Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-18 / nr. 7942

ANUL XXVI — NR. 7942 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI CRAIOVA : Fabrica de = bere. Se verifică instala­­­­ții­le­­­ de filtrare H Foto : Gil. Popa M Cu planul anual îndeplinit Colectivul stației de îmbuteliere oxigen tehnic din cadrul fabricii de separare aer a Combi­natului chimic Craiova a mai consemnat în activitatea sa încă un succes de prestigiu. După raportarea realizării planului de produc­ție, cumulat, pe întregul cincinal, ei au înde­plinit și sarcinile revenite în acest an, reușind să îmbutelieze deja suplimentar cantitatea de 100 000 mc. Din calculele preliminare rezultă că pînă la finele anului se vor mai îmbutelia și expedia pe adresa diferiților beneficiari din țară cantitatea de 700 000 mc. De menționat că întreaga cantitate de oxigen tehnic s-a realizat la un preț de cost mai mic cu 837,70 lei pe mia de metri cubi decît cel pla­nificat. Acest lucru a permis colectivului­­ de muncă respectiv, condus cu multă competență de maistrul Constantin Constantinescu, să ob­țină o economie suplimentară la prețul de cost de peste 1,2 milioane lei. GH. TECULESCU, coresp. Bn B a Spiritul inventiv— un tezaur inepuizabil După cum se știe, un aport de seamă la realizarea progresului tehnic îl aduce mișca­rea de invenții, inovații și raționalizări, care reprezintă un veritabil tezaur de gîndire creatoare a inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor cu înaltă calificare. Adăugind inteligen­ței înavuțite prin studiu experiența acumulată de-a lungul anilor de muncă, inovatorii, a­­cești entuziaști promotori ai noului, contribuie substanțial la îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație și la perfecționarea mijloacelor de producție. Această mișcare, care cuprinde în județul nostru cîteva mii de oa­meni, dobîndește de la o zi la alta, sub îndrumarea competen­tă a organelor și organizațiilor sindicale, noi valențe. Recent, din inițiativa ziarului „înainte" și a Consiliului județean al sindicatelor — Dolj, a fost organizată o masă rotundă, la care s-a analizat preocuparea organelor sindicale și a conducerilor unităților economice pentru dezvoltarea mișcării de invenții, inovații și ra­ționalizări în județul nostru. La această masă rotundă au participat inovatorii Cezar Teo­­dorescu, inginer la I.S.C.M., P­etre Săftoiu, tehnician la uzina „Electroputere“, Dumitru Ni­­colaescu, maistru la Uzina mecanică de material rulant, responsabilii cabinetelor tehnice ’— ing. Nicolae Nină (uzina „Electroputere“), ing. Ion Manda (I.R.E.C.), ing. Ion Trandafir (uzi­na „7 Noiembrie“), ing. Elena Ionescu (Combinatul chimic), responsabilul biroului cercului de inovatori de la uzina „Electroputere" — ing. Constantin Treschin, șeful serviciului teh­nologic de la uzina „7 Noiembrie" — ing. Gheorghe Drăghici, președintele comitetului sin­dicatului de la Combinatul chi­mic — Constantin Popesc­u, pr­ecum și Aurel Mocioiu, mem­bru al biroului executiv cu probleme economice de la Consiliul județean Dolj al U.G.S.R. Iată, redată în sinteză, desfășu­rarea dezbaterilor; RED . Care este bilanțul — prezentat, evident, pe scurt ,al cercurilor de inovatori din în­treprinderile dr. ? Ing. NICOLAE NINA . Pen­tru rezultatele obținute anul trecut, în cadrul concursului organizat pe județ, cercul ino­vatorilor din uzina noastră s-a clasat pe primul loc. De fapt, an de an a crescut preocuparea colectivului de muncitori, teh­nicieni și ingineri din fabricile uzinei pentru promovarea nou­lui. Astfel, din 1951, cînd a fost înființat cabinetul tehnic, și pînă la începutul acestui an au fost înregistrate 6922 propuneri pentru invenții, inovații și ra­ționalizări, unele din ele fiind brevetate și în străinătate. E­­conomiile postcalculate reali­zate numai în cursul anului trecut­­ ca urmare a aplicării invențiilor, inovațiilor și rațio­nalizărilor, se ridică la peste 4,4 milioane lei. Deși de la în­ceputul acestui an au trecut doar opt luni, la cabinetul teh­nic au și fost înregistrate 178 de propuneri, din care o bună parte și-au găsit aplicație în procesul de producție, obținîn­­du-se o economie de aproape trei milioane lei. ION CUCOI (Continuare în pag. a IlI-a) !­­­­­ i \ in pag, a IV-a ; j Actualitatea; I interna- 1 j ționaiă j curier cotidian La „Electroputere“ 9­75 000 transformatoare fabricate De pe fluxul de montaj al fabricii de trans­formatoare electrice a Uzinei „Electroputere“ Craiova fabricație a ieșit produsul purtînd numărul de 75 000. Situațiile statistice arată că în această importantă unitate a cunoscutei întreprinderi craiovene, unde se realizează mai mult de un sfert din producția electrotehnică a țării, nivelul fabricației a cunoscut o sub­stanțială creștere. Din informațiile furnizate da tov. Nicolae Pădureanu, Inginerul șef al unității, rezultă că din 1960 și pină in prezent aici au fost reali­zate diferite transformatoare electrice, a căror putere a depășit cu 53 la sută pe cea insumată de produsele similare realizate de industria noastră in anii 1960—1965. In acest an, nivelul producției fabricii de transformatoare a uzinei craiovene întrece de 43 de ori producția țării din 1950 la sortimentul respectiv, și de 5 ori pe cel din 1960. Un salt asemănător a fost în­registrat și în acțiunea de modernizare și di­versificare a fabricației.