă, atît pen­tru nevoile agriculturii, cît și pentru industrie și alte sectoare ale economiei naționale. Pornind de la aceste consi­derente, s-a trecut la analiza surselor de apă, a consumuri­lor existente, precum și a po­sibilităților de compensare deficitelor de apă și de înlă­­­turare a efectelor distructive ale apelor. Dunărea, deși reprezintă cea mai bogată sursă de apă, oferă totuși posibilități limitate de u­­tilizare, datorită poziției sale periferice, servituțiilor impuse de navigația internațională și consumurilor de apă în con­tinuă creștere ale celorlalte state riverane. Folosirea apelor subterane este, de asemenea, limitată de distribuția neconcor­dantă a acestora pe teritoriu, MARIN ROȘU, șef la C.F.F.­G.A. Dolj în raport cu zonele de consum. In condițiile arătate, sursele de bază pentru satisfacerea ce­rințelor de apă ale folosințe­lor, pe cea mai mare parte a teritoriului județului, le cons­tituie rîurile interioare. Este cunoscut faptul că re­gimul precipitațiilor, inegal distribuite în cursul unui an sau intr-un șir de ani, influen­țează repartiția scurgerii apelor în timp, dînd naștere unor pe­rioade cu o alimentare intensă a rîurilor pe cale superficială (primăvara și pe timpul viitu­rilor care au loc în toate ano­timpurile însă mai frecvent în lunile mai și iunie), care al­ternează cu perioade secetoa­se, cînd alimentarea se face, îndeosebi, din sursele subtera­ne (perioade de ape mici de iarnă, vară și toamnă). Pentru a putea utiliza cît mai complet resursele de apă ale rîurilor este necesară o redistribuire a debitelor în timp, prin acțiuni de regulari­zare a acestora sau, folosind alt termen, prin compensarea debitelor. Regularizarea debite­lor se realizează, în principal, prin amenajarea unor rezervoa­re de acumulare, în care apa este reținută în perioada debi­telor mari cu scopul de a o fo­losi pentru sporirea debitului în perioadele de ape mici. Re­zervoarele de acumulare se creează prin construirea unor baraje transversale pe albie în punctele de îngustare a văilor. Teritoriul județului nostru o­­feră numeroase condiții de a­­cumulare cu posibilităț­i locale, îndeosebi în zona de dealuri. In această zonă întîlnim un re­lief frămîntat, cu văi adinei care prezintă, în multe locuri, îngustări ce reprezintă ampla­samente favorabile pentru ba­raje, precum și depresiuni largi care constituie chiuvete bune pentru înmagazinări de mari volume de apă. Din punct de vedere geologic, în aceste zo­ne predomină, în general, for­mațiuni cu roci tari și imper­meabile — condiții care sunt, de asemenea, favorabile pentru crearea lacurilor de acumulare. (Continuare în pag. a II-a) ing. lacurilor și iazurilor . Anual se pot obține cel puțin 139 tone pește și iriga 1 500 ha. © investiții de stat pentru acumulări și aducțiuni în valoare de 12 milioane lei Curier cotidian Pentru consumatorii de înghețată R dispunzlnd solicitărilor consumatorilor, conducerea Fabricii de produse lactate Craiova, asigură în continuare noi măsuri in ve­derea creșterii și diversificării producției de înghețată. Intr-o con­vorbire cu un colaborator al nostru, tov. Ion Budulică, noul direc­­­­tor al Fabricii de produse lactate, a precizat că au fost asigurate condiții pentru ca producția de înghețată să crească de la 7000-3000 pahare pe zi la circa 20 000 pahare cu înghețată de vanilie și cacao. Simultan cu organizarea activității în trei schimburi, va începe experimentarea producției de înghețată cu fructe. Noi emisiuni filatelice In dotarea unităților școlare Inspectoratul școlar județean a destinat pentru procurarea de mobilier necesar dotării, atît unităților școlare nou înființate , cît și pentru celelalte, suma de 2 434 700 lei. Pînă în prezent, o bună parte din mobilierul necesar s-a și distribuit unităților școlare. Menționăm în acest sens 2 500 bănci, 600 scaune pentru laboratoare, 200 rastele pentru hărți, 100 fișete metalice, 100 mese de cancelarie, 300 table școlare, 300 catedre șco­­lare. Pentru pasionații filatelici a fost pusă în vînzare la ghișeul filatelic al oficiului F.T.T.R.