Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-26 / nr. 7949

t • 26 — IX — 1970 gmas.n' 1 | mi in unii1 inimi— cronica economică • cronica, economică • cronica, economică BULETINUL­­ U­ș­u (Urmare din pag. I) Laboratorului pe controlul se­mințelor Craiova. Pentru a se lucra mai operativ și a deservi prompt cerințele unităților de pe raza celor trei județe, acti­vitatea laboratorului a fost or­ganizată în funcție de cerințele ce se impun, încît să se lucreze în două schimburi și cul mai o­­perativ. S-a reușit, astfel, ca la ora actuală să se depășească pla­nul de analize anual de 14 825 probe. Au fost, așadar, analizate peste 15 500 probe numai din ju­dețul Dolj, reprezentînd mai mult de 42 500 tone grîu din care 26 380 tone grîu sămînță din co­operativele agricole, 9 240 tone grîu sămînță fond de schimb din bazele de recepție, 5 880 tone grîu sămînță din I.A.S. și 1 000 tone grîu sămînță fond de în­mulțire de la AGROSEM. De a­­semenea, pentru județele Mehe­dinți și Gorj s-au analizat 14 500 tone și respectiv 6 500 tone grîu sămînță. în perioada 15 august — 19 septembrie a.c. cînd perso­nalul laboratorului a lucrat în două schimburi, s-au efectuat zilnic peste 50—60 probe de per­soană. Tehnicieni ca Laura Io­­nescu, Speranța Popescu, Silvia Crăiniceanu etc. au constituit un exemplu demn de urmat de întreg personalul laboratorului, dăruindu-se acestei activități și lucrînd cu multă conștiinciozi­tate și răspundere. Printr-o organizare judicioasă facilitată de măsurile luate de Direcția agricolă județeană, ri­dicarea probelor din cooperati­vele agricole s-a efectuat de către împuterniciți­ reprezentanți prin : inginerii de laborator, spe­­cialiști de la stațiunile experi­mentale și ingineri din perma­nența Direcției agricole. Rezul­tatul acestei măsuri operative se oglindește în faptul că, în pre­zent, din 209 cooperative agricole, doar șase unități au întîrziat trimiterea probelor spre ana­liză. Dintre acestea amintim C.A.P. Mihăița, Carpen, Verești, ale căror consilii de conducere — cel puțin acum în ceasul al doisprezecelea — să-și aducă a­­minte de obligația de a lua mă­suri pentru trimiterea probelor spre analiză laboratorului. Deși planul de analize a fost depășit, datoria profesională ne obligă să reamintim consiliilor de conducere ale C.A.P. și celor­­lalte unități agricole de pe raza județului că importante cantități­­ de sămînță (mii de tone) au fost respinse fiind necorespunzătoare la indicele de valoare culturală , puritate. De exemplu, o probă de orz primită de la C.A.P. Bo­­toșești-Paia a conținut peste 4 640 buruieni/kg. Să-Și fi pro­pus oare tovarășii de la Bo­­toșești-Paia ca în anul 1971 să recolteze semințe de buruieni în loc de orz ? Stăruim asupra ne­cesității ca la C.A.P. l­otoșești- Paia, Raznic, Seaești, Vîrtop, Dragotești etc. să se ia măsuri de recondiționare a cantităților de sămînță din loturile respinse la puritate în scopul obținerii buletinului roșu, fără de care nu se poate începe lucrarea de se­mănat. Atragem atenția unități­lor care au probe respinse din cauza infestării cu Tylenchus că toate loturile ce conțin peste șase bucăți semințe de grîu infestate de nematodul griului trebuie să fie schimbate, procurîndu-și să­mînță din alte surse • AGROSEM, I.V.C. sau prin schimb cu alte unități, întrucît pînă la declanșarea campaniei de însămînțări au mai rămas foarte puține zile, fiecare specialist are obligația să acorde o atenție deosebită factorului sămînță care consti­tuie principalul mijloc de spo­rire a producției agricole, valo­­rificînd eficient influența tutu­ror factorilor agrotehnici apli­cați în complex. (Urmare din