Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)
1971-01-14 / nr. 8041
< / r» « • 14 — 1 — 1971 Constructorii de mașini și aparataje electrice In fața unor noi examene ale producției Paralel cu obținerea unor sporuri cit mai mari de producție, factorii de răspundere din Uzina „Electroputere“ sunt preocupați să asigure condițiile optime necesare bunei desfășurări a întregii activități economice încă din primele zile ale noului an. In centrul atenției continuă să stea aprovizionarea tehnico-materială. S-au încheiat contractele cu beneficiarii pentru toată producția ce se va realiza în trimestrul I cut și pentru o parte din produsele electrotehnice planificate să se execute în trimestrul u. Ca urmare, s-a putut stabili și un plan de aprovizionare mai realist, bazat pe nomenclatura de produse nominalizate prin contractele încheiate. In acest sens, s-au emis repartiții la furnizori pentru toate cantitățile de materii prime, materiale și subansamble. Conducerile fabricilor de locomotive, transformatoare, mașini electrice rotative și aparataj sunt preocupate să asigure un decalaj corespunzător intre atelierele pregătitoare și cele de montaj. La fabrica de locomotive, spre exemplu, sunt construite în avans față de secția de montaj, 19 cutii metalice, reprezentind de fapt producția de locomotive Diesel-electrice de 2100 cp pe o lună și jumătate. De asemenea, secțiile turnătorie și mecanică au asigurat un număr important de carcase și alte subansamble pentru producția de motoare electrice, iar în fabrica de transformatoare s-au realizat bobine, cuve și alte subansamble pentru zeci de transformatoare care se vor livra în această lună. Cadrele tehnico-inginerești din serviciile de concepție au și executat proiectele motoarelor electrice tip MABV de 200, 250 și 320 kW la 6 kW/150 r/m, motoarelor electrice tip MIC de 110, 132 și 160 kW; 380/660 V — 1500 r/m. Reține în mod deosebit atenția realizarea Întregii documentații tehnice pentru transformatorul de forță de 250 MVA pentru centrala electrică de la Rogojelu, proiectele transformatoarelor de 25, 50 și 100 MVA la 154 kw pentru export în Turcia etc. îndeplinirea întocmai a planului de producție In noul an se va realiza și pe seama dării in folosință a celor cinci hale ce constituie extinderea fabricii de aparataj, cit și a laboratoarelor de înaltă tensiune și mare putere. De asemenea, pentru necesarului de cadre asigurarea calificate, Grupul școlar de pe lîngă uzină va da circa 400 absolvenți ai școlii profesionale, iar Comitetul de direcție comitetul al uzinei, împreună cu sindicatului, au întocmit un Plan pentru deschiderea unor cursuri de calificare cu participarea In producție, unde vor fi cuprinși 250 de muncitori pentru meseriile : strungari, lăcătuși, sudori și turnători. I‘ .VICTOR MITU, tehnician In fluxul tehnologic al reparațiilor, strungarul se afirmă în mod deosebit prin aportul ce-l dă la recondiționarea pieselor. In clișeu , strungarul Ștefan Mărenci de la S.M.A. Plopșor recondiționează volante pentru motoare Foto : I. Pavel INSINTB3 cronica economică «cronica economică I cronica economică •cronica economică Creșterea eficienței economice in intreprinderi (Urmare din pag. 7) foarte puține studii, dintre care unele nesemnificative, rămînînd în schimb probleme majore nestudiate, probleme care influențează negativ asupra rentabilității acestor unități. Ținînd cont de experiența căpătată, de aspectele negative semnalate în anul trecut, Cabinetul pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii din județul Dolj și-a propus ca în noul an să treacă mai hotărît la traducerea în viață a sarcinilor reieșite in acest domeniu din Directivele Congresului al X-lea partidului. Pe baza unor anaalze mai atente, pentru anul 1971 s-au stabilit 260 teme de studiu, precum și colectivele care să se ocupe de elaborarea acestor