Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)
1970-09-18 / nr. 7942
ANUL XXVI — NR. 7942 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI CRAIOVA : Fabrica de = bere. Se verifică instalațiile de filtrare H Foto : Gil. Popa M Cu planul anual îndeplinit Colectivul stației de îmbuteliere oxigen tehnic din cadrul fabricii de separare aer a Combinatului chimic Craiova a mai consemnat în activitatea sa încă un succes de prestigiu. După raportarea realizării planului de producție, cumulat, pe întregul cincinal, ei au îndeplinit și sarcinile revenite în acest an, reușind să îmbutelieze deja suplimentar cantitatea de 100 000 mc. Din calculele preliminare rezultă că pînă la finele anului se vor mai îmbutelia și expedia pe adresa diferiților beneficiari din țară cantitatea de 700 000 mc. De menționat că întreaga cantitate de oxigen tehnic s-a realizat la un preț de cost mai mic cu 837,70 lei pe mia de metri cubi decît cel planificat. Acest lucru a permis colectivului de muncă respectiv, condus cu multă competență de maistrul Constantin Constantinescu, să obțină o economie suplimentară la prețul de cost de peste 1,2 milioane lei. GH. TECULESCU, coresp. Bn B a Spiritul inventiv— un tezaur inepuizabil După cum se știe, un aport de seamă la realizarea progresului tehnic îl aduce mișcarea de invenții, inovații și raționalizări, care reprezintă un veritabil tezaur de gîndire creatoare a inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor cu înaltă calificare. Adăugind inteligenței înavuțite prin studiu experiența acumulată de-a lungul anilor de muncă, inovatorii, acești entuziaști promotori ai noului, contribuie substanțial la îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație și la perfecționarea mijloacelor de producție. Această mișcare, care cuprinde în județul nostru cîteva mii de oameni, dobîndește de la o zi la alta, sub îndrumarea competentă a organelor și organizațiilor sindicale, noi valențe. Recent, din inițiativa ziarului „înainte" și a Consiliului județean al sindicatelor — Dolj, a fost organizată o masă rotundă, la care s-a analizat preocuparea organelor sindicale și a conducerilor unităților economice pentru dezvoltarea mișcării de invenții, inovații și raționalizări în județul nostru. La această masă rotundă au participat inovatorii Cezar Teodorescu, inginer la I.S.C.M., Petre Săftoiu, tehnician la uzina „Electroputere“, Dumitru Nicolaescu, maistru la Uzina mecanică de material rulant, responsabilii cabinetelor tehnice ’— ing. Nicolae Nină (uzina „Electroputere“), ing. Ion Manda (I.R.E.C.), ing. Ion Trandafir (uzina „7 Noiembrie“), ing. Elena Ionescu (Combinatul chimic), responsabilul biroului cercului de inovatori de la uzina „Electroputere" — ing. Constantin Treschin, șeful serviciului tehnologic de la uzina „7 Noiembrie" — ing. Gheorghe Drăghici, președintele comitetului sindicatului de la Combinatul chimic — Constantin Popescu, precum și Aurel Mocioiu, membru al biroului executiv cu probleme economice de la Consiliul județean Dolj al U.G.S.R. Iată, redată în sinteză, desfășurarea dezbaterilor; RED . Care este bilanțul — prezentat, evident, pe scurt ,al cercurilor de inovatori din întreprinderile dr. ? Ing. NICOLAE NINA . Pentru rezultatele obținute anul trecut, în cadrul concursului organizat pe județ, cercul inovatorilor din uzina noastră s-a clasat pe primul loc. De fapt, an de an a crescut preocuparea colectivului de muncitori, tehnicieni și ingineri din fabricile uzinei pentru promovarea noului. Astfel, din 1951, cînd a fost înființat cabinetul tehnic, și pînă la începutul acestui an au fost înregistrate 6922 propuneri pentru invenții, inovații și raționalizări, unele din ele fiind brevetate și în străinătate. Economiile postcalculate realizate numai în cursul anului trecut ca urmare a aplicării invențiilor, inovațiilor și raționalizărilor, se ridică la peste 4,4 milioane lei. Deși de la începutul acestui an au trecut doar opt luni, la cabinetul tehnic au și fost înregistrate 178 de propuneri, din care o bună parte și-au găsit aplicație în procesul de producție, obținîndu-se o economie de aproape trei milioane lei. ION CUCOI (Continuare în pag. a IlI-a) ! i \ in pag, a IV-a ; j Actualitatea; I interna- 1 j ționaiă j curier cotidian La „Electroputere“ 975 000 transformatoare fabricate De pe fluxul de montaj al fabricii de transformatoare electrice a Uzinei „Electroputere“ Craiova fabricație a ieșit produsul purtînd numărul de 75 000. Situațiile statistice arată că în această importantă unitate a cunoscutei întreprinderi craiovene, unde se realizează mai mult de un sfert din producția electrotehnică a țării, nivelul fabricației a cunoscut o substanțială creștere. Din informațiile furnizate da tov. Nicolae Pădureanu, Inginerul șef al unității, rezultă că din 1960 și pină in prezent aici au fost realizate diferite transformatoare electrice, a căror