pag. 1) pierderile sînt inevitabile. Dar, după cum ne-a asigurat tov. Ion Delcea, directorul I.M.A. Cîrcea, toate combinele funcționează ireproșabil. Și totuși, majori­tatea dintre cele 40 combine special echipate pentru recol­tatul porumbului — lucrare cu care ne aflăm încă răm­ași mult în urmă — stau trase pe dreapta. La C.A.P. Mischii, pînă zilele trecute, nici măcar nu se începuse recoltatul florii­soarelui, în vreme ce mijloa­cele mecanizate (D.F.S.) stau nefolosite. Faptele dovedesc că intervențiile făcute pentru a mări randamentul utilizării mijloacelor mecanice la recol­tarea culturilor de toamnă au rămas fără rezultatele scontate. La baza nefolosirii mijloacelor mecanizate sau a folosirii par­țiale, stă lipsa unei îndrumări permanente, competente și a unui control eficient. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole din Mischii, Bratovoești, Almăj, Gioroc, Coțofenii din Față, Ișal­­nița, Bariera Vîlcii s-au anga­jat ca, începînd din acest an, să respecte întocmai amplasarea griului după plante prășitoare. Este însă puțin probabil să se creadă că acest angajament va fi îndeplinit atîta timp cît la nici una din unitățile amintite nu se folosesc mijloacele me­canizate la recoltatul porum­bului — lucrare care are un rol hotărîtor pentru eliberarea și pregătirea în cele mai bune condiții agrotehnice a terenu­lui. Subliniem încă o dată necesi­tatea de a se înțelege că mij­loacele mecanizate trebuie in­tens utilizate deoarece pe a­­ceastă cale se economisesc mii și mii de zile-ani, se asigură executarea lucrărilor într-un timp scurt și cu cheltuieli re­duse. Trebuie mers pînă acolo încît cei care refuză sau fără­ Foto­­ R. Florian gănează folosirea combinelor și a celorlalte mijloace mecani­zate la recoltatul porumbului, să fie trași cu severitate la răspundere și — dacă sunt mem­­bri de partid — atitudinea lor să fie discutată în organizațiile de partid spre a se lua măsu­­rile corespunzătoare. Nu se mai poate tolera prelungirea recol­tării porumbului — așa cum s-a petrecut în anii trecuți — în vreme ce mijloacele mecani­zate, special echipate, rămîn nefolosite. Prin luarea măsuri­lor care se impun, printr-o per­manentă conjugare a eforturi­­lor mecanizatorilor cu cele ale cooperatorilor, există reale condiții să ne îndeplinim sar­cina pe care ne-am asumat-o pe județ, adică de a recolta mecanic porumbul de pe su­prafața de 60 000 ha. DE CE NU SE RECOLTEAZĂ MECANIZAT FORWIL ? Moment caracteristic din activitatea lucrătorilor la­boratorului pentru controlul semințelor Craiova Termocentrala Craiova — cetate a energiei Foto , Fr. Melineșteanu l -I Inain ® 3 (Urmare din pag. 1) producție a produselor noi. Ast­fel, se vor introduce în fabri­cație, în 1971 : mașina de săpat solul în sere, mașina de împrăș­tiat îngrășăminte organice în vii, cultivatorul pentru livadă, freza pentru vii, echipamentul de împrăștiat îngrășăminte chi­mice în vii, pentru plug sub­­solier și cultivator, cultivatorul pentru legume cu talie înaltă și cel­ pentru cultivație totală, plu­gul pentru arături normale „PP 2-30“ și plugul dezaxat pentru livadă, semănătoarea pentru ce­reale „SUP-29“. In același timp, introducem în fabricație repro­­iectate la un nivel superior de tehnicitate — remorca cisternă „RCU-4" și tocătoarea de siloz „TMS-6“. — Așadar, putem conchide că o caracteristică pregnantă a a­­nului 1971 este diversificarea fa­bricației, producția de înaltă tehnicitate generînd, laolaltă cu volumul masiv al acesteia, răs­punderi sporite, exigențe noi. Cum veți acționa, în ce condiții de economicitate vă propuneți să înfăptuiți sarcinile viitoarei producții ? — Avem un plan