studii. Este demn de reținut faptul că un număr de 28 de studii privesc problemele de perfecționare a conducerii, 178 de organizare a producției, iar 54 de organizare a muncii în întreprinderi. O preocupare deosebită manifestă în acest sens comitetele de direcție și consiliile de administrație de la I.I.L. metal-lemn Craiova, Combinatul de confecții, Combinatul industriei alimentare Dolj, Trustul local de construcții, Uzina „7 Noiembrie", Uzina mecanică de reparații a materialului rulant și care au stabilit obiective altele, ale căror soluții vor contribui efectiv la rezolvarea unor probleme economice de mare importanță, cu influență directă asupra creșterii rentabilității. In scopul perfecționării activității cabinetelor pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, conduse și îndrumate direct de către Comitetele județene de partid, printr-o hotărîre a Secretariatului C.C. al P.C.R. și H.C.M. nr. 1324/1970, se precizează că, începind cu trimestrul IV al anului trecut, aceste cabinete vor încheia contracte cu întreprinderile în vederea elaborării unor studii și acordarea de asistență tehnică pe probleme de organizare a conducerii, a producției și a muncii. Acest lucru duce la creșterea răspunderii cabinetului nostru, ceea ce ne determină să găsim cele mai avantajoase căi pentru o mai strînsă legătură cu specialiștii din întreprinderi în vederea rezolvării operative și cu eficiență economică cit mai ridicată a problemelor majore pe care le ridică activitatea economică. Un prim pas în această direcție a și fost făcut, în sensul că, pînă în prezent, s-au perfectat deja 12 contracte cu o valoare de circa 350 000 lei, și există posibilități de a primi noi comenzi. Printre studiile contractate se numără : programarea și optimizarea resurselor la execuția blocurilor din panouri mari în cartierul Craiovița, perfecționarea sistemului informațional la Fabrica de confecții, organizarea rațională a transporturilor interne de materiale și produse finite in cadrul secțiilor și între secții la I.I.L. metal lemn Craiova, organizarea locurilor de muncă la Fabrica de conserve Calafat etc. în același timp, cabinetul nostru are pe agenda sa de lucru din acest an instruirea și perfecționarea cadrelor. Intre altele, se prevede organizarea a trei cursuri de informatică, studiul muncii și organizarea activității financiar-contabile. Programele cursurilor vor fi difuzate în întreprinderi, împreună cu perioadele de funcționare și tarifele de plată. Pentru a grăbi deschiderea acestor cursuri, conducerile întreprinderilor vor trebui să se orienteze asupra acelor cadre de specialiști care urmează să frecventeze cursurile respective. De asemenea, se vor organiza schimburi de experiență, consfătuiri, discuții și dezbateri, expuneri și sesiuni de comunicări științifice la Uzina „Electroputere“ Craiova, în întreprinderile de industrie locală din orașele Băilești și Calafat, întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, Combinatul chimic și altele. In atelierul mecanic uzinal de la Combinatul chimic, utecistul Oprea Nicolae este considerat un sudor de nădejde Foto . M. Vasile m mm Șantierul de la Brădești a pășit, în noul an, în ritmul melcului. Care sunt cauzele ? (Urmare din pag. 1) De multe ori, deși se resimțea lipsa brațelor de muncă, lucrătorii erau trimiși în alte puncte ale lotului Filiași. In ciuda faptului că hala 2-B era parțial neacoperită și beneficiarul nu a fost de acord cu continuarea lucrărilor la pardoseala din beton, ca urmare a timpului nefavorabil, totuși, inginerul șef adjunct al trustului, Ion Pătru, a avizat favorabil, la 12 noiembrie 1970, continuarea lucrării. Ploile și înghețul au deteriorat o bună parte din suprafața de pardoseală. Umezeala pătrunsă în pardoseala din beton va fi, cu siguranță, un factor de igrasie ce va produce pagube in creșterea tineretului