Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)
1970-09-19 / nr. 7943
ANUL XXVI — Nr. 7943 SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAULESCU in județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, disstrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizând energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeții Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tirnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan, ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producția suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. Tovarășul Nicolae adresează colectivului Ceaușescu Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacității de adăpostire a complexului (8 400 locuri), asupra teh(Continuare în pag. a III-a) La un spectacol gr industrial Vorbind despre noi, despre prezența noastră activă în aceste zile de uriașe și dinamice prefaceri, generațiile viitoare ne vor numi deschizătorii etapei în care omul s-a dovedit capabil să mute munții dintr-un loc în altul. Convingerea aceasta ne-o întărim vizitînd grandiosul șantier al Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și dacă încercăm să dimensionăm în închipuire cantitățile de piatră ce au fost vehiculate în această zonă unde fluviul desparte Carpații de Balcani. Au trecut numai șase ani de cînd la Gura Văii se bătea în pămînt primul țăruș inaugurînd, după tradiție, începutul unor lucrări și astăzi, în păienjenișul de cabluri al Sistemului energetic național, se | face simțită pulsația inimii industriale de la Porțile de Fier. |1 Dar pentru ca acest eveniment să fie posibil, au fost grupți cu explozii de dinamită g și mutați dintr-un loc în al §ătul 11 milioane de metri cubi de piatră și s-au turnat în 11 cofraje 2,3 milioane metri cubi| de betoane numai pînă în pre|zent. Dacă am adăuga că prin || turnarea a 3256 metri cubi de betoane pe zi în întîmpinarea || zilei de 23 August se realiza un record național ne pu tem da seama de amploarea || lucrărilor. * |§ LUCIAN ZATTI 1 {Continuare în pag •1 8) = Plenara Comitetului județean al U.T.C. Ieri dimineață a avut loc la Craiova plenara Comitetului județean al U.T.C. Dolj. Cei prezenți la lucrările plenarei — membri ai Comitetului județean U.T.C., secretari ai comitetelor comunale ale U.T.C., invitați din partea unor organizații de masă, instituții și întreprinderi — au ascultat un documentar material pe tema educării tineretului din județul nostru prin muncă și pentru muncă. La lucrările plenarei au fost prezenți tovarășii : Sevastian Lepădat, șeful secției organizatorice a Comitetului județean de partid Dolj, Adrian Cioboiu, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C. Dolj. Participanții la dezbateri. Intre care P. Muraru, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al U.T.C., Gheorghe Manea, secretarul Comitetului comunal U.T.C. Ciupercenii Noi, Gheorghe Florescu, secretar al Comitetului U.T.C. de la Liceul pedagogic Craiova și alții, au reliefat mai întîi rezultatele bune obținute de către organizațiile U.T.C. pe linia integrării tineretului în muncă. Au fost, apoi, scoase la iveală o serie de neajunsuri din domeniul muncii de educare a tinerei generații în spiritul muncii socialiste, mai ales în ce privește insuficienta diversificare și folosirea în unele organizații U.T.C., a unor forme și mijloace cît mai fructuoase de atragere și participare la activitățile fizice multiple, în întreprinderile industriale, pe șantiere, cît și în unitățile agricole socialiste. Cu prilejul discuțiilor celor prezenți la plenară s-a combătut atitudinea unor tineri care ignoră munca fizică, constituind o povară pentru familiile lor, propunîndu-se acțiuni eficace pentru mobilizarea acestora în activitatea productivă. Plenara a aprobat un plan de măsuri ca urmare a unor interesante propuneri făcute de cei prezenți la lucrări. O 'ííiiíiít;"!;!;íi;;:!í!!H In fiecare sâmbătă carnet turistic UNDE MERGEM MUME? iliiiiüi H Gigantul de la Porțile g ^ de Fier g Foto : L. Sandu fi Cei ce dau viață uriașelor energii Foto : FI. Roșoga Economisirea metalului constituie o de... greutate ? Cu aproape zece luni în urmă, plenara C.C. al P.C.R. a stabilit ca în 1970 normele de consum de metal să fie reduse în industria construcțiilor de mașini cu 8 la sută față de rezultatele din anul trecut. Un accent deosebit a fost pus pe reproiectarea produselor, revizuirea și perfecționarea tehnologiilor de fabricație, promovarea cu mai mult curaj a înlocuitorilor, diminuarea rebuturilor. Cum au fost traduse în acest răstimp, la Uzina „Electroputere“, indicațiile partidului ? Economiile de metal și, în general, de materiale reflectă îndeajuns posibilitățile, resursele interne din fiecare compartiment de activitate ? Răspunsul, am căutat să-l aflăm discutînd cu