Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)
1970-09-26 / nr. 7949
t • 26 — IX — 1970 gmas.n' 1 | mi in unii1 inimi— cronica economică • cronica, economică • cronica, economică BULETINUL Ușu (Urmare din pag. I) Laboratorului pe controlul semințelor Craiova. Pentru a se lucra mai operativ și a deservi prompt cerințele unităților de pe raza celor trei județe, activitatea laboratorului a fost organizată în funcție de cerințele ce se impun, încît să se lucreze în două schimburi și cul mai operativ. S-a reușit, astfel, ca la ora actuală să se depășească planul de analize anual de 14 825 probe. Au fost, așadar, analizate peste 15 500 probe numai din județul Dolj, reprezentînd mai mult de 42 500 tone grîu din care 26 380 tone grîu sămînță din cooperativele agricole, 9 240 tone grîu sămînță fond de schimb din bazele de recepție, 5 880 tone grîu sămînță din I.A.S. și 1 000 tone grîu sămînță fond de înmulțire de la AGROSEM. De asemenea, pentru județele Mehedinți și Gorj s-au analizat 14 500 tone și respectiv 6 500 tone grîu sămînță. în perioada 15 august — 19 septembrie a.c. cînd personalul laboratorului a lucrat în două schimburi, s-au efectuat zilnic peste 50—60 probe de persoană. Tehnicieni ca Laura Ionescu, Speranța Popescu, Silvia Crăiniceanu etc. au constituit un exemplu demn de urmat de întreg personalul laboratorului, dăruindu-se acestei activități și lucrînd cu multă conștiinciozitate și răspundere. Printr-o organizare judicioasă facilitată de măsurile luate de Direcția agricolă județeană, ridicarea probelor din cooperativele agricole s-a efectuat de către împuterniciți reprezentanți prin : inginerii de laborator, specialiști de la stațiunile experimentale și ingineri din permanența Direcției agricole. Rezultatul acestei măsuri operative se oglindește în faptul că, în prezent, din 209 cooperative agricole, doar șase unități au întîrziat trimiterea probelor spre analiză. Dintre acestea amintim C.A.P. Mihăița, Carpen, Verești, ale căror consilii de conducere — cel puțin acum în ceasul al doisprezecelea — să-și aducă aminte de obligația de a lua măsuri pentru trimiterea probelor spre analiză laboratorului. Deși planul de analize a fost depășit, datoria profesională ne obligă să reamintim consiliilor de conducere ale C.A.P. și celorlalte unități agricole de pe raza județului că importante cantități de sămînță (mii de tone) au fost respinse fiind necorespunzătoare la indicele de valoare culturală , puritate. De exemplu, o probă de orz primită de la C.A.P. Botoșești-Paia a conținut peste 4 640 buruieni/kg. Să-Și fi propus oare tovarășii de la Botoșești-Paia ca în anul 1971 să recolteze semințe de buruieni în loc de orz ? Stăruim asupra necesității ca la C.A.P. lotoșești- Paia, Raznic, Seaești, Vîrtop, Dragotești etc. să se ia măsuri de recondiționare a cantităților de sămînță din loturile respinse la puritate în scopul obținerii buletinului roșu, fără de care nu se poate începe lucrarea de semănat. Atragem atenția unităților care au probe respinse din cauza infestării cu Tylenchus că toate loturile ce conțin peste șase bucăți semințe de grîu infestate de nematodul griului trebuie să fie schimbate, procurîndu-și sămînță din alte surse • AGROSEM, I.V.C. sau prin schimb cu alte unități, întrucît pînă la declanșarea campaniei de însămînțări au mai rămas foarte puține zile, fiecare specialist are obligația să acorde o atenție deosebită factorului sămînță care constituie principalul mijloc de sporire a producției agricole, valorificînd eficient influența tuturor factorilor agrotehnici aplicați în complex. (Urmare din pag. 