aviar. Cum se justifică asemenea avize ? din Ca urmare a slabei preocupări parte a conducerii șantierului 4 al T.C.C., cele două hale de creștere a tineretului — 2-B și 2-A — vor fi date în folosință cu patru luni mai tîrziu decit termenul stabilit, adică în trimestrul II 1971... Tov. Ion Criciotoiu, directorul adjunct al T.C.C., nu și-a asumat răspunderea de a da relații asupra situației de pe șantier. Să nu fi cunoscut oare realitatea?!... Sau a considerat că numai inginerul șef adjunct, Ion Pătru, poartă întreaga răspundere pentru stările de lucruri necorespunzătoare de pe șantierul de la Brădești ? De altfel, starea precară a lucrurilor, după cum relata inginerul șef adjunct al trustului, s-ar datora — chipurile — lipsei materialelor și depunerii cu întuziere a documentației. Dar finanțarea a fost deschisă de către beneficiar din luna februarie 1970, iar piesele desenate au fost predate constructorului începind cu 28 mai 1970. Intr-adevăr, materialele de construcție s-au procurat cu mare greutate. Dar lipsa plăcilor P-90, din cauza cărora nu s-au putut acoperi halele 2-A și 2-B, cum se justifică ? Realitatea confirmă că de la data de 7 noiembrie 1970, cînd fabrica Berceni din județul Prahova anunța că din motive obiective nu poate satisface repartiția de plăci P-90 (cu adresa nr. 2393), T.C.C.-ul s-a rezumat doar la... corespondență pînă la data de 15 decembrie. Chiar și la sfirșitul anului 1970 T.C.C -ul se rezumase la cereri scriptice, fără a soluționa practic deficitul de materiale amintit, prin trimiterea la furnizor a unui delegat. Maistrul de punct, Ion Firicel, preciza : „Documentația întîrziată, lipsa de materiale, de mașini și utilaje și, în special, sprijinul insuficient din partea conducerii trustului au făcut ca pe șantier să existe o situație de-a dreptul îngrijorătoare" Fugind de răspundere, conducerea trustului, prin inginerul șef adjunct, justifică rămînerea în urmă a lucrărilor prin modificarea documentației, pusă la dispoziție de către Direcția agricolă. Subliniem insă că această documentație nu afectează schimbarea modului de amplasare și nu determină modificări esențiale în structura construcțiilor. La același volum asigurat de cele șase hale se vor crește nu 72 000 păsări, ci de două ori și jumătate mai mult, ca urmare a introducerii sistemului de creștere în baterii. La sfârșitul anului 1972 se vor recolta, așadar, 28 750 000 ouă, care vor contribui la satisfacerea, în cea mai mare măsură, a cerințelor pieții interne și externe. Dar pentru ca aceste proiecte să devină realitate, conducerea trustului va trebui să reflecte asupra măsurilor care pot genera un adevărat reviriment pe șantierul de la Brădești Este, în primul rînd, vorba de ridicarea ștachetei răspunderii tuturor factorilor, începind de la directorul general al trustului și pînă la ultimul lucrător de pe șantier. Este nevoie de prezența pe șantier a unor factori de răspundere, în frunte cu tov. Adrian Gornoviceanu, directorul general al trustului, pentru a proceda la o analiză temeinică, a explora posibilitățile încă nevalorificate și a elabora un complex de măsuri menite să urnească lucrurile din punctul mort. Numai astfel se va reuși să se recupereze rămînerile în urmă, să se ajungă cu încadrarea fiecărei lucrări în grafice, respectindu-se termenele de execuție, ceea ce, în final, se va răsfrînge pozitiv asupra intrării în producție a complexului avicol de la Brădești cu întreaga sa capacitate. Actualități din agricultură . Mașini pentru extragerea semințelor de bostănoase și vinete Specialiștii de la Stațiunea experimentală legumicolă Ișalnița au creat în anul 1970 mașini speciale pentru extragerea semințelor de bostănoase și vinete. Mașinile au fost omologate pe plan central și s-au răspîndit în foarte multe unități agricole din țară. Acționate mecanic, ele sporesc productivitatea muncii de aproape zece ori, înlocuind munca manuală a 5—6 oameni. Cu ajutorul acestora, unitatea scurtează in mod simțitor timpul de prelucrare a semințelor, ceea ce contribuie la reducerea cheltuielilor. 