— Craiova, seria de­­ mărci poș­tale emisă cu ocazia expozi­ției mondiale „Expo ’70 Osa­ka“. Seria cuprinde două va­lori. A mai fost pusă în vîn­zare și seria de mărci poș­tale „Colaborarea cultural­economică internațională“. Cu ocazia aniversării a 150 de­ ani de la nașterea lui Friedrich Engels a fost emis un timbru jubiliar cu o va­loare nominală de 1.50 lei. Un alt timbru jubiliar mar­chează împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Beetho­ven. ^WAWAVnWAV-VWAV £ VINERI 7 aUgUSt 1970 «jIJ îANUL XXVI '■ NR. 7907 > 4 PAGINI X 30 BANI L__ I GffiUSîf.!­ MUlaw#.­.­gmt. ț- 1 Zi de vară pe ogoarele fermei de stat Greaca | Foto : FI. Koșoga = âil!llllll!!l!IIII!ll!lllll!l!!l !!l!llll!!llll!!!IIlll!lll!llll!ll!l!l!!l!!ll!lll!!llll!l!!!lll!llllllll!lll!l!!llllllll!IIIIII!!!lllllll!!llll!ll!!l!llll!ll!ll!!llil!llllll!llll!l!!lll!!lll!l!!lli!llll!l!IIIIIIIIIIII!!l!lll!llll!l!l!l!l!!ll!i!iil!!!!!lll!lll!llll!!l|ll':i^ Aii terminai arăturile PE OGOARELE JUDEȚULUI NOSTRU Ura ritm mai alert In întreprinderile agri­cole de stat din județul Dolj se desfășoară in pre­zent o vie activitate pentru terminarea gru bnică a ară­turilor de vară. Lucrind în două schim­buri, mecanizatorii de la I.A.S. Moțăței și Rast au reușit să încheie și de data aceasta tot primii arătu­rile de vară. Numai la I.A.S. Moțăței, de exemplu, au fost efectuate arături și fertilizări pe 1000 de hec­tare. Pa ultimele hectare exe­cută în prezent arături de vară și mecanizatorii de­­ la I.A­.S. .Băileș­ti... 105 526000 lei veni­turi în S. I. A. Mecanizatorii celor 72 întreprinderi din județul Dolj au acordat și în acest an tot sprijinul cooperati­velor agricole de a realiza la timp lucrările agricole. De la începutul anului și pînă în prezent au fost e­­fectuate lucrări agricole mecanizate pentru care se încasează 105 520 000 lei. Experiențele stațiunilor expe­rimentale, Șimnic, Caracal și altele, precum și practica a numeroase­ unități agricole de producție fruntașe au demon­strat că executarea arăturilor de vară, concomitent cu strîn­­sul păroaselor, dă posibilitatea obținerii celei de a doua re­colte din cultură dublă și, în a­­celași timp, duce la obținerea unor mari sporuri de producție în anul următor. Condițiile cli­matice din acest an au permis mai multor unități agricole să execute arături pe terenurile eliberate de păioase intr-un ritm mult mai alert și de ca­litate mai bună decit în anii precedenți. Dar dacă I.A.S. Segarcea, Ro­­bănești, Giubega și alte aseme­nea unități au folosit condițiile favorabile organizînd lucrul în schimburi prelungite, precum și în schimbul II executînd a­­rături de vară pe mii de hec­tare, nu tot același lucru­ se poate spune despre numeroase alte unități și îndeosebi cele din apropierea Craiovei. Coope­rativa agricolă din Malu Mare de exemplu a terminat de cî­­teva zile de strîns recolta de grîu de pe întreaga suprafață de 460 ha. Era de așteptat ca, la încheierea acestei acțiuni, cel puțin 50 la sută din suprafața amintită să fi fost arată. Și to­tuși la C.A.P. Malu Mare, pînă la data de 4 august, au fost executate alături