1) pierderile sînt inevitabile. Dar, după cum ne-a asigurat tov. Ion Delcea, directorul I.M.A. Cîrcea, toate combinele funcționează ireproșabil. Și totuși, majoritatea dintre cele 40 combine special echipate pentru recoltatul porumbului — lucrare cu care ne aflăm încă rămași mult în urmă — stau trase pe dreapta. La C.A.P. Mischii, pînă zilele trecute, nici măcar nu se începuse recoltatul floriisoarelui, în vreme ce mijloacele mecanizate (D.F.S.) stau nefolosite. Faptele dovedesc că intervențiile făcute pentru a mări randamentul utilizării mijloacelor mecanice la recoltarea culturilor de toamnă au rămas fără rezultatele scontate. La baza nefolosirii mijloacelor mecanizate sau a folosirii parțiale, stă lipsa unei îndrumări permanente, competente și a unui control eficient. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole din Mischii, Bratovoești, Almăj, Gioroc, Coțofenii din Față, Ișalnița, Bariera Vîlcii s-au angajat ca, începînd din acest an, să respecte întocmai amplasarea griului după plante prășitoare. Este însă puțin probabil să se creadă că acest angajament va fi îndeplinit atîta timp cît la nici una din unitățile amintite nu se folosesc mijloacele mecanizate la recoltatul porumbului — lucrare care are un rol hotărîtor pentru eliberarea și pregătirea în cele mai bune condiții agrotehnice a terenului. Subliniem încă o dată necesitatea de a se înțelege că mijloacele mecanizate trebuie intens utilizate deoarece pe această cale se economisesc mii și mii de zile-ani, se asigură executarea lucrărilor într-un timp scurt și cu cheltuieli reduse. Trebuie mers pînă acolo încît cei care refuză sau fără Foto R. Florian gănează folosirea combinelor și a celorlalte mijloace mecanizate la recoltatul porumbului, să fie trași cu severitate la răspundere și — dacă sunt membri de partid — atitudinea lor să fie discutată în organizațiile de partid spre a se lua măsurile corespunzătoare. Nu se mai poate tolera prelungirea recoltării porumbului — așa cum s-a petrecut în anii trecuți — în vreme ce mijloacele mecanizate, special echipate, rămîn nefolosite. Prin luarea măsurilor care se impun, printr-o permanentă conjugare a eforturilor mecanizatorilor cu cele ale cooperatorilor, există reale condiții să ne îndeplinim sarcina pe care ne-am asumat-o pe județ, adică de a recolta mecanic porumbul de pe suprafața de 60 000 ha. DE CE NU SE RECOLTEAZĂ MECANIZAT FORWIL ? Moment caracteristic din activitatea lucrătorilor laboratorului pentru controlul semințelor Craiova Termocentrala Craiova — cetate a energiei Foto , Fr. Melineșteanu l -I Inain ® 3 (Urmare din pag. 1) producție a produselor noi. Astfel, se vor introduce în fabricație, în 1971 : mașina de săpat solul în sere, mașina de împrăștiat îngrășăminte organice în vii, cultivatorul pentru livadă, freza pentru vii, echipamentul de împrăștiat îngrășăminte chimice în vii, pentru plug subsolier și cultivator, cultivatorul pentru legume cu talie înaltă și cel pentru cultivație totală, plugul pentru arături normale „PP 2-30“ și plugul dezaxat pentru livadă, semănătoarea pentru cereale „SUP-29“. In același timp, introducem în fabricație reproiectate la un nivel superior de tehnicitate — remorca cisternă „RCU-4" și tocătoarea de siloz „TMS-6“. — Așadar, putem conchide că o caracteristică pregnantă a anului 1971 este diversificarea fabricației, producția de înaltă tehnicitate generînd, laolaltă cu volumul masiv al acesteia, răspunderi sporite, exigențe noi. Cum veți acționa, în ce condiții de economicitate vă propuneți să înfăptuiți sarcinile viitoarei producții ? — Avem un plan de măsuri