Inainte, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 7953-7978)

1970-10-27 / nr. 7975

@ 27 — X1 — 1970 ACTUALITĂȚI DE LI„ELECTROPUTERE “( 1 ) Laboratorul în sprijinul rezolvării unor probleme de protecția muncii­ ­. Specialiștii din laboratoarele Uzinei „Electroputere“ își orien­­­­tează tot mai mult activitatea spre rezolvarea diferitelor pro­­­­bleme strîns legate de cerințele producției. In cadrul temei de­­ cercetare „Metode de determinare a unor noxe de natură chi­l­­mică“ s-a reușit să se pună la punct metodele pentru deter­­­­minarea unor noxe de natură chimică cum ar fi : oxidul de­­ carbon, bioxidul de sulf, anhidrida ftalică și diferiți solvenți. fH De remarcat că lucrarea a fost prezentată în cadrul con­­­­siliului tehnic de către inginerul chimist Janina Iser, iar re­­­­zultatele au fost comunicate serviciului de protecția muncii. 2 P. NISTORESCU, 1U coresp. I I 9 Dispozitiv pentru verificarea piro­metrelor optice §§ Un colectiv d­e metrologi din cadrul laboratorului de metro­­o­logie de la Uzina „Electroputere“, condus de ing. Gheorghe­­ Mihail, a conceput și executat un dispozitiv special pentru ve­­ro­nificarea pirometrelor optice cu dispariția filamentului. Acest­­ dispozitiv, care va servi la reglarea și verificarea pirometrelor­­ optice de măsurat temperatura, asigură operativitate și sigu­­­­ranță la executarea operațiilor pentru care a fost conceput, con­, g N­ stituind, în același timp, un nou succes pe linia introducerii g y tehnicii moderne de măsurare. jf ȘT. TUNSOIU, g g coresp. 1­1 9 Obligațiile contractuale îndeplinite exemplar . Colectivele de muncă din Uzina „Electroputere“ Craiova sunt­­ preocupate să-și Îndeplinească in mod exemplar sarcinile de­­ plan destinate exportului. Zilele trecute au fost lichidate in iu­n­ tregime obligațiile contractuale la transformatoare de forță pentru­­ U.R.S.S. . In același timp, din producția de aparataj electric au început­­ livrările de întreruptoare de medie tensiune pentru Polonia, iar g din fabrica de mașini electrice rotative continuă să fie livrate g alte loturi de motoare pentru beneficiarii externi, g T. ȘTEFAN, g coresp. Din partea Cabinetului județean de partid Joi 29 octombrie 1970, ora 17, are loc deschiderea cursu­rilor Universității serale de marxism-leninism pentru anul școlar 1970/71. Vor participa toți studenții (anii I, II și III). Mai sunt invitați să participe absolvenții Universității de partid din anul școlar 1969/70, întrucit cu acest prilej se vor iumîna certificatele de absolvire. Cu ocazia deschiderii cursurilor se vor prelucra progra­mele pe secții și ani și se vor da și alte detalii. Deschiderea va avea loc în sala Universității de stat, îmbinarea utilului cu frumosul cooperatoarelor din Giubega una din preocupările Foto: I. NICOLA s Înainte Uzina „Elec­troputere“ Cra­iova. La pupi­trul unei mo­derne instala­ții pentru de­terminarea compoziției a­­liajelor. ARATURILE DE TOAMNĂ IMPERIOS CERUTE DE CULTURILE DE PRIMĂVARĂ Pe scara producțiilor mari cu care se înscrim, an de an, cooperativele agricole, intervin tot atestea metode agrotehnice imperios cerute de culturile agricole. Aceste metode își au obîrșia în necesitatea practică­rii unei agriculturi intensive capabilă să asigure o scară as­cendentă a producțiilor agri­cole. Tocmai de aceea, condi­­țiile de practicare a unei a­­gri­culturi moderne și cu mij­loacele mecanizate de care