­ ­ Tunel pentru spălarea autocisternelor M. C. La Fabrica de produse lactate Craiova s-a dat în folosință un tunel special pentru spăla­rea autocisternelor. Prin jeturi puternice de apă caldă și rece, un singur muncitor spală, în mai puțin de o jumătate de oră, două auto­cisterne, asigurându-se în felul acesta un grad ridicat de igienizare a transportului laptelui de la furnizori și pină in fabrică.­ ­ Instruire pe linie de asigurări sociale In prezent Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale — Dolj desfășoară o importantă acțiune : instruirea lucrătorilor din serviciile de contabilitate ale unităților socialiste cu privire la cunoașterea și aplicarea corectă a legislației referitoare la acordarea ajutoare­lor materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. Această acțiune reliefează grija statului nostru pentru acordarea la timp și cu respec­tarea dispozițiilor legale a drepturilor ce se cuvin salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. O Clasă specială de chimie La Liceul ,,Frații Buzești", o dată cu deschi­derea anului școlar, a Început să funcționeze o clasă de chimie pentru elevii anului al doi­lea. De remarcat că la această clasă sunt pri­miți numai elevi cu note mari care dovedesc vădite Înclinații pentru partea științifică. Alcătuită în mare parte din elevii liceului, la această clasă se mai pot primi și alți elevi de la liceele nu numai din municipiu, dar și din județ. In unele în­treprinderi se mai fac anga­­­­jări de gestio­nari cu antece­ g­dente penale . — Angajează­ 1! Nu-i lua în seamă micile... drăcovenii. !!!!l!l!!:!l!!!l!!l!!l!!ll!!!i'lll!!lllli!l!l!!!l!i!L!l!l!:ll!!! V Instluirea tovarășului SULU­ CEIDȘU cu­ specialiștii din domeniul tehÉii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o con­sfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din do­meniul tehnicii de calcul și pre­lucrării automate a datelor, oa­meni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, di­rectori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, pre­cum și conducători ai unor mi­nistere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost anali­zate stadiul și aspectele princi­pale ale aplicării tehnicii elec­tronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiu­nea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a exa­minat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a e­­conomiei naționale cu echipa­mente de calcul, pentru perioa­da anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în eco­nomie. S-a înfățișat experien­ța acumulată pînă acum în uti­lizarea calculatoarelor electro­nice în gestiunea economică, in conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utila­jelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totoda­tă au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folo­sirii pe scară mai largă a calcu­latoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroa­se propuneri pentru îmbunătă­țirea dotării cu tehnică moder­nă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lu­crărilor de simplificare și rațio­nalizare a evidențelor, extinde­rea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării auto­mate a datelor. O atenție deose­bită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utiliză­rii la întreaga capacitate a cal­culatoarelor existente, rezolva­rea în mai bune condiții a pro­blemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, opera­tori — făcîndu-se unele propu­neri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnă­tatea și necesitatea intensifică­rii eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în ța­ra noastră a calculatoarelor e­­lectronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat ho­­tărîrea lor de a depune toate e­­forturile pentru înfăptuirea sar­cinilor­ trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului infor­mațional economic. I Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe lipsa introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvol­tarea activității în acest dome­niu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Se­cretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții u­­nitare în realizarea sistemului național de informatică și con­ducere care să asigure legătura organică între informatică decizie la toate nivelele acti­­i­vității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa ime­diat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de cen­tre de calcul teritoriale, puter­nice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților eco­nomice. De asemenea, a rele­vat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunză­tor, care să permită concentra­­rea și folosirea rațională a tu­turor forțelor în vederea reali­zării obiectivelor propuse. Secretarul general al parti­dului a arătat că accentul tre­buie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de pro­ducție, pe rezolvarea efecti­vă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii acti­vității productive, a aprovizio­nării tehnico-materiale și des­facerii produselor. In continua­re, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calcula­toarelor electronice, conducerea proceselor de producție și ges­tiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se do­tarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecva­te. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primor­dial în realizarea sistemului in­formațional al întregii econo­mii naționale. In ce privește pregătirea ca­drelor, tovarășul N­icolae Ceaușescu a indicat o serie d­e măsuri pentru formarea în con­tinuare a necesarului de specia­liști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in a­­nii următori, în același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din econo­mie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informa­ticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avanta­jele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de ma­șini de calcul, cit și în infor­matică, este necesară intensifi­carea cercetării științifice pro­prii, aplicarea mai rapidă in practică a rezultatelor obținu­te, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete in­formatica în asigurarea progre­sului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind în­zestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pre­gătirea cadrelor necesare ; obi­ectivele prevăzute pentru peri­oada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei na­ționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în e­­conomie, că, unind toate forțe­le de care dispunem, vom pu­tea îndeplini în bune condiți­­uni obiectivele din acest dome­niu de activitate. In încheiere, secretarul gene­ral al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune în­treaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii im­portantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a eco­nomiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. \ Recoltatul sfeclei de zahăr, lucrare ce avansează de la o zi la alta Pe lingă celelalte lucrări agri­cole de stringentă actualitate se numără și recoltatul sfeclei de zahăr. Pînă acum, datorită tem­peraturilor mai ridicate din timpul zilei, unitățile agricole cultivatoare s-au încadrat în gra­ficul de recoltare, în așa fel ni­cit să poată asigura zilnic ma­teria primă pentru fabricație. De citeva zile, însă, furnizorii și beneficiarul au căzut de a­­cord de a intensifica ritmul la recoltare constatîndu-se că nu există pericolul deshidratării­ recoltei. Ca urmare a acestui fapt, în toate cooperativele a­­gricole de producție s-a trecut cu toate forțele la strînsul re­coltei asigurîndu-se zilnic o producție de 20 000—25 000 de tone de rădăcini. Un scurt bilanț al recoltatu­lui sfeclei de zahăr arată că a­­ceastă lucrare avansează din zi în zi, existînd în continuare reale posibilități de a se ur­genta scosul, nu numai în uni­tățile agricole din imediata a­­propiere a fabricii ci și în cele mai îndepărtate. Numai pînă la data de 18 septembrie a.c., re­colta de sfeclă de zahăr a fost strînsă de pe 3 444 de hectare, ceea ce înseamnă mai bine de 28 la sută din suprafața cul­tivată. Pentru a evita pierderile de recoltă, în multe cooperative a­­gricole se folosesc la recoltat mijloace mecanizate, iar trans­portul se face în aceeași zi. Așa au procedat, de pildă, co­operatorii din Caraula care, din cele 50 de hectare cultivate, au reușit să strîngă recolta de pe 45 ha. Folosind la transportul recoltei mijloacele proprii cît și cele închiriate de la I.T.A., ei au reușit să diminueze pier­derile de recoltă și să realizeze în medie la hectarul cultiva cite 32 400 kg rădăcini. Producți tot atît de mari obțin și ca operatorii din Piscu Vechi , Maglavit, unde media recolte a ajuns la 29—30 tone la hectar Pentru a ușura predarea re­coltei către beneficiar, fabrici de zahăr din Podari a organi­zat numeroase baze de recep­ționare. Asemenea baze au fos înființate la Măceșu de Sus Valea Stanciului, Portărești Afumați, Boureni, Băilești și lr multe alte localități, de recolta este transportată unde cu mijloace auto sau pe cale fe­rată în incinta fabricii. Este de asemenea, de apreciat fap­tul că, în momentul de față toate cooperativele agricole din județul nostru au intensificat ritmul de recoltare, așa