foarte complex, gîndit sub toate unghiurile concretizării sarcinilor anului 1971, plan pe care l-am îmbogățit cu sugestiile prețioase izvorîte din dezbaterile ce au avut loc în adunările salariaților de la secții și pe uzină, din propunerile făcute de oameni cu prilejul analizei semestriale, al adoptării cifrelor pentru primul an din viitorul cincinal. Analiza concretă a numărului de salariați și a structurii acestora, elaborarea de măsuri pentru raționalizarea și folosirea judicioasă a întregului personal — avînd în vedere sporirea gradului de mecanizare și automatizare, modernizarea utilajelor și instalațiilor — precum și alte măsuri tehnico-economice ne vor conduce la realizarea unei producții caracterizate printr-un spor însemnat al productivității muncii. Tot în vederea imprimării unei însușiri calitative superioare efortului nostru, luăm măsuri pentru asigurarea cadrelor calificate necesare folosirii judicioase a utilajelor și creșterii coeficientului de schimburi în secții. In același spirit se înscrie și elaborarea de programe detaliate pentru asigurarea încadrării în sarcinile de reducere a cheltuielilor materiale și în normele și indicii de consum stabiliți prin plan, precum și pentru diminuarea lor în continuare. Asemenea măsuri au in vedere : reducerea cheltuielilor de producție și a cheltuielilor materiale, reproiectarea, în continuare, a unor mașini, utilaje și subansamble ținînd seama de promovarea în proiecte a materialelor cu proprietăți superioare, a tipodimensiunilor economicoase și a înlocuitorilor ; orientarea producției spre produse cu o valorificare superioară a materiilor prime și materialelor, in acest cadru, indicele de utilizare a fondului de timp disponibil al mașinilor unelte de prelucrare a metalelor va crește, în 1971, la 73,5 la sută, din care 75 la sută în secțiile de bază și 66,2 la sută în secții auxiliare. Evident, o concentrare aparte va marca efortul nostru productiv și de concepție în ce privește producția pentru export — care sporește atît ca volum-valută cît și ca diversitate. In scopul ridicării în continuare a gradului de tehnicitate, a prestigiului produselor noastre, compartimentul de cercetare va proiecta noi modele experimentale prevăzute cu execuție în anul următor, mașini agricole moderne — pluguri, cultivatoare, agregate de semănători, freze, — destinate tractorului de 120— 180 cp. In cadrul procedeelor tehnologice noi, aplicăm în 1971 turnarea pieselor din fontă cu grafit nodular la un volum de 620 tone piese. O atenție deosebită acordăm măsurilor care să creeze posibilitatea aprovizionării cu materiale și colaborări în condiții mai bune ca pînă acum, pentru a evita sincopele de aprovizionare, atît de dăunătoare ritmului producției cît și asigurării planului. — După cite știm, anul 1971 va fi — concomitent cu aceste creșteri și perfecționări în producția uzinei — și „anul construcției“, al ridicării elementelor de bază ale investiției dezvoltare și sistematizare Uzinei „7 Noiembrie“. — Intr-adevăr, va fi anul hotărîtor în materializarea acestei mari lucrări, prin care uzina noastră își integrează fabricația națională de pluguri, cîștigă capacități masive, dotate la nivelul exigențelor actuale ale producției de mașini agricole. Numai pentru acest prim an al cincinalului, în cadrul acestei investiții, avem un plan de lucrări de 53 milioane lei, din care 42 milioane construcții-montaj. Prin construirea noilor capacități, producția noastră va ajunge la 27 000 tone/an în trimestrul III 1972 și 45 000 tone/an mașini agricole în trimestrul II 1973. Concentrarea la Craiova