dispun, unitățile noastre agri­cole se impun ca o necesitate obiectivă. Se știe, din practi­că, că efectuarea unor lucrări agricole la un nivel calitativ superior atrag după sine spo­ruri mari de producție. Pre­gătirea solului la timpul op­tim și însămînțatul fiecărei culturi cînd semințele găsesc în sol condițiile cele mai pri­elnice pentru a germina, se cer efectuate fără nici o în­tindere sau rabat la calitate. In multe cooperative agri­cole a fost încheiat practic ciclul de lucrări aferent cul­turilor din anul agricol res­pectiv. Aceasta, nu înseamnă însă că în execuția lucrărilor trebuie făcută o pauză. Dim­potrivă, acum este momentul cel mai potrivit de a se tre­ce cu toată hotărârea la pre­gătirea recoltelor viitoare și, în special, a acelora al căror ciclu de vegetație va începe în primăvară, o dată cu se­mănatul. Este vorba, așadar, de executarea arăturilor de toamnă și fertilizarea soilului, lucrări de bază pentru cultu­rile ce se vor însămânța în primăvara annului viitor. De ce este absolut necesar acest lucru — este lesne de înțeles, în primul rând, într-un soi arat, apa din precipitațiile de toamnă și de primăvară, pre­cum și cea provenită din to­pirea zăpezilor de iarnă, se infiltrează ușor și se păstrea­ză într-o proporție mai mare în straturile mai adinei. In solurile nearate apa pătrunde în cantități mult mai mici, majoritatea precipitațiilor se scurge la suprafață, pe pante sau băltește, cînd configura­ția terenului este plană. Prin arăturile de toamnă se îngroapă sub brazdă resturile de materie organică, gunoiul de grajd îngrășămintele chi­mice și amendamentele calca­­roase care găsesc condiții fa­vorabile­ de descompunere. Se îngroapă, de asemenea, la fundul brazdei, solul de la su­prafață cu structura stricată și se aduce la suprafață sol structurat, precum și o parte din sărurile și coloizii care au fost spălați de apele de infil­trație. Intr-un sol arat, aerul atm­os­­feric pătrunde mai ușor și mărește proporția de oxigen atît de necesar activității mi­croorganismelor aerobe. In so­lurile arate, din toamnă, cît m­ai devreme, unde­ există o su­ficientă umiditate și căldură, procesele de nitrificare sunt intense, producîndu-se la uni­tatea de suprafață o cantita­te mai mare de azotați. O dată cu procesul de nitri­­ficare, apa încărcată cu bioxid de carbon contribuie la solu­­bilizarea compușilor insolubili cu fosfor, calciu, potasiu etc, care devin ușor asimilabili pentru plante. Arătura de toamnă combate cu succes bu­ruienile, bolile și dăunătorii plantelor cultivate și contri­buie la refacerea structurii solului prin acțiunea înghețu­lui și dezghețului. Avantajul mare al arăturii de toamnă este acela că fa­vorizează execuția într-un timp scurt a lucrărilor de pri­măvară în vederea însămînță­­rii culturilor din această cam­panie care, de obicei, este mult mai aglomerată decât cea de toamnă (circa 60 la sută din suprafață se însămânțează în primăvară). Porumbul valorifică foarte bine arăturile de toamnă, mai cu seamă în zonele secetoase. Sporurile înregistrate la cul­tura porumbului pe loturile experimentale de la Șiminia și I.A.S. Robănești au fost cu 1 000 plină la 2 000 kg mai mari. Astfel la ferma Leu a I.A.S. Robănești s-a ajuns de la producții medii de 1 500— 2 000 kg la hectar, la 3 000 — 4 000. Floarea-soarelui și-a sporit, de asemenea, producția cu 500 kg la ha, iar la sfecla de zahăr și cartofi sporurile de producție