de vară pe­ numai 70 ha. Să fi uitat, oare, consiliul de conducere, specia­liștii acestei unități, că, în anii din urmă, au fost obținute re­colte sub nivelul posibilităților tocmai datorită neexecutării la timp și de bună calitate a lu­crării de bază a solului . De asemenea, la C.A.P. din Motoci s-au executat arături de vară pe numai 40 ha, iar la C.A.P. din Mischii — pe 45 ha față de 660 și respectiv 760 ha care au fost cultivate cu păioase. Specialiștii acestor unități susțin că în momentul de față nu se poate intensifica ritmul arăturilor, de­oarece pămîntul s-a întărit. A­­ceasta este desigur o realitate, la care, bineînțeles, ne așteptam. Tocmai de aceea a fost dată indicația expresă de a se folosi tractoarele în schimburi pre­lungite și în schimbul­­­ acolo unde este posibil, pentru ca te­renul să fie arat imediat după eliberarea sa. Pot care afir­ma consiliile de conducere, spe­cialiștii de la cooperativele a­­gricole din Malu Mare, Motoci, Mischii, Pîrșani, Cîmpeni, Po­dari, Cîrcea, Coțofenii din Față, Teasc, Secui, că au respectat a­­ceastă indicație ? Faptele arată că tractoarele care deservesc aceste unități nu numai că n-au fost folosite în schimburi prelungite și în schimbul II, dar uneori, fie că unele s-au mai de­fectat, fie că, din cauza slabei organizări a muncii, n-au fost folosite efectiv întreaga zi-lu­­mină. Interesele economiei naționale, ale întregului popor cer să se ia măsuri energice, în toate unitățile, pentru intensificarea ritmului arăturilor de vară, pentru folosirea. In acest scop, a întregii capacități de produc­ție a tractoarelor, prin organi­zarea lucrului în schimburi pre­lungite și în schimbul tr­ arăturilor de Țară! ASPIRAȚIA ÎNTREGULUI COLECTIV: Cercetarea cît mai eficientă a zăcămintelor petrolifere Recenta adunare generală a re­prezentanților salariaților din în­treprinderea de foraj Craiova a analizat modul de lucru din pri­ma jumătate a anului, și a sta­bilit sarcinile de plan pe anul 1971 — primul an al viitorului cincinal. Cu acest prilej, s-a sub­liniat faptul că, pe perioada ex­pirată, planul fizic de foraj s-a realizat în proporție de 100.3 la suta, a crescut productivitatea muncii cu­­ 1,6 procente, s-au în­ceput lucrările de foraj la 26 de sonde, iar la indicatorul sonde terminate planul s-a realizat în proporție de 100 la sută. Totodată, activitatea economică s-a încheiat cu un beneficiu net de 1 493 000 lei. Un loc central în darea de sea­mă prezentată de către ing. Leontin Măciucă, președintele comitetului de direcție, l-au ocu­pat problemele care angajează activitatea din anul 1971. Necesi­tatea punerii în valoare a unor noi structuri cu hidrocarburi in Oltenia impune ca, în anul vii­tor, planul de foraj să crească cu 12 procente. Pentru îndeplinirea acestui important obiectiv, colec­tivul întreprinderii are obligația, ca, pe baza experienței din 1970, să experimenteze și să folosească procedee tehnologice noi care să conducă la creșterea vitezelor de foraj, reducerea timpului ne­productiv, îmbunătățirea condi­țiilor de punere în producție și exploatare a sondelor. Planul în­treprinderii este axat în mare par­te pe activitatea de foraj geo­logic — 125 000 metri. S-a subli­niat faptul că adîncimea medie preliminară pentru anul 1971 va ajunge la circa 2850 de metri față de circa 2770 metri din acest an. In lumina sarcinilor care defi­nesc aria activității de foraj pe anul viitor, ing. Grigore Găvan, maistrul principal Constantin Popescu, ing. Alexandru Iordă­­nescu, șeful de secție Constantin Spoială, ing. Ion Nedelciu, șeful de secție Dumitru