a fabricației de mașini agricole, a întregii game de pluguri — unele urmînd a se realiza pentru prima dată în țară — ne obligă la adoptarea din timp a unor măsuri vizînd organizarea acestui proces complex, asigurarea cadrelor necesare, încă de acum specialiștii noștri s-au deplasat la uzinele Bocșa și Plopeni, de la care urmează să preluăm o serie de capacități, pentru stabili modalitățile practice ale a acestei acțiuni. Revenind la cele spuse mai înainte, trebuie să conchidem că prin măsurile adoptate și prin multe altele la care nu ne-am referit aici , pregătirea fabricației se face la un nivel superior ultimilor ani. O serie de procedee superioare, precum : sudarea automată și semiautomată sub strat de flux, forjarea in matrițe închise, folosirea energiei electrice în procesele tehnologice, perfecționarea proceselor de vopsire și tratamente termice care se aplică, concretizînd elocvent acțiunea de modernizare a proceselor de producție, constituie alte garanții ale unei viitoare activități de pondere și de calitate, la un randament înalt. Intensificîndu-și eforturile, organizîndu-și mai judicios activitatea, pe baza planurilor de măsuri adoptate din perspectiva exigențelor la care ne cheamă sarcinile noului cincinal, indicațiile conducerii de partid — colectivul nostru se va integra muncii pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor ultimului an al cincinalului, pentru pregătirea condițiilor optime ale producției anului 1971, la intensitatea pe care o impun aceste sarcini economice fundamentale. PREGĂTIREA PRODUCȚIEI VIITOARE-O PROBLEMĂ COMPLEXĂ A PREZENTULUI lllllllllllllllll SATEL CERĂT Se conturează centrul civic al comunei Ca și In alte localități ale județului, și gospodarii noștri s-au gîndit, din timp, la viitorul comunei Cerăt, schițînd de pe acum §§ aspectm centrului civic al comunei. Unul din cele mai imporentante obiective ale acestui centru civic, se construiește deja : Și impunătoarea clădire a căminului cultural. In afară de sala de H spectacole cu 400 de locuri, noul edificiu va avea și alte încă §peri destinate, printre altele, pentru club, expoziții, bibliotecă, cinematograf, pentru repetiții, birouri etc. , în prezent, căminul a ajuns la planșeu, datorită ritmului de construcție sporit realizat la ultimul timp, prin participarea la lucrări a unui mare număr de cetățeni ai comunei. Centrul civic al comunei va fi completat și cu alte obiective, printre care un nou local de școală și un modern maga §§ zin universal complex. gg ION IACOB g locțiitorul secretarului § comitetului comunal de §§ partid — Cerăt g BISTREȚ Mari venituri din sectorul ovin Pentru sporirea veniturilor, membrii cooperatori de la C.A.P. „1 Mai“ din Bistreț au luat hotărîrea anul acesta să acorde o deosebită atenție creșterii ovinelor, contractind cu statul însemnate cantități de carne, lapte și lină. Astfel, pînă in prezent au fost livrate 15,9 tone carne miel și oaie, 6 866 kg lină. Pentru aceste cantități de produse, membrii cooperatori au încasat 519.000 lei, față de 483.000 lei ce își propuseseră ei pînă la sfirșitul anului. La această sumă se vor mai adăuga încă 500.000 lei, ca urmare a valorificării berbecuților ce se află la îngrășat. ȘTEFAN STANCIU președintele C.A.P. Bistreț POȘTA f £. BRATOVOEȘTI Cu planul anual îndeplinit Cooperatorii din Bratovoești au depus în acest an eforturi susținute pentru a redresa sectorul zootehnic al cooperativei agricole. Ca urmare a unei hrăniri raționale a animalelor de producție, ei au reușit să îndeplinească planul la laptele de vacă cu 100 de zile mai devreme. Față de 1409 