sunt mult mai evi­­dente, de 8—10 tone la hectar. Executarea arăturii de toam­nă trebuie să se facă diferen­țiat, în funcție de tipul de so­l și zona pedoclimatică a fiecă­rei unități. Așa, de exemplu, pe podzoluri, arătura de toam­nă mai adâncă de 20 cm tre­buie asociată cu aplicarea gu­noiului de grajd și a varului ca amendament, deoarece se scot din adâncime compuși cu aluminiu fier și mangan, ca­re au acțiune toxică pentru germinația semințelor și pen­tru plante. Gunoiul de grajd și amendamentele combat e­­fectul negativ al compușilor toxici. Solurile formate pe pietriș sau pe nisip au stratul cu humus foarte subțire și nu trebuie arate în toamnă prea adine, pentru că se îngroapă acest strat și se scoate la su­prafață roca nesolificată. De asemenea, solurile sărăturoase, cu o concentrație a sărurilor mai miaite spre adîncime, nu se vor ara adine prin răstur­narea de brazdă, ci vor fi lu­crate cu plugul cu subsolier, după ce în prealabil li s-au a­­plicat gunoi de girajd și a­­mendamen­te speciale. Toate aceste multiple giruri în ob­ținerea unor recolte viitoare cît mai bogate, impun, de a­­ceea, necesitatea ca nici un hectar de teren destinat în­­sămînțăr­ilor de primăvară să nu rămână nearat din toamnă. Prof. dr. doc. VASILE STRATULA Facultatea de Agronomie Craiova ­. WA’////AVAWAV.VAV/.V.V.W.V.WA­.V...V.V.V.".V...V^AWAW.V.V.Î /AWAVAW.WAV/JVAV^AVAWAV.VW.V.SW­.WA’.’AVWAW^ (Urmare din pag. I­. X-lea Congres al partidului, în legătură cu investițiile, să se realizeze cu o eficiență ridica­tă, să fie tot mai mult prezen­te în activitatea organelor și organizațiilor de partid, a co­mitetelor de direcție și consi­liilor de administrație, să se re­flecte în acțiunile pe care toți acești factori le Întreprind. Experiența a demonstrat că sunt tot mai numeroase colectivele de muncă din principalele uni­tăți economice care, sub condu­­cerea­ organizațiilor de printr-o muncă hotărită, partid, exi­gentă, prin Însușirea temeinică a caracteristicilor tehnico-func­­ționale ale utilajelor și instala­țiilor, a tehnologiilor de fabri­cație, au reușit să atingă indi­catorii tehnico-economici pro­iectați la noile obiective și ca­pacități de producție, înainte de termen. Astfel, datorită preocu­pării și inițiativei de care au dat dovadă organizațiile de par­tid, specialiștii din posturile cheie ale producției de la Com­binatul de confecții, capacita­tea de producție la Fabrica de confecții Craiova a fost realiza­­tă cu trei luni înainte de ter­men. Preocupările multilaterale existente aici pentru îmbunătă­țirea procesului de organizare științifică a producției și a muncii au însemnat în ultima vreme creșterea capacității pro­iectate cu circa 57 milioane lei. Rezultate similare sunt consem­nate în unitățile Grupului de uzine pent­ru aparataj și ma­șini electrice, unde fabricile pentru locomotive, aparataj și transformatoare și-au realizat parametrii proiectați. Una din problemele cele mai importante care angajează răs­punderea comuniștilor, a tutu­ror organizațiilor de partid, a cadrelor de conducere și comi­tetului de direcție a fost aceea a asigurării condițiilor tehnico­­materiale pentru atingerea pa­rametrilor proiectați binatul chimic Craiova, la Com­Stu­diind atent, desfășurînd o largă muncă științifică, specialiștii din combinat au trecut cu mult curaj și răspundere la înlătura­rea greșelilor de proiecta­re, li­chidarea defectelor ivite în funcționarea