Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)

1971-01-14 / nr. 8041

< / r» « • 14 — 1 — 1971 Constructorii de mașini și aparataje electrice In fața unor noi examene ale producției Paralel cu obținerea unor spo­ruri cit mai mari de producție, factorii de răspundere din Uzina „Electroputere“ sunt preocupați să asigure condițiile optime ne­cesare bunei desfășurări a întregii activități economice încă din pri­mele zile ale noului an. In cen­trul atenției continuă să stea a­­provizionarea tehnico-materială. S-au încheiat contractele cu beneficiarii pentru toată produc­ția ce se va realiza în trimestrul I cut și pentru o parte din produ­sele electrotehnice planificate să se execute în trimestrul u. Ca urmare, s-a putut stabili și un plan de aprovizionare mai rea­­list, bazat pe nomenclatura de produse nominalizate prin con­tractele încheiate. In acest sens, s-au emis repartiții la furnizori pentru toate cantitățile de materii prime, materiale și subansamble. Conducerile fabricilor de loco­motive, transformatoare, mașini electrice rotative și aparataj sunt preocupate să asigure un deca­laj corespunzător intre atelierele pregătitoare și cele de montaj. La fabrica de locomotive, spre exemplu, sunt construite în a­­vans față de secția de montaj, 19 cutii metalice, reprezentind de fapt producția de locomotive Die­­sel-electrice de 2100 cp pe o lună și jumătate. De asemenea, sec­țiile turnătorie și mecanică au asigurat un număr important de carcase și alte subansamble pentru producția de motoare electrice, iar în fabrica de transformatoare s-au realizat bobine, cuve și alte subansamble pentru zeci de trans­formatoare care se vor livra în această lună. Cadrele tehnico-inginerești din serviciile de concepție au și exe­cutat proiectele motoarelor elec­trice tip MABV de 200, 250 și 320 kW la 6 kW/150 r/m, motoarelor electrice tip MIC de 110, 132 și 160 kW; 380/660 V — 1500 r/m. Reține în mod deosebit atenția realizarea Întregii documentații tehnice pentru transformatorul de forță de 250 MV­A pentru centra­la electrică de la Rogojelu, pro­iectele transformatoarelor de 25, 50 și 100 MVA la 154 kw pentru export în Turcia etc. îndeplinirea întocmai a planului de producție In noul an se va realiza și pe seama dării in folo­sință a celor cinci hale ce con­stituie extinderea fabricii de apa­­rataj, cit și a laboratoarelor de înaltă tensiune și mare putere. De asemenea, pentru necesarului de cadre asigurarea calificate, Grupul școlar de pe lîngă uzină va da circa 400 absolvenți ai șco­lii profesionale, iar Comitetul de direcție comitetul al uzinei, împreună cu sindicatului, au întoc­mit un Plan pentru deschiderea unor cursuri de calificare cu participarea In producție, unde vor fi cuprinși 250 de muncitori pentru meseriile : strungari, lăcă­­tuși, sudori și turnători. I‘ .VICTOR MITU, tehnician In fluxul tehnologic al reparațiilor, strungarul se afirm­ă în mod deosebit prin aportul ce-l dă la recondiționarea pieselor. In clișeu , strungarul Ștefan Mărenci de la S.M.A. Plopșor recondiționează volante pentru motoare Foto : I. Pavel INSINTB3 cronica economică «cronica­ economică I cronica economică •cronica economică Creșterea eficienței economice in intreprinderi (Urmare din pag. 7) foarte puține studii, dintre care unele nesemnificative, rămînînd în schimb probleme majore ne­studiate, probleme care in­fluențează negativ asupra ren­tabilității acestor unități. Ținînd cont de experiența căpătată, de aspectele negative semnalate în anul trecut, Cabinetul pentru problemele de organizare științifică a produc­ției și a muncii din județul Dolj și-a propus ca în noul an să treacă mai hotărît la traduce­rea în viață a sarcinilor reieșite in acest domeniu din Directi­vele Congresului al X-lea partidului. Pe baza unor ana­al­­­ze mai atente, pentru anul 1971 s-au stabilit 260 teme de studiu, precum și colectivele care să se ocupe de elaborarea acestor studii. Este