hectolitri planificați pe întregul an, s-au obținut, de la începutul anului și pînă acum, 1510 hectolitri. Totodată, cooperatorii de aici au livrat statului pe bază de contract 850 hectolitri. Pînă la finele anului se vor mai livra statului alți 150 hectolitri lapte, planul de valorificare a acestui produs fiind astfel depășit cu 33 la sută. MACARIE POSTOLACHE coresp. VÎRTOP Se înalță o nouă școală Locuitorii comunei Vîrtop au dovedit, nu o dată, că știu să-și mențină faima de buni gospodari. Aceasta ne-o poate dovedi munca depusă pentru Înflorirea comunei lor cât și pentru Întărirea cooperativei agricole. Alături de lucrările de extindere a suprafeței cultivate cu viță nobilă, repararea adăposturilor, Întreținerea drumurilor, mărirea producției de lapte și carne, recoltarea culturilor de toamnă, se înscrie și construcția unui nou local de școală. La ora actuală, numeroși cooperatori muncesc de zor pentru terminarea lucrărilor de zidărie. De remarcat că noua școală va avea două etaje și va fi dată la folosință la anul 1971. GH. ALEXANDRU coresp. PLOPȘOR Activități gospodărești Membrii cooperativei agricole de producție din Plopșor merită a fi lăudați. El participă în mod susținut la numeroase acțiuni edulitar-gospodărești, cât și la cele privind renovarea adăposturilor pentru animale și asigurarea bazei furajere. Fără a neglija lucrările de campanie, cooperatorii de la C.A.P. Plopșor au raportat zilele trecute terminarea renovării ultimului grajd de 1000 de capete. Paralel cu această lucrare, ei au terminat construcția unei săli de ședințe a cooperativei agricole. MIHAI PETRIȘOR coresp. SERIAL ILUSTRAT In noaptea de revelion, lucrătorii Regionalei de securitate sînt mobilizați intr-o misiune expresă: prinderea unui grup de spioni parașutați pe teritoriul Olteniei. In zorii zilei, grupa căpitanului Gănescu pare a fi cîștigat victoria, prin prinderea unor necunoscuți înarmați și descoperirea unui depozit de armament. Stupoare ! „prinșii“ erau, de fapt, niște săteni din Valea Mare, comuniști porniți — din proprie inițiativă — în urmărirea spionilor. Cercetările continuă dar fără rezultate. Se așteaptă dezlegarea cifrului radiogramelor pe care spionii îl transmit dintr-un loc necunoscut... Șapte mesaje ciudate, formate dintr-un nume propriu și câteva cifre, își așteptau dezlegarea. Nu exista zi în care colonelul să nu se intereseze dacă Cheia a fost găsită, iar căpitanul Bendea da la cifru nu avea, din pricina aceasta, nici o clipa da liniște. Se descurcase, în repetate ori, în rebusuri deosebit de complicate și rezolvase enigme de nedezlegat. Numai că mesajele acelea fuseseră mai lungi, astfel că repetițiile înlesneau dezlegarea. Acum Insă cele șapte mesaje Înregistrate de radiști nu cuprindeau de fiecare dată, decit trei nume care se repetau. Cifrele nu mai reveneau și, ca și numele, nu spuneau nimic. Ce puteau să ascundă numele Luca sau Marcu? Ce putea să însemne acest „Matei XXI-8-11", lansat In eter cu o noapte In urmă . A Încercat numeroase legături, supoziții și prezumții dar cifrele nu se legau de nimic, nu ofereau pista pentru elucidarea cazului deja denumit între colegi „Revelion 214“. Căpitanul Grigore Bendea era trecut de 40 de ani și lucra la securitate Încă de la Început. Războiul 11 făcuse la un stat major și se ocupase de cifru încă de pe cînd era militar In termen. Pe lingă pasiunea pentru „rebusuri“ (cum numește cifrurile ce i se Încredințează), mai are o patimă i cititul. Are acasă o bibliotecă pentru care s-ar putea invidia și un universitar. In cărți găsește adesea chiar și Informații, soluții, căi