utilajelor, mașini­lor și instalațiilor și asigurarea unor măsuri optime de pregă­tire a cadrelor și întărirea dis­ciplinei în muncă. In felul a­­cesta s-au creat condiții pen­tru ca fc­bricile de acid azotic, uree, azotat de amoniu, acet­­aldehidă, acid acetic și butanol să lucreze la capacitatea pro­iectată. Acest început bun tre­buie continuat cu mai multă exigență la fabricile de aceti­­lenă din­tre metan și amoniac din platforma veche, cit și la fabricile din cadrul Unității nr. 1, astfel ca Intr-un timp cît mai scurt să se raporteze că platfor­ma Industrială a Combinatului chimic Craiova lucrează la ca­­paciteitea proiectată. In această preocupare, un loc de prim or­din trebuie să-l dețină și mă­surile tehnico-organizatorice menite să conducă la încadrarea tehnologiilor de fabricație în normele de consum stabilite. Trebuie, de asemenea, arătat că la o serie de alte obiective — Atelierul de zonă Craiova, fabricile de bere C.F.R. produse isotate etc., liniile teh­­i­nologice funcționează conform graficelor pentru atingerea pa­rametrilor proiectați. Ținînd seama de faptul că, în prezent, investițiile viitoare sunt cunoscute de către beneficiari, proiectanți și constructori, a­­ceasta impune luarea unor mă­suri care să contribuie efectiv la eliminarea deficiențelor ca­re s-au manifestat în trecut la unitățile din cadrul ramurii in­dustriei alimentare în special. Este de datoria beneficiarilor, cu sprijinul titularilor de investi­ții — ministerele — să acorde o atenție deosebită pregătirii din timp a investițiilor Expe­riența acumulată pe plan mon­dial evidențiază faptul că cir­ca două treimi din timpul afec­tat unei investiții este consumat pentru faza de pregătire. Cu­­noscînd aceste probleme majo­re se impune trecerea hotărită la asigurarea decalajului optim între proiectare și execuție, prospectarea piețelor și contrac­la­tarea utilajelor din import sau pregătirea fabricației acestora în țară în timp util. Sporirea exigenței în recepționarea utila­jelor, adoptarea de măsuri im­puse perioadei de pregătire a probelor tehnologice, califica­rea cadrelor, aprovizionarea tehnico-materială și asigurarea pieselor de schimb — iată sar­cini curente pe agenda de lucru a fiecărui beneficiar de inves­tiție. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cît, în viitorul cin­cinal, peste 30 la sută din tota­lul investițiilor sunt destinate dezvoltării și modernizării sec­torului agricol. Un singur obi­ectiv — modernul sistem de i­­rigații Sadova—Corabia, cu suprafață de circa 79 000 ha, re­p­­rezintă, după aprecierile Comitetului județean de partid, un pas îndrăzneț, o înaltă școa­lă în domeniul irigațiilor, al va­lorificării terenurilor nisipoa­se. Pentru a înfăptui ceea ce ne-am propus, în special în a­­gricultură, în domeniul inves­tițiilor, se impune elaborarea unor programe de lucru com­plexe, care să împletească ac­tivitatea proiectanților, benefi­ciarilor și constructorilor în ve­derea înfăptuirii exemplare a sarcinilor trasate de către partid. Sporirea preocupărilor gene­rale pentru creșterea eficienței activității economice în spiri­tul solicitărilor din noile legi privind activitatea de investiții, contractele, calitatea produc­ției etc. trebuie să constituie pentru fiecare organ sau orga­nizație de partid, pentru toate colectivele de muncă din unită­țile economice ale Doljului, un obiectiv de căpetenie în vederea creșterii