de măsuri foarte complex, gîndit sub toate unghiurile concretizării sarcini­lor anului 1971, plan pe care l-am îmbogățit cu sugestiile pre­țioase izvorîte din dezbaterile ce au avut loc în adunările sala­riaților de la secții și pe uzină, d­in propunerile făcute de oameni cu prilejul analizei semestriale, al adoptării cifrelor pentru pri­mul an din viitorul cincinal. Analiza concretă a numărului de salariați și a structurii aces­tora, elaborarea de măsuri pen­tru raționalizarea și folosirea judicioasă a întregului personal — avînd în vedere sporirea gra­dului de mecanizare și automa­tizare, modernizarea utilajelor și instalațiilor — precum și alte măsuri tehnico-economice ne vor conduce la realizarea unei pro­ducții caracterizate printr-un spor însemnat al productivității muncii. Tot în vederea imprimă­rii unei însușiri calitative su­perioare efortului nostru, luăm măsuri pentru asigurarea cadre­lor calificate necesare folosirii judicioase a utilajelor și crește­rii coeficientului de schimburi în secții. In același spirit se înscrie și elaborarea de progra­me detaliate pentru asigurarea încadrării în sarcinile de redu­cere a cheltuielilor materiale și în normele și indicii de con­sum stabiliți prin plan, precum și pentru diminuarea lor în con­tinuare. Asemenea măsuri au in vedere : reducerea cheltuielilor de producție și a cheltuielilor materiale, reproiectarea, în con­­tinuare, a unor mașini, utilaje și subansamble ținînd seama de promovarea în proiecte a mate­rialelor cu proprietăți superi­oare, a tipodimensiunilor econo­micoase și a înlocuitorilor ; o­­rientarea producției spre produse cu o valorificare superioară a materiilor prime și materialelor, in acest cadru, indicele de utili­zare a fondului de timp dispo­nibil al mașinilor unelte de pre­lucrare a metalelor va crește, în 1971, la 73,5 la sută, din care 75 la sută în secțiile de bază și 66,2 la sută în secții auxiliare. Evident, o concentrare aparte va marca efortul nostru pro­ductiv și de concepție în ce pri­vește producția pentru export — care sporește atît ca volum-va­­lută cît și ca diversitate. In scopul ridicării în continuare a gradului de tehnicitate, a pres­tigiului produselor noastre, com­partimentul de cercetare va pro­iecta noi modele experimentale prevăzute cu execuție în anul următor, mașini agricole mo­derne — pluguri, cultivatoare, agregate de semănători, freze, — destinate tractorului de 120— 180 cp. In cadrul procedeelor tehnologice noi, aplicăm în 1971 turnarea pieselor din fontă cu grafit nodular la un volum de 620 tone piese. O atenție deose­bită acordăm măsurilor care să creeze posibilitatea aprovizionă­rii cu materiale și colaborări în condiții mai bune ca pînă acum, pentru a evita sincopele de apro­vizionare, atît de dăunătoare rit­mului producției cît și asigurării planului. — După cite știm, anul 1971 va fi — concomitent cu aceste creșteri și perfecționări în pro­ducția uzinei — și „anul con­strucției“, al ridicării elemente­lor de bază ale investiției dezvoltare și sistematizare Uzinei „7 Noiembrie“. — Intr-adevăr, va fi anul ho­tărîtor în materializarea acestei mari lucrări, prin care uzina noastră își integrează fabricația națională de pluguri, cîștigă ca­pacități masive, dotate la nive­lul exigențelor actuale ale pro­ducției de mașini agricole. Nu­mai pentru acest prim an al cin­cinalului, în cadrul acestei in­vestiții, avem un plan de lu­crări de 53 milioane lei, din care 42 milioane construcții-montaj. Prin construirea noilor capaci­tăți, producția noastră va ajunge la 27 000 tone/an în trimestrul III 1972 și 45 000 tone/an mașini agricole în trimestrul II 1973. Concentrarea