0 Măsuri de rentabilizare a sectorului zootehnic In scopul rentabilizării sectorului zootehnic și obținerii de venituri importante, consiliul de conducere al cooperativei agricole Celaru a hotărît să dezvolte în anul 1971 ramura creșterii și îngrășării porcinelor. In acest sens, s-a trecut la modificarea și modernizarea construcțiilor existente, corespunzător noii tehnologii de creștere și îngrășare a porcilor. Fină la sfirșitul anului 1971, preciza președintele unității, ing. Paul Constantinescu, cooperativa agricolă Celaru va îngrășa și livra statului 2 000 capete porci, echivalent cu 200 tone carne. Se va realiza, astfel, un venit de circa 2 000 000 lei care, alături de sumele încasate din valorificarea producției rezultate la celelalte sectoare, va contribui din plin la dezvoltarea unității. 9 Bucătărie furajeră La ferma zootehnică mixtă aparținînd cooperativei agricole „23 August“ Băilești se află in construcție o bucătărie furajeră pentru porcine. S-au procurat deja utilajele pentru aplicarea noii tehnologii de furajare și materialele de construcție necesare. De asemenea, lucrătorii din fermă au efectuat săpăturile și au turnat fundația clădirii. Furajele, preparate după rețetare speciale, se vor administra mecanizat, intr-un timp mai scurt, realizîndu-se importante economii de forță de muncă. N. AURELIAN 3 In acest an, peste puțin timp, se împlinește o jumătate de secol de la crearea Partidului Comunist Român — forța politică conducătoare a întregii noastre națiuni pe drumul glorios al construirii noii societăți. Unul dintre momentele istorice cu adunci rezonanțe pe plan intern, dar și pe plan internațional, este acela legat de marile acțiuni greviste organizate și conduse cu înțelepciune, eroism și succes de către comuniștii români în perioada ianuarie-februarie 1933. Evocînd paginile de luptă neînfricată a clasei noastre muncitoare în condițiile grele ale unui regim de cruntă exploatare, la conducerea căruia se aflau cercurile reacționare ale burghezo-moșierimii, vom reliefa forța și capacitatea de acțiune, de organizare și luptă a partidului nostru, aflat atunci în ilegalitate. Marile bătălii de clasă ale muncitorilor ceferiști și petroliști din ianuarie-februarie 1933, organizate și conduse nemijlocit de partid, se înscriu în rîndul pricipalelor momente cu mari semnificații în istoria mișcării muncitorești din România. Desfășurate pe fondul adîncirii contradicțiilor sistemului capitalist, ca urmare a consecințelor grave ale crizei economice din anii 1929 — 1933, ele au fost precedate de un șir neîntrerupt de acțiuni greviste, de manifestații și demonstrații de stradă, care au sporit necontenit prestigiul clasei noastre muncitoare, făcînd să crească in același timp rolul Partidului Comunist Român în viața politică a țării. Marea grevă a muncitorilor mineri de la Lupeni din august 1929 a însemnat începutul acțiunilor revoluționare, dînd posibilitate Partidului Comunist să desprindă învățăminte prețioase pentru organizarea și conducerea viitoarelor bătălii de clasă. Astfel, prin munca directă de la om la om, prin manifeste, prin presa legală și ilegală, comuniștii au luptat cu abnegație pentru înlocuirea formelor de luptă reformiste cu forme și metode revoluționare menite să ducă la stăvilirea ofensivei patronale. Încă din noiembrie 1930, partidul dădea indicații ca acțiunile organizate pentru obținerea diferitelor la MOMENTE! !