demn de reținut faptul că un număr de 28 de studii privesc problemele de perfecționare a conducerii, 178 de organizare a producției, iar 54 de organizare a muncii în întreprinderi. O preocupare deosebită manifestă în acest sens comitetele de direcție și consiliile de administrație de la I.I.L. metal-lemn Craiova, Combinatul de confecții, Com­binatul industriei alimentare Dolj, Trustul local de con­strucții, Uzina „7 Noiembrie", Uzina mecanică de reparații a materialului rulant și care au stabilit obiective altele, ale căror soluții vor contribui e­­fectiv la rezolvarea unor pro­bleme economice de mare im­portanță, cu influență directă asupra creșterii rentabilității. In scopul perfecționării acti­vității cabinetelor pentru pro­bleme de organizare științifică a producției și a muncii, con­duse și îndrumate direct de că­tre Comitetele județene de partid, printr-o hotărîre a Se­cretariatului C.C. al P.C.R. și H.C.M. nr. 1324/1970, se preci­zează că, începind cu trimestrul IV al anului trecut, aceste ca­binete vor încheia contracte cu întreprinderile în vederea ela­borării unor studii și acorda­rea de asistență tehnică pe probleme de organizare a con­ducerii, a producției și a mun­cii. Acest lucru duce la crește­rea răspunderii cabinetului nostru, ceea ce ne determină să găsim cele mai avantajoase căi pentru o mai strînsă legă­tură cu specialiștii din între­prinderi în vederea rezolvării operative și cu eficiență econo­mică cit mai ridicată a proble­melor majore pe care le ridică activitatea economică. Un prim pas în această direc­ție a și fost făcut, în sensul că, pînă în prezent, s-au per­fectat deja 12 contracte cu o valoare de circa 350 000 lei, și există posibilități de a primi noi comenzi. Printre studiile contractate se numără : progra­marea și optimizarea resurse­lor la execuția blocurilor din panouri mari în cartierul Cra­­iovița, perfecționarea sistemului informațional la Fabrica de confecții, organizarea rațională a transporturilor interne de materiale și produse finite in cadrul secțiilor și între secții la I.I.L. metal­ lemn Craiova, organizarea locurilor de muncă la Fabrica de conserve Calafat etc. în același timp, cabinetul nostru are pe agenda sa de lu­cru din acest an instruirea și perfecționarea cadrelor. Intre altele, se prevede organizarea a trei cursuri de informatică, studiul muncii și organizarea activității financiar-contabile. Programele cursurilor vor fi difuzate în întreprinderi, îm­preună cu perioadele de func­ționare și tarifele de plată. Pentru a grăbi deschiderea a­­cestor cursuri, conducerile în­treprinderilor vor trebui să se orienteze asupra acelor cadre de specialiști care urmează să frecventeze cursurile respective. De asemenea, se vor organiza schimburi de experiență, con­sfătuiri, discuții și dezbateri, expuneri și sesiuni de comuni­cări științifice la Uzina „Elec­­troputere“ Craiova, în între­prinderile de industrie locală din orașele Băilești și Calafat, întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, Combinatul chimic și altele. In atelierul mecanic uzinal de la Combinatul chimic, utecistul Oprea Nicolae este considerat un sudor de nădej­de Foto . M. Vasile m mm Șantierul de la Brădești a pășit, în noul an, în ritmul melcului. Care sunt cauzele ? (Urmare din pag. 1) De multe ori, deși se resimțea lipsa brațelor de muncă, lucră­torii erau trimiși în alte puncte ale lotului Filiași. In ciuda faptului că hala 2-B era par­țial neacoperită și beneficiarul nu a fost de acord cu continua­rea lucrărilor la pardoseala din beton, ca urmare a timpului nefavorabil, totuși, inginerul șef adjunct al trustului, Ion Pătru, a avizat favorabil, la 12 noiembrie 1970, continuarea lu­crării. Ploile și înghețul au deteriorat o bună parte din suprafața de pardoseală. Ume­zeala pătrunsă în pardoseala din beton va fi, cu siguranță, un factor de igrasie ce va pro­duce pagube in creșterea tine­retului aviar. Cum