la Craiova a fa­bricației de mașini agricole, a întregii game de pluguri — unele urmînd a se realiza pentru prima dată în țară — ne obligă la adoptarea din timp a unor măsuri vizînd organizarea aces­tui proces complex, asigurarea cadrelor necesare, încă de acum specialiștii noștri s-au deplasat la uzinele Bocșa și Plopeni, de la care urmează să preluăm o serie de capacități, pentru stabili modalitățile practice ale a acestei acțiuni. Revenind la cele spuse mai înainte, trebuie să conchidem că prin măsurile adoptate și prin multe altele la care nu ne-am referit aici , pregătirea fabri­cației se face la un nivel supe­rior ultimilor ani. O serie de procedee superioare, precum : sudarea automată și semiauto­mată sub strat de flux, forjarea in matrițe închise, folosirea energiei electrice în procesele tehnologice, perfecționarea pro­ceselor de vopsire și tratamente termice care se aplică, concre­­tizînd elocvent acțiunea de mo­dernizare a proceselor de pro­ducție, constituie alte garanții ale unei viitoare activități de pondere și de calitate, la un ran­dament înalt. Intensificîndu-și eforturile, organizîndu-și mai ju­dicios activitatea, pe baza pla­nurilor de măsuri adoptate din perspectiva exigențelor la care ne cheamă sarcinile noului cin­cinal, indicațiile conducerii de partid — colectivul nostru se va integra muncii pentru îndepli­nirea întocmai a sarcinilor ul­timului an al cincinalului, pen­tru pregătirea condițiilor optime ale producției anului 1971, la in­tensitatea pe care o impun a­­ceste sarcini economice funda­­mentale. PREGĂTIREA PRODUCȚIEI VIITOARE-O PROBLEMĂ COMPLEXĂ A PREZENTULUI lllllllllllllllll S­A­TEL C­ER­Ă­T Se conturează centrul civic al comunei Ca și In alte localități ale județului, și gospodarii noștri s-au­­­ gîndit, din timp, la viitorul comunei Cerăt, schițînd de pe acum §§ aspectm centrului civic al comunei. Unul din cele mai impor­­en­tante obiective ale acestui centru civic, se construiește deja : Și impunătoarea clădire a căminului cultural. In afară de sala de H spectacole cu 400 de locuri, noul edificiu va avea și alte încă­ §­­peri destinate, printre altele, pentru club, expoziții, bibliotecă,­­ cinematograf, pentru repetiții, birouri etc. , în prezent, căminul a ajuns la planșeu, datorită ritmului­­­ de construcție sporit realizat la ultimul timp, prin participarea­­ la lucrări a unui mare număr de cetățeni ai comunei.­­ Centrul civic al comunei va fi completat și cu alte obiec­­­­tive, printre care un nou local de școală și un modern maga­ §§ zin universal complex. gg ION IACOB g locțiitorul secretarului §­ comitetului comunal de §§ partid — Cerăt g B­IST­R­E­Ț Mari venituri din sectorul ovin Pentru sporirea veniturilor, membrii cooperatori de la C.A.P. „1 Mai“ din Bistreț au luat hotărîrea anul acesta să acorde o deosebită atenție creșterii ovinelor, contractind cu statul în­semnate cantități de carne, lapte și lină. Astfel, pînă in prezent au fost livrate 15,9 tone carne miel și oaie, 6 866 kg lină. Pentru aceste cantități de produse, membrii cooperatori au încasat 519.000 lei, față de 483.000 lei ce­ își propuseseră ei pînă la sfirși­­tul anului. La această sumă se vor mai adăuga încă 500.000 lei, ca urmare a valorificării berbecuților ce se află la îngrășat. ȘTEFAN STANCIU președintele C.A.P. Bistreț POȘTA f £. BRATOVOEȘTI Cu planul anual îndeplinit Cooperatorii din Bratovoești au depus în acest an eforturi susținute pentru a redresa sectorul zootehnic al cooperativei agricole. Ca urmare a unei hrăniri raționale a animalelor de producție, ei au reușit să îndeplinească planul la laptele de vacă cu 100 de zile mai