|TO&fS P.C.R. vendicări să fie susținute prin „greve demonstrative, prin manifestații in fața direcțiilor și pe stradă, prin declararea grevei generale, atunci cînd statul patron refuză să satisfacă nevoile muncitorimii“. Infruntînd represiunile organelor polițienești în primăvara anului 1931, mase largi de oameni ai muncii din întreaga țară au protestat împotriva aplicării curbei de sacrificiu. La chemarea comuniștilor, 10.000 de muncitori de la Atelierele C.F.R. „Grivița“ și Atelierele centrale au demonstrat: Încolonați pe stradă, în ziua de 29 ianuarie 1931. Printre numeroasele manifestații din acea perioadă se înscrie la loc de cinste și demonstrația celor 350 de muncitori din orașul Tr. Severin care, la începutul lunii martie, au protestat împotriva curbei de sacrificiu, a speculei, a abuzurilor întîlnite la tot pasul și săvîrșite de regimul de cruntă exploatare, în vederea organizării și conducerii luptelor muncitorești, partidul nostru a acordat atenție deosebită creării și dezvoltării celulelor în întreprinderi, intensificînd activitatea comuniștilor în direcția unei legături puternice cu masele de muncitori. Dovedind o mare receptivitate față de actualitățile țării în acea perioadă, partidul a reușit să desprindă din experiența luptelor muncitorești necesitatea înființării comitetelor de acțiune — forme de organizare care asigurau cel mai bine, în împrejurările de atunci, închegarea unității de jos și mobilizarea la luptă a întregii mase a muncitorilor, indiferent de orientarea lor politică. Pentru alegerea unui organ central de front comun și unic al muncitorilor ceferiști, partidul a inițiat organizarea unei conferințe pe țară a feroviarilor. Aceasta a avut loc la București, în ziua de 20 martie 1932, cu participarea delegaților aleși în consfătuirile muncitorești din cele mai importante centre feroviare. La conferință, alături de comuniști au luat parte membri ai Partidului social-democrat, ai Partidului socialist independent, precum și muncitori fără de partid, componența delegaților fiind o expresie strălucită a frontului unic de jos al muncitorilor. După dezbaterea sarcinilor ce reveneau în lupta pentru împiedicarea jefuirii și exploatării lucrătorilor și funcționarilor de la căile ferate, conferința a ales Comitetul Central de acțiune, avînd ca secretar pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, și a stabilit un program concret de revendicări economice și politice. Comitetul de acțiune ca expresie a îmbinării cu măiestrie de către partid a muncii ilegale cu activitatea legală a constituit, în cadrul tacticii P.C.R., una din cele mai reușite forme organizatorice legate de mobilizare și conducerea luptelor greviste, a unor mari bătălii de clasă proletare, al căror ecou a depășit cu mult granițele țării. Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1932, apreciind însemnătatea conferinței pe țară a ceferiștilor precum și rolul comitetelor de acțiune, a criticat o serie de manifestări sectariste și a indicat trecerea „de la forme inferioare, înguste, bazate pe un cerc restrîns de muncitori, la forme superioare, fățișe de mobilizare și organizare a maselor“, prin alegerea deschisă în adunări de masă a unor comitete largi de acțiune, care, pe baza frontului unic, să constituie organe de conducere revoluționară a luptelor muncitorești. Pe baza indicațiilor plenarei în perioada aprilie-septembrie 1932, partidul a inițiat o serie de măsuri pentru crearea unui climat favorabil frontului unic și transformării sindicatelor reformiste în sindicate ale luptei de clasă. De aceea, vom asista la un fenomen nou și pozitiv — principalele sindicate ale C.F.R. din București, Iași Galați, Cluj și din alte localități alegeau în mod deschis ca membri în comitete elemente partizane frontului unic. Se transformau astfel organizațiile respective în susținătoare active ale luptei revoluționare ce urma să se desfășoare cu înverșunare. In acest sens, „Lupta C.F.R.