pentru deslegarea autor și a altor enigme, ce-i sunt încredințate la serviciu. De data aceasta, strădaniile i-au fost insă zadarnice. ...Apucă de pe birou o coală albă și începu să contureze citeva pătrate, în care, parcă ta joacă, absent aproape, scrise cele trei nume din radiograme : Marcu... Matei... Luca... . Luca — Marcu — Matei , Marcu, Luca, Matei... Se trezi, deodată, spunând ca pentru sine, glumeț : „cei patru evangheliști au fost trei : Luca și Matei“... Da, Luca și Matei. Și... mai e Marcu. Sări deodată de la birou Și porni la goană pe scări. Ofițerul de serviciu 11 privi uimit. Nu era obișnuit să.I știe vreodată grăbit, nu-1 văzuse niciodată alergînd. Se opri pe strada Primăverii la nr. 14. Lună. Il deschise o femeie corpolentă, care se legăna greoi. Părul alb ii trăda virsta înaintată. — Părintele e acasă . Întrebă căpitanul Bendea, după ce salută. — Da. Poftim, măicuță, că n-ai mai trecut demult pe la noi. — Am avut foarte mult de lucru — se scuză el la timp ce se grăbea să intre mai repede. Părintele Miltiade avea aproape șaptezeci de ani. Ieșise demult la pensie dar mai slujea la una din bisericile mărginașe ale Craiovei. Bendea se Întreținea uneori cu părintele Miltiade in jurul pasiunii lor comune — cartea. După ce striase mina firavă a preotului, căpitanul intră direct in subiect : — Părinte, dumneata poți să-mi spui cam ce ar vrea să însemne „Luca XVII-10“. — Cred că este un text din evanghelie. Dacă ai răbdare, 11 căutăm. Căpitanul simți că-i copleșește o emoție de nestăpinit. Gazda răsfoi filele subțiri de carte. — Luca — XVII-10 ai spus 7... Mda. Iată aici: „Slugi netrebnice suntem. Ce eram datori să facem am făcut*. — Iar „Marcu X-25“ . — Să căutăm și asta. Bendean urmărea cu Înfrigurare. — Da, da ! Marcu. E o parabolă : „Mai lesne este cămilei să treacă prin urechile acului decit bogatul să intre la împărăția lui Dumnezeu". — Părinte, nu poți să-mi împrumuți și mie cartea . — Ba da, fiule, cu toată dragostea. Comandantul intră vijelios in biroul lui Bendea. — Tovarășe colonel, spionii comunică, folosind versete din biblie. O ediție londoneză obișnuită. — Interesant. Ce și-au zis până acum 7 — Pentru primul mesaj, cei din 5 ianuarie vă rog să căutați la Evanghelia după Luca capitolul XVII — paragraful al 10-lea. — Căpitane, n-am avut la viața mea o evanghelie în mină. Arată tu, dacă te pricepi... Căpitanul deschise, zimbind, biblia la pagina 1012 și citi , de sub înțelesul acestor cuvinte, au ajuns și s-au aranjat. — Raționamentul tău e Just. In celelalte mesaje... — Ultimul ii anunță că sosește cineva și precizează chiar data. — Cînd ? — In — Luca capitolul al XI-lea la paragraful 46 se spune : „După trei zile, l-am găsit în templu“... — Și mesajul cînd a fost recepționat 7 — Ieri noapte. — Deci trebuie să ne pregătim. Comandantul ridică receptorul. — Un moment. Mai e ceva important în evanghelia lui Matei. — Despre loc nu se spune nimic . — Nimic. — Mai cercetează amănunțit mesajele, poate mai găsești ceva important. îmi raportezi imediat. — Am Înțeles, să trăiți ! Comandantul ridică receptorul telefonului. Sună. Lansă cîteva comenzi scurte și după cîteva minute, la sediul securității se produse o mișcare deosebită. Securiștii se găseau la alarmă. (Va urma) — „Tot așa și voi, după ce tot din ultimul mesaj „Cei mai veți face tot ce vi s-a poruncit, mulți din norod își așterneau haina ziceți : „Suntem niște robi noi, pe drum, alții tăiau...“, etc. netrebnici, am făcut ce eram da iar în Luca 11-33 se dau instructori să facem“. Sinui să nu se folosească semn ușor de ghicit ce se ascundase luminoase.