se justifică asemenea avize ? din Ca urmare a slabei preocupări parte a conducerii șantie­rului 4 al T.C.C., cele două hale de creștere a tineretului — 2-B și 2-A — vor fi date în folosință cu patru luni mai tîr­­ziu decit termenul stabilit, a­­dică în trimestrul II 1971... Tov. Ion Criciotoiu, directorul adjunct al T.C.C., nu și-a asu­mat răspunderea de a da re­lații asupra situației de pe șantier. Să nu fi cunoscut oare realitatea?!... Sau a conside­rat că numai inginerul șef ad­junct, Ion Pătru, poartă în­treaga răspundere pentru stă­rile de lucruri necorespunză­toare de pe șantierul de la Brădești ? De altfel, starea pre­cară a lucrurilor, după cum relata inginerul șef adjunct al trustului, s-ar datora — chi­purile — lipsei materialelor și depunerii cu întuziere a docu­mentației. Dar finanțarea a fost deschisă de către beneficiar din luna februarie 1970, iar piesele desenate au fost pre­date constructorului începind cu 28 mai 1970. Intr-adevăr, materialele de construcție s-au procurat cu mare greutate. Dar lipsa plăci­lor P-90, din cauza cărora nu s-au putut acoperi halele 2-A și 2-B, cum se justifică ? Rea­litatea confirmă că de la data de 7 noiembrie 1970, cînd fa­brica Berceni din județul Pra­hova anunța că din motive o­­biective nu poate satisface re­partiția de plăci P-90 (cu adre­sa nr. 2393), T.C.C.-ul s-a re­zumat doar la... corespondență pînă la data de 15 decembrie. Chiar și la sfirșitul anului 1970 T.C.C -ul se rezumase la ce­reri scriptice, fără a soluționa practic deficitul de materiale amintit, prin trimiterea la furni­zor a unui delegat. Maistrul de punct, Ion Firi­cel, preciza : „Documentația în­­tîrziată, lipsa de materiale, de mașini și utilaje și, în special, sprijinul insuficient din partea conducerii trustului au făcut ca pe șantier să existe o situa­ție de-a dreptul îngrijorătoare" Fugind de răspundere, con­ducerea trustului, prin ingi­nerul șef adjunct, justifică ră­­mînerea în urmă a lucrărilor prin modificarea documentației, pusă la dispoziție de către Di­recția agricolă. Subliniem insă că această documentație nu a­­fectează schimbarea modului de amplasare și nu determină modificări esențiale în struc­tura construcțiilor. La același volum asigurat de cele șase hale se vor crește nu 72 000 păsări, ci de două ori și jumă­tate mai mult, ca urmare a introducerii sistemului de creș­tere în baterii. La sfârșitul a­­nului 1972 se vor recolta, așa­dar, 28 750 000 ouă, care vor contribui la satisfacerea, în cea mai mare măsură, a cerințelor pieții interne și externe. Dar pentru ca aceste proiec­te să devină realitate, conduce­rea trustului va trebui să re­flecte asupra măsurilor care pot genera un adevărat reviri­ment pe șantierul de la Bră­dești Este, în primul rînd, vor­ba de ridicarea ștachetei răs­punderii tuturor factorilor, în­cepind de la directorul general al trustului și pînă la ultimul lucrător de pe șantier. Este ne­voie de prezența pe șantier a u­­nor factori de răspundere, în frunte cu tov. Adrian Gorno­­viceanu, directorul general al trustului, pentru a proceda la o analiză temeinică, a explora posibilitățile încă nevalorificate și a elabora un complex de măsuri menite să urnească lu­crurile din punctul mort. Nu­mai astfel se va reuși să se recupereze rămînerile în urmă, să se ajungă cu încadrarea fie­cărei lucrări în grafice, res­­pectindu-se termenele de exe­cuție, ceea ce, în final, se va răsfrînge pozitiv asupra intră­rii în producție a complexului avicol de la Brădești cu în­treaga sa capacitate. Actualități din agricultură . Mașini pentru extragerea semințelor de bostănoase și vinete Specialiștii de la Sta­țiunea experimentală le­gumicolă Ișalnița au cre­at în anul 1970 mașini speciale pentru extrage­rea semințelor de bos­­tănoase și vinete. Mași­nile au fost omologate pe plan central și­ s-au răspîndit în foarte mul­te unități agricole din ța­ră. Acționate mecanic, ele sporesc productivitatea muncii de aproape zece ori, înlocuind munca ma­nuală a 5—6 oameni. Cu ajutorul acestora, unita­tea scurtează in mod simțitor timpul de pre­lucrare a semințelor, ceea ce contribuie la re­ducerea cheltuielilor. 