eficienței investițiilor, prin realizarea înainte de ter­men a parametrilor proiectați la toate obiectivele industriale nou construite. Realizarea parametrilor proiectați la noile obiective 3 LA CĂMINUL CULTURAL SE DISCUTĂ DESPRE ATITU­DINEA FAȚĂ Activitatea cultural artisti­că desfășurată la căminul cul­tural trebuie să oglindească aspectele vieții locale, să fie un barometru sensibil, capabil să surprindă tot ceea ce este semnificativ la un moment dat, în treburile obștei. Desi­gur nu trebuie să absolutizăm ignorînd celelalte aspecte re­clamate de diversitatea pro­­gnozelor. Se întîmplă, dese­ori, să întîlnești în planurile de muncă ale directorilor de cămine fel de fel de acțiuni puse cu totul întîmplător pen­tru a justifica, în orice chip, timpul de lucru, iar cînd este vorba de repere concrete, to­nul să devină generalizant, e­­vazionist. De pildă, fiind vor­bă despre aspectul educativ, în ce măsură este oglindită a­­titudinea unor oameni față de muncă ? Dacă în unele sa­te lucrările agricole merg prost, acest lucru nu intere­sează și pe activiștii căminu­lui cultural ? In planul de ac­tivitate al căminului cultural din Bratovoiești foarte sărac în idei, de altfel, am întâlnit o formulare care suna astfel : „Ridicarea nivelului profesio­nal al țăranilor cooperatori prin desfășurarea unei per­manente și intense propagan­de agricole“. Lăsînd la o par­te improprietatea exprimării, ne întrebăm ce acoperă o a­­semenea acțiune dacă directo­rul căminului, Nicolae Con­stantin, nu a întreprins nimic practic. O conferință ca „Mă­suri agrozootehnice pentru creșterea producției“ poate cel mult să ofere unele detalii teh­­nice, dar ea este o chestiune de pură tehnică și nu una cu un amplu caracter educativ. Și, desigur, asemenea confe­rințe erau singurele repere certe din activitatea căminu­lui. Discutând cu cîțiva țărani cooperatori de aici aveam să aflu că rareori programele ar­tistice, susținute sporadic și nesemnificativ, critică atitu­dinea anacronică față de mun­cile agricole, dezinteresul u­­nora privind acțiunile opera­tive ale comunei. Cineva, mai tîtru, propunea să se înfiin­țeze o brigadă artistică de a­­gitație care să satirizeze chiar activitatea căminului cultural. Dincolo de glumă trebuie să recunoaștem că un astfel de cămin este rupt complet de viața satului, el ființînd mai mult prin statisticile adminis­trative. Și atunci pe cine re­prezintă directorul­ căminului cultural ? Nu am găsit, în cen­trul civil al comunei, nici mă­car o gazetă care să informe­ze obștea satului, succint și o­­perativ, despre ultimele nou­tăți sociale al­e așezării. Am sesizat, totuși, unele in­tenții generoase în cadrul că­minului cultural din Dobrești ( aici cu sprijinul comitetului comunal de partid au fost or­ganizate gazete satirice ampla­sate la sediul C.A.P. și care oglindesc anumite lacune ivite în diferite puncte de lucru. „Ne-am convins — ne spu­nea Ion Vîntulici directorul căminului cultural — că ase­menea gazete au o deosebită eficiență educativă, în repetate rînduri, unii ță­rani cooperatori au fost criti­cați, pentru faptul că execu­tă lucrări de slabă calitate sau chiulesc pur și simplu. Ase­menea portretizări stimulează spiritul caustic al opiniei pu­blice și sancțiunea morală pri­mită, de cel în cauză, este in­finit mai drestică decât oricare alta. Ne-am orientat, de ase­menea, asupra formării unor brigăzi artistice al căror pro­gram va fi