maiștri, ingineri, tehnicieni, muncitori, cadre de conducere din fabricile uzinei. „Receptivi la sarcinile reieșite din lucrările plenarei din decembrie — ne-a spus maistrul TUDOR PADEANU, secretarul comitetului de partid de la fabrica transformatoare — încă din primul trimestru al anului curent am organizat o consfătuire cu specialiștii din serviciile de proiectare și tehnologie, cu muncitorii fruntași, maiștri, tehnicieni etc., unde s-au analizat pe larg căile de revizuire a normelor de consumuri specifice, de gospodărire mai bună a materialelor. Propunerile și angajamentele făcute cu acest prilej s-au concretizat, în final, în inițiativa „PE PRODUSE, CONSUMURI SPECIFICE CIT MAI REDUSE“ la care au răspuns, după cite știm, colectivele de muncă din uzină, precum și unele unități economice din județ. Obiectivele inițiativei au fost discutate cu atenție și responsabilitate în cadrul fiecărei organizații de partid, în consfătuirile de grupe sindicale, stabilindu-se un ansamblu de măsuri care să conducă la traducerea în viață a angajamentului de a realiza suplimentar 660 de tone metal". Informații mai amănunțite asupra stadiului îndeplinirii angajamentelor la capitolul economisirii metalelor le-am primit de la ing. ION CIURLIN, șeful serviciului tehnologic al fabricii de transformatoare, care ne-a relatat : „Accentul principal a fost pus pe reproiectarea, revizuirea și uniformizarea sistematică a consumurilor specifice. In acest sens, a fost elaborat un plan comun intre serviciile constructor-șef și tehnolog-șef, cuprinzînd măsuri de reproiectare a produselor, de revizuire a consumurilor specifice, de introducere a unor procedee tehnologice noi și de organizare judicioasă a locurilor de muncă. S-au reproiectat, ori se află în curs de reproiectare, transformatoarele de 25 MVA și 40 MVA cu două înfășurări, transformatoarele de măsură de puteri cuprinse între 400 kVA și 1600 kVA, prin care se estimează o economie de metal de peste 200 tone. De asemenea, am trecut la revizuirea consumurilor specifice și uniformizarea lor pe grupe de puteri, folosirea în confecționarea radiatoarelor a țevilor sudate cu pereți subțiri de 1,5 mm și 1,88 mm în locul țevilor cu pereți de 2 mm, ceea ce va conduce la obținerea unei economii de 200 tone metal. De asemenea, s-a organizat o echipă care se ocupă cu confecționarea din deșeuri a unor accesorii de construcții metalice, măsură care va avea ca efect realizarea unor economii de metal de 360 tone. Ca urmare a acestor acțiuni, în perioada expirată de la începutul anului, cantitatea de metal economisită se ridică la peste 500 de tone". .. Incontestabil, constructorii de transformatoare au făcut progrese vizibile în direcția reducerii consumurilor specifice. O mai atentă analiză, în diverse compartimente de activitate, scoate însă la iveală numeroase resurse care-și așteaptă valorificarea. Deși performanțele pro. AUREL POPESCU (Continuare In pag. a III-a) s ite produse consumuri specifice cît mai reduse WWWWWWWWWA. Fermele din C.A.P. talii , producție dinamice, de mare eficientă economică îmbunătățirea activității de producție în agricultură și ridicarea ponderii acesteia la nivelul celorlalte ramuri ale economiei naționale constituie, în etapa actuală, una din problemele centrale ale dezvoltării cooperativelor agricole. Analizînd căile de creștere a producțiilor la nivelul cerințelor și posibilităților existente în aceste unități, plenara Uniunii Naționale a C.A.P. din ianuarie 1969 a trasat noi Unii în organizarea producției și a muncii. In acest cadru, s-a aprobat, constituirea fermelor de producție cu gestiune internă proprie. Această formă nouă de organizare a producției și muncii tinde spre realizarea unei mai strînse legături între producție și membrii cooperatori, spre concentrarea producției, spre asigurarea introducerii tehnicii și tehnologiei moderne în toate sectoarele din agricultură. Ca urmare a promovării noilor forme de organizare a muncii pe acest principiu, în județul Dolj au luat ființă in Ing. C. BASICA Direcția agricolă județeană Dolj 1970, 265 ferme, din care 124 zootehnice, 117 horticole și 24 specializate pentru culturi de cîmp. După delimitarea terenurilor atribuite, a efectivelor de animale, construcțiilor și utilajelor repartizate acestor ferma s-au creat premizele desfășurării unei activități cu rezultate economice bune. Acest cadru organizatoric nou a permis specialiștilor din cooperative să ia măsuri pentru organizarea mai judicioasă a procesului de producție, să îndrume și să controleze pe membrii cooperatori la efectuarea la timp și de bună calitate a lucrărilor. In cele mai multe cooperative, consiliile de conducere, cu sprijinul organizațiilor de partid, au reușit să traducă în viață noile principii care stau la baza creării fermelor agricole și conducerii Dintre acestea, putem