0 Măsuri de rentabilizare a sectorului zootehnic In scopul rentabiliză­rii sectorului zootehnic și obținerii de venituri im­portante, consiliul de con­ducere al cooperativei a­­gricole Celaru a hotă­rît să dezvolte în anul 1971 ramura creșterii și îngrășării porcinelor. In acest sens, s-a trecut la modificarea și moderni­zarea construcțiilor exis­tente, corespunzător noii tehnologii de creștere și îngrășare a porcilor. Fină la sfirșitul anului­­ 1971, preciza președin­tele unității, ing. Paul Constantinescu, coopera­tiva agricolă Celaru va îngrășa și livra statului 2 000 capete porci, echiva­lent cu 200 tone carne. Se va realiza, astfel, un venit de circa 2 000 000 lei care, alături de sumele încasate din valorificarea producției rezultate la celelalte sectoare, va contribui din plin la dez­­voltarea unității. 9 Bucătărie furajeră La ferma zootehnică mixtă aparținînd coope­rativei agricole „23 Au­gust“ Băilești se află in construcție o bucătărie furajeră pentru porcine. S-au procurat deja utila­jele pentru aplicarea noii tehnologii de furajare și materialele de con­strucție necesare. De ase­menea, lucrătorii din fermă au efectuat săpă­turile și au turnat funda­ția clădirii. Furajele, preparate după rețetare speciale, se vor administra mecani­zat, intr-un timp mai scurt, realizîndu-se im­portante economii de forță de muncă. N. AURELIAN 3 In acest an, peste puțin timp, se împlinește o jumătate de se­col de la crearea Partidului Comunist Român — forța po­litică conducătoare a întregii noastre națiuni pe drumul glo­rios al construirii noii societăți. Unul dintre momentele istorice cu adunci rezonanțe pe plan in­tern, dar și pe plan internațio­nal, este acela legat de marile acțiuni greviste organizate și conduse cu înțelepciune, eroism și succes de către comuniștii români în perioada ianuarie-fe­­bruarie 1933. Evocînd paginile de luptă neînfricată a clasei noastre muncitoare în condiții­le grele ale unui regim de crun­tă exploatare, la conducerea căruia se aflau cercurile reac­ționare ale burghezo-moșierimii, vom reliefa forța și capacitatea­­ de acțiune, de organizare și luptă a partidului nostru, aflat atunci în ilegalitate. Marile bătălii de clasă ale muncitorilor ceferiști și pe­troliști din ianuarie-februarie 1933, organizate și conduse ne­mijlocit de partid, se înscriu în rîndul pricipalelor momente cu mari semnificații în istoria mișcării muncitorești din Ro­mânia. Desfășurate pe fondul adîncirii contradicțiilor siste­mului capitalist, ca urmare a consecințelor grave ale crizei economice din anii 1929 — 1933, ele au fost precedate de un șir neîntrerupt de acțiuni greviste, de manifestații și demonstrații de stradă, care au sporit ne­contenit prestigiul clasei noas­tre muncitoare, făcînd să creas­că in același timp rolul Parti­dului Comunist Român în­ viața politică a țării. Marea grevă a muncitorilor mineri de la Lupeni din august 1929 a însemnat începutul ac­țiunilor revoluționare, dînd po­sibilitate Partidului Comunist să desprindă învățăminte pre­țioase pentru organizarea și conducerea viitoarelor bătălii de clasă. Astfel, prin munca di­rectă de la om la om, prin ma­nifeste, prin presa legală și i­­legală, comuniștii au luptat cu abnegație pentru înlocuirea for­melor de luptă reformiste cu forme și metode revoluționare menite să ducă­­ la stăvilirea o­­fensivei patronale. Încă din no­iembrie 1930, partidul dădea in­dicații ca acțiunile organizate pentru obținerea diferitelor la­ MOMENTE! !|TO&fS­ P.C.R.