devreme. Față de 1409 hectolitri planifi­cați pe întregul an, s-au obținut, de la începutul anului și pînă acum, 1510 hectolitri. Totodată, cooperatorii de aici au livrat statului pe bază de contract 850 hectolitri. Pînă la finele anului se vor mai livra statului alți 150 hectolitri lapte, planul de valorificare a acestui produs fiind astfel depășit cu 33 la sută. MACARIE POSTOLACHE coresp. V­Î­R­TOP Se înalță o nouă școală Locuitorii comunei Vîrtop au dovedit, nu o dată, că știu să-și mențină faima de buni gospodari. Aceasta ne-o poate dovedi munca depusă pentru Înflorirea comunei lor cât și pentru Întă­rirea cooperativei agricole. Alături de lucrările de extindere a suprafeței cultivate cu viță nobilă, repararea adăposturilor, Întreținerea drumurilor, mărirea producției de lapte și carne, recoltarea culturilor de toamnă, se înscrie și construcția unui nou local de școală. La ora actuală, numeroși cooperatori mun­cesc de zor pentru terminarea lucrărilor de zidărie. De re­marcat că noua școală va avea două etaje și va fi dată la folosință la anul 1971. GH. ALEXANDRU coresp. P­LOPȘOR Activități gospodărești Membrii cooperativei agricole de producție din Plopșor me­rită a fi lăudați. El participă în mod susținut la numeroase ac­țiuni edulitar-gospodărești, cât și la cele privind renovarea adă­posturilor pentru animale și asigurarea bazei furajere. Fără a neglija lucrările de campanie, cooperatorii de la C.A.P. Plopșor au raportat zilele trecute terminarea renovării ultimului grajd de 1­000 de capete. Paralel cu această lucrare, ei au terminat construcția unei săli de ședințe a cooperativei agricole. MIHAI PETRIȘOR coresp. SERIAL ILUSTRAT In noaptea de revelion, lucrătorii Regionalei de securi­tate sînt mobilizați intr-o misiune expresă: prinderea unui grup de spioni parașutați pe teritoriul Olteniei. In zorii zilei, grupa căpitanului Gănescu pare a fi cîș­­tigat victoria, prin prinderea unor necunoscuți înarmați și descoperirea unui depozit de armament. Stupoare ! „prinșii“ erau, de fapt, niște săteni din Valea Mare, comuniști por­niți — din proprie inițiativă — în urmărirea spionilor. Cercetările continuă dar fără rezultate. Se așteaptă dez­legarea cifrului radiogramelor pe care spionii îl transmit dintr-un loc necunoscut... Șapte mesaje ciudate, formate dintr-un nume propriu și câteva cifre, își așteptau dezlegarea. Nu exista zi în care colonelul să nu se intereseze dacă Cheia a fost găsită, iar căpitanul Bendea da la cifru nu avea, din prici­na aceasta, nici o clipa da li­niște. Se descurcase, în repetate ori, în rebusuri deosebit de com­plicate și rezolvase enigme de nedezlegat. Numai că mesajele a­celea fuseseră mai lungi, astfel că repetițiile înlesneau dezlega­rea. Acum Insă cele șapte mesaje Înregistrate de radiști nu cuprin­deau de fiecare dată, decit trei nume care se repetau. Cifrele nu mai reveneau și, ca și numele, nu spuneau nimic. Ce puteau să ascundă numele Luca sau Marcu? Ce putea să însemne acest „Ma­tei XXI-8-11", lansat In eter cu o noapte In urmă . A Încercat numeroase legături, supoziții și prezumții dar cifre­le nu se legau de nimic, nu ofe­reau pista pentru elucidarea ca­zului deja denumit între colegi „Revelion 214“. Căpitanul Grigore Bendea era trecut de 40 de ani și lucra la securitate Încă de la Început. Războiul 11 făcuse la un stat ma­jor și se ocupase de cifru încă de pe cînd era militar In termen. Pe lingă pasiunea pentru „re­busuri“ (cum numește cifrurile ce i se Încredințează), mai are o patimă i cititul. Are acasă o bibliotecă pentru care s-ar putea invidia și un universitar. In cărți găsește adesea chiar și Informații, soluții, căi