putere a depășit cu 53 la sută pe cea insumată de produsele similare realizate de industria noastră in anii 1960—1965. In acest an, nivelul producției fabricii de transformatoare a uzinei craiovene întrece de 43 de ori producția țării din 1950 la sortimentul respectiv, și de 5 ori pe cel din 1960. Un salt asemănător a fost înregistrat și în acțiunea de modernizare și diversificare a fabricației. Tunel pentru spălarea autocisternelor M. C. La Fabrica de produse lactate Craiova s-a dat în folosință un tunel special pentru spălarea autocisternelor. Prin jeturi puternice de apă caldă și rece, un singur muncitor spală, în mai puțin de o jumătate de oră, două autocisterne, asigurându-se în felul acesta un grad ridicat de igienizare a transportului laptelui de la furnizori și pină in fabrică. Instruire pe linie de asigurări sociale In prezent Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale — Dolj desfășoară o importantă acțiune : instruirea lucrătorilor din serviciile de contabilitate ale unităților socialiste cu privire la cunoașterea și aplicarea corectă a legislației referitoare la acordarea ajutoarelor materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. Această acțiune reliefează grija statului nostru pentru acordarea la timp și cu respectarea dispozițiilor legale a drepturilor ce se cuvin salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. O Clasă specială de chimie La Liceul ,,Frații Buzești", o dată cu deschiderea anului școlar, a Început să funcționeze o clasă de chimie pentru elevii anului al doilea. De remarcat că la această clasă sunt primiți numai elevi cu note mari care dovedesc vădite Înclinații pentru partea științifică. Alcătuită în mare parte din elevii liceului, la această clasă se mai pot primi și alți elevi de la liceele nu numai din municipiu, dar și din județ. In unele întreprinderi se mai fac angajări de gestionari cu antece gdente penale . — Angajează 1! Nu-i lua în seamă micile... drăcovenii. !!!!l!l!!:!l!!!l!!l!!l!!ll!!!i'lll!!lllli!l!l!!!l!i!L!l!l!:ll!!! V Instluirea tovarășului SULU CEIDȘU cu specialiștii din domeniul tehÉii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, in conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. I Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe lipsa introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică decizie la toate nivelele actiivității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori, în același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă in practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că, unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. \ Recoltatul sfeclei de zahăr, lucrare ce avansează de la o zi la alta Pe lingă celelalte lucrări agricole de stringentă actualitate se numără și recoltatul sfeclei de zahăr. Pînă acum, datorită temperaturilor mai ridicate din timpul zilei, unitățile agricole cultivatoare s-au încadrat în graficul de recoltare, în așa fel nicit să poată asigura zilnic materia primă pentru fabricație. De citeva zile, însă, furnizorii și beneficiarul au căzut de acord de a intensifica ritmul la recoltare constatîndu-se că nu există pericolul deshidratării recoltei. Ca urmare a acestui fapt, în toate cooperativele agricole de producție s-a trecut cu toate forțele la strînsul recoltei asigurîndu-se zilnic o producție de 20 000—25 000 de tone de rădăcini. Un scurt bilanț al recoltatului sfeclei de zahăr arată că această lucrare avansează din zi în zi, existînd în continuare reale posibilități de a se urgenta scosul, nu numai în unitățile agricole din imediata apropiere a fabricii ci și în cele mai îndepărtate. Numai pînă la data de 18 septembrie a.c., recolta de sfeclă de zahăr a fost strînsă de pe 3 444 de hectare, ceea ce înseamnă mai bine de 28 la sută din suprafața cultivată. Pentru a evita pierderile de recoltă, în multe cooperative agricole se folosesc la recoltat mijloace mecanizate, iar transportul se face în aceeași zi. Așa au procedat, de pildă, cooperatorii din Caraula care, din cele 50 de hectare cultivate, au reușit să strîngă recolta de pe 45 ha. Folosind la transportul recoltei mijloacele proprii cît și cele închiriate de la I.T.A., ei au reușit să diminueze pierderile de recoltă și să realizeze în medie la hectarul cultiva cite 32 400 kg rădăcini. Producți tot atît de mari obțin și ca operatorii din Piscu Vechi , Maglavit, unde media recolte a ajuns la 29—30 tone la hectar Pentru a ușura predarea recoltei către beneficiar, fabrici de zahăr din Podari a organizat numeroase baze de recepționare. Asemenea baze au fos înființate la Măceșu de Sus Valea Stanciului, Portărești Afumați, Boureni, Băilești și lr multe alte localități, de recolta este transportată unde cu mijloace auto sau pe cale ferată în incinta fabricii. Este de asemenea, de apreciat faptul că, în momentul de față toate cooperativele agricole din