Pîrvulescu, ing. Cornel Iordache, ing. Ion Sterpu și alții au arătat, în Intervențiile lor, hotârîrea de a contribui cu întreaga lor capacitate de muncă la perfecționarea procesului pro­ductiv, la îmbunătățirea discipli­nei, asigurarea materialelor ne­cesare, și rezolvarea tuturor problemelor ce vizează sporirea eficienței activității în șantier. Ing. Nicolae Armegioiu, director teh­nic al Grupului industrial foraj­­extracție țiței Tg. Jiu, a asigurat adunarea generală a reprezentan­­­ților salariaților de preocuparea susținută pe care o va avea și în viitor conducerea grupului față de organizarea și îndrumarea competentă a activității mult­ sporite a șantierelor de foraj. A luat cuvîntul, cu acest prilej, tovarășul Adrian Cioboiu, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid. Sintetizînd valoarea observațiilor critice, a propunerilor făcute, a sarcinilor de viitor în legătură cu calitatea și eficiența forajului, vorbitorul a dat o serie de recomandări va­loroase atît comitetului de direc­ție, cît mai ales organițiilor de partid din șantiere. T Meridiane geologice... Foto : F. Melineșteanu Citiți în pagina a II-a : PROGRAMUL TURULUI DIVIZIEI NAȚIO­NALE A LA FOTBAL, EDIȚIA 1970—1971. i ii + ACCENTE Aș, moftangii!... Din compartimentul vagonului de tren care te poartă peste cîm­­puri contempli cu încîntare, pe fereastra deschisă, paletele verzi­­aurii ale holdelor și simți cum­ inima îți pulsează de emoția toni­fiantă a belșugului... Combinele din lanuri, porumbii mai înalți decît omul, tabloul viu al rodului bogat suscită comentariul opti­mist al călătorilor... — Pe­ alocuri avem o recoltă !... — remarcă cineva. — Buună, buună, tovarășe. I­­a uite ce porumb falnic ! Oamenii privesc cu satisfacție și discuția se încinge aprins, ca un final victorios la capătul unei lupte aprige, cînd din colțul compartimentului, „unul“ sare ca ars . — Aș ! Ce recoltă, dom'le !... A plouat mult, multă măsură. $1, pe urmă, grindina, vîntul au culcat porumbii, au măturat tot, tot... — Nu prea ai dreptate — îl întrerupe un alt călător... S-a mun­cit totuși mult și, de altfel, cîmpul îl avem în față. Oricine își poate da seama... Că s-a pierdut ceva și de pe urma stihiilor, s-a pierdut, dar tot a rămas, în genere, o recoltă bună... — Aș ! — reia celălalt. Ce știi dumneata?! Eu sunt ",agricultor" din tată-n fiu... și individul, fost pe vremuri ,,agricultor“, perorează, cu inso­lență... Ceilalți își dau coate. Pînă la urmă, cineva îi zice la obraz: — Oi fi avut și dumneata o „sforicică" de pămînt... „pe vre­muri !". 4­— Priviți clădirea asta ? întorci capul și vezi alături de tine un individ cu mutră acră. Te-a „surprins“ admirînd monumentala construcție a unei fabrici, a unei instituții social-culturale... înclini să crezi că malițioasa în­trebare este absolut sinceră și răspunzi cu efuziune. — Desigur.... E monumentală, nu ? — Aș ! — ți-o retează necunoscutul. E ca „mare", adevărat, dar încolo nu-i cine­ știe ce... Nu e gust, nu e fantezie, nu e o inspirație fericită în „combinarea“ cadrului exterior... Păcat ! Bineînțeles că, după primul moment de derută, îți dai seama cu cine ai de-a face. Dar, mai înainte de a-i da riposta, Individul și-a luat tălpășița, pentru ca, în alt „cadru“ să-și exprime osten­tativ „observațiile“ negativiste, a căror „adresă“, din păcate, mulți oameni de bună credință n-o sesizează. Pe astfel de exemplare, într-o altă structură socială și cu o altă suprastructură, „nenea Iancu“ îi numise odinioară : moftangii. Calificativul ar părea însă prea generos pentru zilele noastre... PAUL TOMESCU

Next