pentru deslegarea au­­­tor și a altor enigme, ce-i sunt în­credințate la serviciu. De data aceasta, strădaniile i-au fost insă zadarnice. ...Apucă de pe birou o coală albă și începu să contureze cite­va pătrate, în care, parcă ta joacă, absent aproape, scrise cele trei nume din radiograme : Marcu... Matei... Luca... . Luca — Marcu — Matei , Marcu, Luca, Matei... Se trezi, deodată, spunând ca pentru sine, glumeț : „cei patru evan­­gheliști au fost trei : Luca și Ma­tei“... Da, Luca și Matei. Și... mai e Marcu. Sări deodată de la birou Și porni la goană pe scări. Ofițerul de serviciu 11 privi uimit. Nu era obișnuit să.I știe vreodată grăbit, nu-1 văzuse niciodată alergînd. Se opri pe strada Primăverii la nr. 14. Lună. Il deschise o femeie corpolentă, care se legăna greoi. Părul alb ii trăda virsta înaintată. — Părintele e acasă . Întrebă căpitanul Bendea, după ce salută. — Da. Poftim, măicuță, că n-ai mai trecut demult pe la noi. — Am avut foarte mult de lu­cru — se scuză el la timp ce se grăbea să intre mai repede. Părintele Miltiade avea aproape șaptezeci de ani. Ieșise demult la pensie dar mai slujea la una din bisericile mărginașe ale Cra­­iovei. Bendea se Întreținea uneori cu părintele Miltiade in jurul pa­siunii lor comune — cartea. După ce striase mina firavă a preotului, căpitanul intră direct in subiect : — Părinte, dumneata poți să-mi spui cam ce ar vrea să însemne „Luca XVII-10“. — Cred că este un text din e­vanghelie. Dacă ai răbdare, 11 căutăm. Căpitanul simți că-i copleșește o emoție de nestăpinit. Gazda răsfoi filele subțiri de carte. — Luca — XVII-10 ai spus 7... Mda. Iată aici: „Slugi netrebnice sun­tem­. Ce eram datori să facem am făcut*. — Iar „Marcu X-25“ . — Să căutăm și­ asta. Bendea­n urmărea cu Înfrigu­rare. — Da, da ! Marcu. E o para­bolă : „Mai lesne este cămilei să treacă prin urechile acului decit bogatul să intre la împărăția lui Dumnezeu". — Părinte, nu poți să-mi îm­prumuți și mie cartea . — Ba da, fiule, cu toată dra­gostea. Comandantul intră vijelios in biroul lui Bendea. — Tovarășe colonel, spionii co­munică, folosind versete din bi­blie. O ediție londoneză obișnuită. — Interesant. Ce și-au zis până acum 7 — Pentru primul mesaj, cei din 5 ianuarie vă rog să căutați la Evanghelia după Luca capitolul XVII — paragraful al 10-lea. — Căpitane, n-am avut la viața mea o evanghelie în mină. Arată tu, dacă te pricepi... Căpitanul deschise, zimbind, biblia la pagina 1012 și citi , de sub înțelesul acestor cuvinte, au ajuns și s-au aranjat. — Raționamentul tău e Just. In celelalte mesaje... — Ultimul ii anunță că sosește cineva și precizează chiar data. — Cînd ? — In — Luca capitolul al XI-lea la paragraful 46 se spune : „După trei zile, l-am găsit în templu“... — Și mesajul cînd a fost re­cepționat 7 — Ieri noapte. — Deci trebuie să ne pregătim. Comandantul ridică receptorul. — Un moment. Mai e ceva im­portant în evanghelia lui Matei. — Despre loc nu se spune ni­mic . — Nimic. — Mai cercetează amănunțit me­sajele, poate mai găsești ceva important. îmi raportezi imediat. — Am Înțeles, să trăiți ! Comandantul ridică receptorul telefonului. Sună. Lansă cîteva comenzi scurte și după cîteva mi­nute, la sediul securității se pro­duse o mișcare deosebită. Securiștii se găseau la alarmă. (Va urma) — „Tot așa și voi, după ce tot din ultimul mesaj „Cei mai veți face tot ce vi s-a poruncit, mulți din norod își așterneau hai­na ziceți : „Suntem­ niște robi noi, pe drum, alții tăiau...“, etc. netrebnici, am făcut ce eram da­ iar în Luca 11-33 se dau instruc­tori să facem“. Sinui să nu se folosească sem­n ușor de ghicit ce se ascun­­dase luminoase.

Next