încît se poată termina această impor­tantă lucrare înainte de veni­rea ploilor tîrzii de toamnă. O Detaliu la impunătorul edifi­ciu al Muzeului de artă din Ca­lafat Foto , FI. Roșoga Azi vă Informăm despre ♦ Azi va informăm despre Un turneu prestigios peste hotare Zilele trecute, prestigiosul colec­tiv al Teatrului de păpuși din Craiova s-a întors din turneul de­ o săptămînă întreprins în cîteva localități din Iugoslavia, la un interval relativ scurt după participarea la Festivalul Interna­țional al teatrelor de păpuși de la Alger. Cu amabilitate, Horia Davidescu, directorul teatrului, ne-a răspuns la cîteva întrebări, conturîndu-ne imaginea succesului repurtat. — Ce a însemnat pentru dum­neavoastră recentul turneu . — In primul rînd încă o confir­mare a posibilităților interpretati­ve ale colectivului teatrului nos­tru peste fruntariile țării. Desfă­șurat în cadrul relațiilor culturale cu străinătatea, turneul a răs­puns vizitei teatrului din Novisad, care anul trecut a participat la festivitățile prilejuite de aniver­sarea jubileului teatrului nostru. Primul spectacol cu „Traista fer­mecată“ de Ilie Păunescu l-am prezentat la Novisad. Am produs o deosebită surpriză prin moda­litățile noi ale punerii în scenă și, implicit, datorită intercalării replicilor în limba sîrbă. In holul Teatrului Tineretului am organi­zat o expoziție cu păpuși și foto­grafii color din spectacolele co­lectivului nostru, care s-a bucurat de un real interes în t­odul spec­tatorilor și al colegilor noștri iu­goslavi. După primul spectacol am particpat la o întîlnire cu oficia­litățile culturale ale orașului, cu prilejul căreia am discutat despre . V-v.*:‘ ; preocupările colectivului nostru, Întîlnire care a fost televizată. Cel de-al doilea spectacol „Trais­ta fermecată“ ca și cei cu „Jucă­riile Mihaelei“ și ,,Prima lecție“ au fost aplaudate la scenă deschi­să de ospitalierul public din Novisad. Am fost apoi invitații comunei Alibunar, așezare cu mulți români, unde spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Gazdele — colectivul Tea­trului Tineretului și oficialitățile culturale—au propus ca acest prim pas să constituie prologul unei tradiții pentru cunoașterea și popularizarea artei păpușerești. — Ce proiecte preconizați pen­­tru perspectiva imediată . — Deși numai de două zile ne-am întors în țară, astăzi după amiază plecăm la Constanța, unde se desfășoară „Săptămînă teatre­lor de păpuși“, la care participăm alături de „Țăndărică“ și de co­lectivele din Cluj, Oradea, Iași, Brăila. In cadrul acestui festival Anticipații la noi confruntări vom prezenta „Cuconițele mele dragi“, spectacol pentru adulți, dramatizare după Caragiale de Valentin Silvestru, și „Joaca“, spectacol pentru cei mici de A­­lexandra Davidescu. După festival vom face un turneu In Dobrogea și In Muntenia. — Pe cînd deschiderea noii sta­giuni 7 — In jurul lui 1 octombrie. Pregătim premiera „Lampa lui Aladin“, după un basm din cele 1001 de nopți. PUICA MONDOC ACCENTE „De-a uite-o, nu el“ La bufetul din Apele Vii, clienți puțini, ocupați cu disci aprinse tocit nici nu mi s-a observat prezența. Gestionar m-a tratat de aceeași manieră. Insist totuși : — Se poate servi ceva la dumneavoastră...­­ — Se putea. — 7­­ — Am avut marfă multă zilele trecute dar s-a topit. Client« multă. Puținii clienți din acea oră de vioi nu confirma afirmaț Dar, în sfîrșit... v Și chiar așa, plec lihnit de la dumneavoastră... — N-avem decît ce se vede în galantar. Conservă prima ta: carne de vită în suc propriu. Ca la mama acasă ! Trag concluzii In sinea mea despre lipsa unor prețuiri­l­ bune ale omului din fața mea pentru propria-i mamă, și.. i insist­ă ‘ — Ceva brînză 7... o roșie 7 Un ardei gras 7 Vreo urmă cît fină de salam... Epuizate. Criză mare, dom’le. Ea nu î uite aici cîteva i rime de brinză. Cam veche, dar o curățim noi pe dinafa de nu se cunoaște... — Ia sfîrșit... Și ceva pline... — Pline ? ! Cuvînt rar la ora asta. Epuizată. Dau să plec, însoțit de privirile ospătarului Petre Rădulesc priviri care voiau să-mi spună — ori curtenitoare ori ironice „mai poftiți și altă dată pe la noi“. Cînd, se petrece minune ,nemaipomenita minune de la Apele Vii. De la o masă, nu din oameni — cu care schimbasem cu cîteva ore înainte or două vorbe la consiliul popular — îi șoptește ceva spre lob sting. Pasămite, îmi trăda identitatea. Ospătarul rămîne ca „Foto lux“, apoi dispare și reapare triumfal, cu cîteva platou încărcate cu mult doritele bucate, dovedindu-se imbatabil , jocul „de-a uite-o, nu e !“. Ru moare la mesele din jur, iar un interlocutor anonim se servește replica : „Frica păzește via ! De-ați da, tovarășe, nu des pe la noi, să mai vedem și în galantar ce este ’dur tejghea“... ...Marea, aleasa, emoționanta, nemaiîntîlnita solicitudine a os­pătarului din Apele Vii m-a obligat să-l țin minte și să păstrez o... vie amintire. . T. LUCIAN

Next