­ vendicări să fie susținute prin „greve demonstrative, prin ma­nifestații in fața direcțiilor și pe stradă, prin declararea grevei generale, atunci cînd statul pa­tron refuză să satisfacă nevoile muncitorimii“. Infruntînd represiunile orga­nelor polițienești în primăvara anului 1931, mase largi de oa­meni ai muncii din întreaga țară au protestat împotriva a­­plicării curbei de sacrificiu. La chemarea comuniștilor, 10.000 de muncitori de la Atelierele C.F.R. „Grivița“ și Atelierele centrale au demonstrat: Încolo­nați pe stradă, în ziua de 29 ianuarie 1931. Printre numeroa­sele manifestații din acea pe­rioadă se înscrie la loc de cins­te și demonstrația celor 350 de muncitori din orașul Tr. Se­verin care, la începutul lunii martie, au protestat împotriva curbei de sacrificiu, a speculei, a abuzurilor întîlnite la tot pa­sul și săvîrșite de regimul de cruntă exploatare, în vederea organizării și con­ducerii luptelor muncitorești, partidul nostru a acordat aten­ție deosebită creării și dezvol­tării celulelor în întreprinderi, intensificînd activitatea comu­niștilor în direcția unei legă­turi puternice cu masele de muncitori. Dovedind o mare receptivi­tate față de actualitățile țării în acea perioadă, partidul a reușit să desprindă din experi­ența luptelor muncitorești ne­cesitatea înființării comitetelor de acțiune — forme de organi­zare care asigurau cel mai bi­ne, în împrejurările de atunci, închegarea unității de jos și mo­bilizarea la luptă a întregii ma­se a muncitorilor, indiferent de orientarea lor politică. Pentru alegerea unui organ central de front comun și unic al munci­torilor ceferiști, partidul a ini­țiat organizarea unei conferin­țe pe țară a feroviarilor. A­­ceasta a avut loc la București, în ziua de 20 martie 1932, cu participarea delegaților aleși în consfătuirile muncitorești din cele mai importante centre fe­roviare. La conferință, alături de comuniști au luat parte membri ai Partidului social-de­mocrat, ai Partidului socialist independent, precum și munci­tori fără de partid, componen­ța delegaților fiind o expresie strălucită a frontului unic de jos al muncitorilor. După dezbaterea sarcinilor ce reveneau în lupta pentru îm­piedicarea jefuirii și exploată­rii lucrătorilor și funcționari­lor de la căile ferate, conferin­ța a ales Comitetul Central de acțiune, avînd ca secretar pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, și a stabilit un program concret de revendicări economice și poli­tice. Comitetul de acțiune ca ex­presie a îmbinării cu măiestrie de către partid a muncii ilega­le cu activitatea legală a con­stituit, în cadrul tacticii P.C.R., una din cele mai reușite forme organizatorice legate de mobi­lizare și conducere­a luptelor greviste, a unor mari bătălii de clasă proletare, al căror ecou a depășit cu mult granițele ță­rii. Plenara C.C. al P.C.R. din a­­prilie 1932, apreciind însemnă­tatea conferinței pe țară a ce­feriștilor precum și rolul co­mitetelor de acțiune, a criticat o serie de manifestări secta­­riste și a indicat trecerea „de la forme inferioare, înguste, ba­zate pe un cerc restrîns de muncitori, la forme superioare, fățișe de mobilizare și organi­zare a maselor“, prin alegerea deschisă în adunări de masă a unor comitete largi de acțiune, care, pe baza frontului unic, să constituie organe de condu­cere revoluționară a luptelor muncitorești. Pe baza indicațiilor plenarei în perioada aprilie-septembrie 1932, partidul a­ inițiat o serie de măsuri pentru crearea unui climat favorabil frontului unic și transformării sindicatelor re­formiste în sindicate ale luptei de clasă. De aceea, vom asista la un fenomen nou și pozitiv — principalele sindicate ale C.F.R. din București, Iași Galați, Cluj și din alte localități alegeau în mod deschis ca membri în co­mitete elemente partizane fron­tului unic. Se transformau ast­fel organizațiile respective în susținătoare active ale luptei revoluționare ce urma să se desfășoare cu înverșunare. In­­ acest sens, „Lupta C.F.R.