puternic ancorat in actualitatea comunei“. Asemenea direcții trebuie stimulate și dezvoltate pentru că, este știut, oricât de reali­zată ar fi o conferință despre păstrarea avutului obștesc, ți­nută la nivelul purelor teore­tizări nu poate suplini ecoul imediat pe care-l stîrnește tex­tul unei brigăzi ce vizează as­pecte directe din cooperativa agricolă, critică un brigadier sau colectiv de muncă care frînează, la un moment dat, mersul înainte al procesului productiv. In privința gazetelor satiri­ce, lucruri interesante am gă­sit la Bechet și Călărași, mai ales în ultima comună. Aici, de pildă, au fost constituite cîteva gazete iar în colectivul de redactare au fost cooptate cele mai talentate elemente. Rămîne ca programul cămine­lor culturale din cele două co­mune să fie adecvat mai ferm realităților locale pentru că, deși bogate, ele sînt punctate cu unele manifestări care pot fi întilnite în oricare comună. Nu trebuie neglijat, deci, spe­cificul local, fiindcă numai ast­­fel activitatea culturală poate obține mult dorita personali­zare. D. RADU Rarități, dar tot mai sunt... Sau... un dosar penal și două reîntoarceri la penitenciar Printr-un rechizitor recent, Procuratura locală Craiova trimitea în judecată, arestați, pe tinerii B. I. și D. G. Lapidar și fără comentarii, actul de trimitere în judecată reținea că, în decursul a 18 luni, cei 2 inculpați săvîrșiseră nu mai puțin de 51 furturi calificate, unele în dauna avutului obștesc. Cine sînt acești tineri și ce fapte au săvîrșit, nicit sînt con­fruntați astăzi cu pedepse pînă la 10 ani închisoare? Bălu Iosif, zis Ioji, e un tînăr bine legat, cu tenul „arămiu“ din născare și cu mustață de conchistador spaniol. După limbajul colorat și serul des­curcăreț de „șmecheraș", bă­nuiți lesne că e șofer de mese­rie. Nu te înșeli , a fost șofer la Autobaza din Caransebeș. A fost căsătorit (desigur, nelegi­tim) și are doi copii. Firea ci­­călitoare a soției care se plic­tisise să-l tot adune din crîș­­me, l-a îndemnat să plece „în lume", să-și caute norocul. Pa­re jenat dacă i se reamintește că a suferit două condamnări de respectiv 2 ani și 6 luni pentru furturi și falsuri. Duțescu George, zis Nelu, se ține țanțoș în pantalonii de „șe­rif“ prevăzuți cu numeroase ținte, catarame și fermoare și batoane multicolore, cu cămașa în carouri țipătoare, deschisă juvenil la piept. Și el e de lân­gă Caransebeș, n-a muncit nici­odată, e căsătorit de aceeași manieră și la 21 ani are deja doi copii despre­ care nu mai știe nimic de un an, în liniștea patriarhală a co­munei bănățene, s-a simțit deo­dată cuprins de o bolnăvicioa­să plictiseală și de un dor ne­bun de călătorii și aventuri. A plecat în lume, clandestin, pe C.F.R. Din toamna anului 1968, călătoriile lui Nelu sunt marca­te de numeroase transferuri ili­cite de proprietate: Caransebeș, Timișoara, Craiova, Arad, Petroșani, Cluj, Sibiu, Bucu­rești, Litoral și retur. Cele mei multe gravitau în­­ jurul Stației C.F.R. Craiova, căci pe peronul acesteia a cu­noscut Nelu primele satisfacții profesionale". Rind pe rînd, Cîrceag C., Zamfir G., Jianu M., Constan­­tinescu M., și alți numeroși „ghinioniști" s-au văzut ușu­rați, pe peronul stației, de mi­na abilă a lui Nelu. Uneori furtul prezintă și a­s­­pecte romantice : timp de 2 ore „îi face curte“ tinerei Aurelia P., uzitînd de toată artileria seducției. Copleșită, naiva vic­timă iese cîteva momente la aer pe