“ din aprilie 1932 relatează, altele, aspecte edificatoare între din desfășurarea adunării sindicatului C.F.R. Tr. Severin care a condamnat linia oportunistă a șefilor social-democrați de dreapta ai Uniunii C.F.R. și a decis să nu se mai supună directivelor date de conducerea acesteia. Urmare a muncii perseverente pe care au desfășurat-o organizațiile P.C.R. în rîndurile sidicatelor căilor ferate din Capitală, un număr din ce in ce mai mare de muncitori au înțeles necesitatea alegerii unui nou comitet sindical la Ateliere, alcătuit în majoritate din elemente revoluționare. Acestui comitet i-a revenit marele rol în pregătirea și conducerea imediată a acțiunilor revoluționare ale muncitorilor de la „Grivița“. Creșterea acțiunilor revoluționare ale muncitorilor ceferiști s-a soldat cu stăvilirea scăderii salariilor pentru o vreme și chiar sporirea unor salarii în acord. Direcțiunea a fost silită astfel să bată în retragere acceptînd „plata unui salariu de bază întreg, plus 20 la sută coeficientul de acord, chiar în cazul cind muncitorul nu era asigurat cu lucrul toată săptămîna“. Ținînd seama de ponderea mare pe care o avea industria petrolieră în viața economică a țării Și de faptul că in această ramură se împleteau, mai mult ca în orice alt domeniu al economiei, interesele de jaf ale marii burghezii românești cu cele ale monopolurilor imperialiste apusene, partidul a trecut de îndată la îmbunătățirea activității organizațiilor sale din Valea Prahovei. S-a urmărit strîngerea legăturilor acestora cu masa muncitorilor petroliști. In acest scop conducerea partidului a desemnat ca secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R. pe Gheorghe Vasilichi, întărind organizațiile de partid din întreprinderile petroliere precum și organizațiile U.T.C. cu oameni de nădejde. Au fost luate și alte măsuri pe linia organizării detașamentelor muncitorimii din acest mare bazin petrolier al României. In toamna anului 1932, sub îndrumarea organizațiilor locale de partid, muncitorii petroliști au participat la mari întruniri și demonstrații cu care ocazie s-a realizat frontul comun între comuniști și socialiști, formulîndu-se revendicările economice și politice ale muncitorilor și funcționarilor. Istoria consemnează faptul că acțiunile muncitorilor de la „Astra Română“, începute în luna noiembrie, s-au soldat cu semnarea, la 28 decembrie 1932, de către conducerea rafinăriei, a contractului colectiv. Valul de lupte care a cuprins întreaga țară in acei ani de crîncene încordări a găsit un viu ecou și în rîndurile țărănimii, greu lovită de urmările crizei. Ca urmare a activității desfășurate de numeroasele organizații ale partidului comunist la sate, răspîndirii unui mare număr de manifeste, mii de săteni și-au manifestat hotărirea de a se împotrivi executării silite și oricărei atingeri a drepturilor și averii lor. In ianuarie 1933 mari grupuri de țărani din județele Dolj, Mehedinți, Romanați și Vîlcea au luat drumul spre Craiova pentru a protesta împotriva jafului fiscal, a executărilor silite, a abuzurilor jandarmilor, refuzînd să mai plătească dobînzile cămătărești și impozitele insuportabile. Cronicile vremii consemnează faptul că în satul Gioroc din comuna Castranova comuniștii au ajutat pe țărani să-și formeze comitete de acțiune pentru apărarea intereselor țărănimii. In satul Smîrdam din comuna Ciupercenii Noi țăranii uniți au procedat la dezarmarea și alungarea din sat a jandarmilor care încercau să aresteze pe cîțiva săteni. alegată, așadar, dovezi grăitoare unei conduceri ferme de către partid a tuturor luptelor de clasă în acea perioadă — 1929—1933 — cînd represaliile atinseseră cote maxime. Crearea unei atmosfere de ofensivă revoluționară de către încercatul nostru partid în rîndul muncitorilor ceferiști și petroliști a culminat cu marile bătălii ale proletariatului din ianuarie-februarie 1933. MARIN IONESCU șef de catedră la Cabinetul județean de partid Acțiuni premergătoare marilor bătălii de clasă din ianuarie-februarie 1933