cita : cooperativele agricole de producție „23 August“ Maglavit, „7 Noiembrie“ Băilești, cele din Calafat, Basarabi, Goicea Mare, Braniște, Ișalnița și altele, la care șefii de ferme, după preluarea gestiunii fermei și a planului de producție, au trecut cu încredere la organizarea fiecărui sector de producție, stabilind, pe baze concrete, factorii care trebuie să contribuie la (Continuare în pag. a II-a) ACCENTE Ca să nu primim bobîrnac... Am impresia că în dialogurile între cumpărător și omul de dincolo de tejghea apar din cînd în cînd, nejustificat, niște disonanțe. Intri intr-un magazin cu produse alimentare, ceri 250 de grame de slăninuță afumată, precizînd că preferi o bucată cu mai multă pecie. Vînzătorul sau vînzătoarea taie la întîmplare slănina și tot întîmplarea face ca bucata să fie exact cea pe care nu o dorești. Repeți preferința. Vînzătorul sau vînzătoarea te privește încruntat, cu replica pregătită : — Dacă vă place, dacă nu... Am primit și un răspuns care îmi țiuie și acum în urechi, fiindcă este de-a dreptul incredibil : — Nu vă place ? Nemulțumitului i se ia darul ! — Auzi răspuns , ar avea dreptul să se revolte cumpărătorul. Păi bine, nenevînzătorule, noi cumpărătorii, venim cu banii munciți să îți cumpărăm marfa și dumneata uiți că din acești bani ai noștri ți se dă benzina, că privind lucrurile dintr-un anumit unghi noi te plătim? Și te încrunți la noi, ne dai cu tifla, ne faci nemulțumiți și ne ei... .,darul“ ?. La restaurant, rogospătarul să aducă gheață în frapieră, fiindcă prefer berea rece. El îmi aruncă o privire agresivă și îmi trimite răspunsul de la altă masă : — Gheața e pentru deseară. Altul încearcă să pe glumețul : — Nu beți rece cădeți... gîlci... Și în vreme ce ospătarul „grijuliu“ cu gîlcile mele zîmbește suveran, plimbind printre mese în deget un inel greu de aur, calupii de gheață stau stivuiți în grădină și se subțiază la soare. Există, însă, și privilegiați care se bucură de zîmbetul omului da dinfocă tarului ce nu i se cuvine sau clienți ale căror funcții au o anume rezonanță la pronunțare. Cînd se așează asemenea clienți la o masă, cineva lansează un „pssst“ recepționat rapid de ospătari, de responsabil, de barman. Femeia de serviciu nu mai mătură ,în timp ce la mese se servește mîncare, responsabilul (chiar el personal) umple cîteva frapiere cu gheață și la bucătărie nimeni nu mai are voie să joace bîza. Dar asemenea evenimente nu se intîmplă în fiecare zi. Și astfel, la un acolo de tejghea sau de bazinul alimentar aflăm salutul reverențios al ospăcă nemulțumitului î se ia tarului , dar aceștia sunt „darul“, in restaurant sindintre aceia ce dau Cezatem sfătuiți f,părintește“ să nu bem rece că facem gîlci și așa mai departe, în afară de opinia colectivă pe care trebuie s-o opunem acestor comportări, ce-ar fi dacă organele ce îndrumă și controlează comerțul ar lua și cîteva măsuri de penalizare a lipsei de respect față de consumatorul anonim ? Fiindcă, dacă nu se iau — așa cum prevedea un amic — s-ar putea ca atunci cînd cerem ospătarului gheață la frapieră, să ne dea „glumeț“ și cite un bobinnac. Și dacă ni-1 dă și cu degetul în care poartă inel masiv de aur ne alegem cu cucui. L. TALAZ O Utilaje noi la Fabrica de confecții In spațiile industriale care se amenajează la Fabrica de confecții Craiova s-au adus și montat noi utilaje. In secția finisaj, spre exemplu, s-au montat prese de călcat, 150 de mașini de cusut simple, fabricate în țara noastră și 59 mașini de cusut speciale procurate din import. Prin darea in folosință a acestor spații și mecanisme se prevede ca, in final, să se obțină un spor de producție de 310 000 000 lei, din care 50 000 000 lei în anul curent. V „Paharul cu apă“ în premieră Mîine, un colectiv al Teatrului Național din Craiova pleacă într-un turneu de 20 de zile cu spectacolul în premieră „Paharul cu apă“ de Eugène Scribe. Mesagerii craioveni prezintă primul spectacol la Tr. Severin. Apoi, vor fi oaspeții spectatorilor din Timișoara, Arad, Oradea, Cluj, Brașov, Făgăraș, Predeal. Din distribuția spectacolului amintim pe Nicoleta Oancea, Georgeta Luchian, Leni Pințea-Homeag, Valeriu Dogaru, Lucian Albanezu, Mihai Constantinescu. Regia aparține Valentinei Balogh, iar scenografia lui Vasile Buz. Subcentre de combatere a dăunătorilor și protecția plantelor de La Filiași, Craiova, Băilești și Calafat au luat ființă subcentre combaterea dăunătorilor și protecția plantelor. Ele au fost încadrate cu personal calificat și dotate cu aparatura necesară, substanțe insecto-fungicide etc. Activitatea acestor subcentre este coordonată de Centrul județean de profil de pe lângă Direcția agricolă județeană. Valoarea substanțelor insecto-fungicide, a manoperei și, în final, a lucrărilor de combatere ce se vor efectua anual se ridică la circa 115 000 DOO ltc. • • f