peron. La întoarcere constată cu regret că Nelu dis­păruse cu valiza, cu îmbrăcă­mintea, cu portmoneul cu 600 lei și cu... iluziile ei. In goana trenurilor locale sau internaționale, Nelu ușurează de bagaje, acte și bani nu mai puțin de 23 pasageri. Ajunsese la o asemenea virtuozitate pro­fesională, incit avea tot ce do­rea. Voia un geamantan? îl fu­ra, de pe peron. Voia un sacou sau un „fîș“ ? Se subtiliza în trecere prin compartimentele trenurilor. Numai un lucru nu voia Duțescu: să muncească (!). Din iarna a­nului 1969 desti­nele lui Nelu și loji se împle­tesc, modul de operare se schimbă fundamental și cei doi tineri încep să dea lovituri în stil mare. ...In iulie 1970, se aflau pe Litoral, la Eforie-Sud, urmă­rind cu interes performanțele automobilului aparținînd ingi­nerului ceh K.­­3/ Intr-o noap­te se introduc în mașină, fură 2 aparate foto, îmbrăcăminte, filimente, valută străină și a­­paratul de radio de la bord. Dispar cu primul tren spre Craiova și fac un mic popas în stație ; cu această ocazie „sparg“ chioșcul I.A.P. Cofeta­rul de pe peron și fură bani și dulciuri de peste 400 lei. (Au operat ca veritabili „ași“i cei să nu se audă zgomotul geamu­lui spart, l-au lovit cu un calup de marmeladă ambalat în hîr­­tie, exact în momentul în ca­re intra un tren în gară). O, frumoase zile au mai pe­trecut! Despre ele vă pot fur­niza amănunte Flori, Vali și Crina, și celelalte slujitoare ale amorului mercantil, mereu pre­zente la măsuțele Cafe-barului craiovean. Și intr-o zi de iulie, au ple­cat în orașul Motru să valori­fice prada de pe litoral. Nemai­­avînd bani și mîncare, au aș­teptat căderea nopții și s-au introdus prin spargere la ma­gazinul din suburbia Leurda. Au repurtat un frumoas succes , au furat țigări, vermut, lichio­ruri, salamuri, pateuri și peste 5 600 lei. In ziua următoare au simțit nevoile unor băuturi mai natu­rale și au intrat (tot prin spar­gere!) la magazinul I.L.F. Mo­tru. Au luat 15 sticle cu vin de Murfatliar și, fiindcă „li se aplecase“ din cauza salamiului și pateului, au mai intrat o dî>­­tă și au furat 2 borcane cu varză acră. In zilele următoare și-au a­­cordat o „variație" și s-au re­pezit pe la Caransebeș. In 2 zile au reușit să subtilizeze din mașina unui cetățean ger­man obiecte de peste 7 500 lei, iar dintr-un autocamion parcat ceva mai la umbră... 100 de pulovere. Cu așa pradă bogată e lesne de Înțeles că au dis­părut operativ. S-au întors la Craiova și, din prudență, au dus obiectele furate la un ce­tățean din stația C.F.R. Ratiu Mărăcine, întorși la Craiova, totul decurgea cum nu se poa­te mai bine : erau tineri, aveau bani, aveau „rezerve“ și, mai ales, o poftă nebună de distrac­ție. Nelu și loji s-a au instalat confortabil la Minerva și au început să primească vizite. Ghinionul însă le-a scos în ca­le pe renumitul cartofor B. B., care într-o noapte i-a „ras“ de toți banii. A doua zi s-au decis să ridice prada de la Banu Mărăcine și s-o valorifice cit mai repede... Dar seria succeselor trebuia să sfîrșească dramatic și lamen­tabil I la Banu Mărăcine, erau așteptați de mai mulți ofițeri de miliție, care i-au „ridicat“ cu toată prada și i-au depus într-un loc discret din subsolul Miliției județene. Din acea zi, eroii noștri sunt găzduiți pe seama statului. A­­mîndoi sunt apatici și resemnați : „pe­naliștii“ din penitenciar i-au asigurat de cel puțin cite 8 ani închisoare. ION ZAMFIRESCU -—procuror

Next