județul nostru au intensificat ritmul de recoltare, așa încît se poată termina această importantă lucrare înainte de venirea ploilor tîrzii de toamnă. O Detaliu la impunătorul edificiu al Muzeului de artă din Calafat Foto , FI. Roșoga Azi vă Informăm despre ♦ Azi va informăm despre Un turneu prestigios peste hotare Zilele trecute, prestigiosul colectiv al Teatrului de păpuși din Craiova s-a întors din turneul de o săptămînă întreprins în cîteva localități din Iugoslavia, la un interval relativ scurt după participarea la Festivalul Internațional al teatrelor de păpuși de la Alger. Cu amabilitate, Horia Davidescu, directorul teatrului, ne-a răspuns la cîteva întrebări, conturîndu-ne imaginea succesului repurtat. — Ce a însemnat pentru dumneavoastră recentul turneu . — In primul rînd încă o confirmare a posibilităților interpretative ale colectivului teatrului nostru peste fruntariile țării. Desfășurat în cadrul relațiilor culturale cu străinătatea, turneul a răspuns vizitei teatrului din Novisad, care anul trecut a participat la festivitățile prilejuite de aniversarea jubileului teatrului nostru. Primul spectacol cu „Traista fermecată“ de Ilie Păunescu l-am prezentat la Novisad. Am produs o deosebită surpriză prin modalitățile noi ale punerii în scenă și, implicit, datorită intercalării replicilor în limba sîrbă. In holul Teatrului Tineretului am organizat o expoziție cu păpuși și fotografii color din spectacolele colectivului nostru, care s-a bucurat de un real interes în todul spectatorilor și al colegilor noștri iugoslavi. După primul spectacol am particpat la o întîlnire cu oficialitățile culturale ale orașului, cu prilejul căreia am discutat despre . V-v.*:‘ ; preocupările colectivului nostru, Întîlnire care a fost televizată. Cel de-al doilea spectacol „Traista fermecată“ ca și cei cu „Jucăriile Mihaelei“ și ,,Prima lecție“ au fost aplaudate la scenă deschisă de ospitalierul public din Novisad. Am fost apoi invitații comunei Alibunar, așezare cu mulți români, unde spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Gazdele — colectivul Teatrului Tineretului și oficialitățile culturale—au propus ca acest prim pas să constituie prologul unei tradiții pentru cunoașterea și popularizarea artei păpușerești. — Ce proiecte preconizați pentru perspectiva imediată . — Deși numai de două zile ne-am întors în țară, astăzi după amiază plecăm la Constanța, unde se desfășoară „Săptămînă teatrelor de păpuși“, la care participăm alături de „Țăndărică“ și de colectivele din Cluj, Oradea, Iași, Brăila. In cadrul acestui festival Anticipații la noi confruntări vom prezenta „Cuconițele mele dragi“, spectacol pentru adulți, dramatizare după Caragiale de Valentin Silvestru, și „Joaca“, spectacol pentru cei mici de Alexandra Davidescu. După festival vom face un turneu In Dobrogea și In Muntenia. — Pe cînd deschiderea noii stagiuni 7 — In jurul lui 1 octombrie. Pregătim premiera „Lampa lui Aladin“, după un basm din cele 1001 de nopți. PUICA MONDOC ACCENTE „De-a uite-o, nu el“ La bufetul din Apele Vii, clienți puțini, ocupați cu disci aprinse tocit nici nu mi s-a observat prezența. Gestionar m-a tratat de aceeași manieră. Insist totuși : — Se poate servi ceva la dumneavoastră... — Se putea. — 7 — Am avut marfă multă zilele trecute dar s-a topit. Client« multă. Puținii clienți din acea oră de vioi nu confirma afirmaț Dar, în sfîrșit... v Și chiar așa, plec lihnit de la dumneavoastră... — N-avem decît ce se vede în galantar. Conservă prima ta: carne de vită în suc propriu. Ca la mama acasă ! Trag concluzii In sinea mea despre lipsa unor prețuiril bune ale omului din fața mea pentru propria-i mamă, și.. i insistă ‘ — Ceva brînză 7... o roșie 7 Un ardei gras 7 Vreo urmă cît fină de salam... Epuizate. Criză mare, dom’le. Ea nu î uite aici cîteva i rime de brinză. Cam veche, dar o curățim noi pe dinafa de nu se cunoaște... — Ia sfîrșit... Și ceva pline... — Pline ? ! Cuvînt rar la ora asta. Epuizată. Dau să plec, însoțit de privirile ospătarului Petre Rădulesc priviri care voiau să-mi spună — ori curtenitoare ori ironice „mai poftiți și altă dată pe la noi“. Cînd, se petrece minune ,nemaipomenita minune de la Apele Vii. De la o masă, nu din oameni — cu care schimbasem cu cîteva ore înainte or două vorbe la consiliul popular — îi șoptește ceva spre lob sting. Pasămite, îmi trăda identitatea. Ospătarul rămîne ca „Foto lux“, apoi dispare și reapare triumfal, cu cîteva platou încărcate cu mult doritele bucate, dovedindu-se imbatabil , jocul „de-a uite-o, nu e !“. Ru moare la mesele din jur, iar un interlocutor anonim se servește replica : „Frica păzește via ! De-ați da, tovarășe, nu des pe la noi, să mai vedem și în galantar ce este ’dur tejghea“... ...Marea, aleasa, emoționanta, nemaiîntîlnita solicitudine a ospătarului din Apele Vii m-a obligat să-l țin minte și să păstrez o... vie amintire. . T. LUCIAN