“ din aprilie 1932 relatează, altele, aspecte edificatoare între din desfășurarea adunării sindica­tului C.F.R. Tr. Severin care a condamnat linia oportunistă a șefilor social-democrați de dreapta ai Uniunii C.F.R. și a decis să nu se mai supună di­rectivelor date de conducerea acesteia. Urmare a muncii perseveren­te pe care au desfășurat-o or­ganizațiile P.C.R. în rîndurile sidicatelor căilor ferate din Capitală, un număr din ce in ce mai mare de muncitori au înțeles necesitatea alegerii unui nou comitet sindical la Ateliere, alcătuit în majoritate din ele­mente revoluționare. Acestui comitet i-a revenit marele rol în pregătirea și conducerea i­­mediată a acțiunilor revoluțio­nare ale muncitorilor de la „Grivița“. Creșterea acțiunilor revoluționare ale mun­citorilor ceferiști s-a sol­dat cu stăvilirea scăderii sa­lariilor pentru o vreme și chiar sporirea unor salarii în acord. Direcțiunea a fost silită astfel să bată în retragere ac­­ceptînd „plata unui salariu de bază întreg, plus 20 la sută co­eficientul de acord, chiar în cazul cind muncitorul nu era a­­sigurat cu lucrul toată săptă­­mîna“. Ținînd seama de ponderea mare pe care o avea industria petrolieră în viața economică a țării Și de faptul că in a­­ceastă ramură se împleteau, mai mult ca în orice alt domeniu al economiei, interesele de jaf ale marii burghezii românești cu cele ale monopolurilor imperia­liste apusene, partidul a trecut de îndată la îmbunătățirea ac­tivității organizațiilor sale din Valea Prahovei. S-a urmărit strîngerea legăturilor acestora cu masa muncitorilor petroliști. In acest scop conducerea parti­dului a desemnat ca secretar al Comitetului județean Praho­va al P.C.R. pe Gheorghe Vasi­­lichi, întărind organizațiile de partid din întreprinderile petro­liere precum și organizațiile U.T.C. cu oameni de nădejde. Au fost luate și alte măsuri pe linia organizării detașamentelor muncitorimii din acest mare bazin petrolier al României. In toamna anului 1932, sub îndru­marea organizațiilor locale de partid, muncitorii petroliști au participat la mari întruniri și demonstrații cu care ocazie s-a realizat frontul comun între comuniști și socialiști, formu­­lîndu-se revendicările economi­ce și politice ale muncitorilor și funcționarilor. Istoria consem­nează faptul că acțiunile mun­citorilor de la „A­s­t­r­a Ro­mână“, începute în luna noiem­brie, s-au soldat cu semnarea, la 28 decembrie 1932, de către conducerea rafinăriei, a contrac­tului colectiv. Valul de lupte care a cuprins întreaga țară in acei ani de crîncene încordări a găsit un viu ecou și în rîndurile țărăni­mii, greu lovită de urmările crizei. Ca urmare a activității desfășurate de numeroasele or­ganizații ale partidului comu­nist la sate, răspîndirii unui mare număr de manifeste, mii de săteni și-au manifestat ho­­tărirea de a se împotrivi execu­tării silite și oricărei atingeri a drepturilor și averii lor. In ianuarie 1933 mari grupuri de țărani din județele Dolj, Mehe­dinți, Romanați și Vîlcea au luat drumul spre Craiova pen­tru a protesta împotriva jafu­lui fiscal, a executărilor silite, a abuzurilor jandarmilor, refu­­zînd să mai plătească dobînzile cămătărești și impozitele insu­portabile. Cronicile vremii con­semnează faptul că în satul Gioroc din comuna Castranova comuniștii au ajutat pe țărani să-și formeze comitete de ac­țiune pentru apărarea interese­lor țărănimii. In satul Smîrdam din comuna Ciupercenii Noi ță­ranii uniți au procedat la de­zarmarea și alungarea din sat a jandarmilor care încercau să aresteze pe cîțiva săteni. ale­gată, așadar, dovezi grăitoare unei conduceri ferme de către partid a tuturor luptelor de clasă în acea perioadă — 1929—1933 — cînd represaliile atinseseră cote maxime. Crea­rea unei atmosfere de ofensivă revoluționară de către încerca­tul nostru partid în rîndul mun­citorilor ceferiști și petroliști a culminat cu marile bătălii ale proletariatului din ianuarie-fe­­bruarie 1933. MARIN IONESCU șef de catedră la Cabinetul județean de partid Acțiuni premergătoare marilor bătălii de clasă din ianuarie-februarie 1933

Next