Inainte, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8057-8080)

1971-02-23 / nr. 8075

# 23 — II — 19" £ 2 LA TG.­­10 3 Universitatea— Jiul Petroșani 0-0 1g Jocul în sine, plăcut și di­n­ namic, a corespuns. Ambele 1g echipe au manifestat o bună­­ pregătire fizică (cu un plus g pentru mineri), au dovedit o­­ îmbucurătoare orientare tac­­jis­tică, au reușit execuții tehni­­­­ce de rafinament, în ciuda terenului desfundat care gi îngreunat, evident, controlul, a . Scorul egal oglindește just­ra­il portul de forțe existent în te­­­­ren. In prima parte au domi­­­­nat studenții, după pauză de­gi­minarea minerilor fiind însă g clavă, fapt ce a permis evi­­g­­ențierea portarului craiovean­ul Pilcă. Și totuși, cele mai mari­­ ocazii de gol au fost de par­ai­tea craiovenilor, însă ele au­­ fost ratate de Martinovici în prima repriză și Bălan în partea a doua. De menționat că în primele 45 minute, o excelentă acțiune inițiată de Țară lungă, continuată de Mar­tinovici, a fost încheiată în bara transversală de Oble­­menco. Mai puțin clare, oca­ziile minerilor au fost irosite de Naidin și Cotormani. Studenții au folosit urmă­torii jucători : Oprea (min. 46 Pilcă) — Niculescu, Velea, De­­selnicu (46 Ivan), Lepădatu — Strîmbeanu, Ivan (46 Boșotea­­­nu) — Martinovici (46 Bă­lan), Niță (46 Neaga­­— 80 Niță), Oblemenco, Țarălungă, I.. amireșteanu, coresp. Electroputere— Metalul Tîrgoviște 1-0 (1-0) Divizionara secundă. Electro­­putere a întîlnit duminică pe stadionul Tineretului, în cadrul meciurilor de pregătire, puter­nica echipă de divizia B, Meta­lul — Tîrgoviște. Oaspeții au o­­pus craiovenilor o dîrză rezis­tență, au atacat continuu și au reușit să pună deseori în difi­cultate apărarea gazdelor, dar Iană, Morovan, Cotoșman și Silviu Stănescu și-au apărat cu strășnicie buturile. La mij­loc, craiovenii s-au bucurat și de serviciile lui Sandu Stănes­cu, reintrat după o lungă ab­sență. Dovedind multă mobi­litate, deși terenul a fost ex­trem de alunecos, linia de a­­tac a gazdelor a reușit să în­scrie în min. 37 prin Stanciu. In repriza a doua ambele formații au dat semne de obo­seală, ceea ce a avut ca efect imprecizia șuturilor în fazele de finalizare, craiovenii ratînd cî­­teva ocazii de majorare a sco­­rului. O remarcă specială­­ în acest meci s-a vorbit, atît în teren cit și pe margine, mai mult decît în zece meciuri de cam­pionat. Nu de altceva, dar să nu ne obișnuim așa. Formația craioveană i Vasi­lescu, Cotoșman, Țană, Moro­van, Bărbuț , Al. Stănescu, Silviu Stănescu (Ilie Stelian) — Stanciu (Voicu), Mateescu, Bondrea, Gîtan. VIRV m ?m-------­ VOLEI Eșec al formațiilor craiovene Sala sporturilor din Craiova a găzduit duminică dimineața primul cuplaj oficial al sezo­nului. In primul joc, în cadrul etapei a treia din retur, a di­viziei A, s-au întîlnit echipele­ feminine Universitatea Craiova și Rapid București. Studentele în urma unei evoluții palide, au cedat cu 3—0 (—4, —11, —10) în fața unui adversar mai bun. In acest ultim joc pe teren pro­priu, bine condus de cuplul de arbitri constănțeni C. Mușat — I. Ionescu, s-au evidențiat t Baga, Rebac, Sekely, (Rapid) , Paraschivescu și Purdea („U“ Craiova), în cel de-al doilea joc, In cadrul diviziei juniorilor și școlarilor : Liceul de educație fizică Rm. Craiova : 3—1 Vîlcea — S.S.E. (15—10, 15—9­­­9—15, ÎS—14). N. AMION, M. IUREȘ, coresp. LA ASOCIAȚIA C. F. R. NU HIRGE TOTUL PE ROATE... "Asociația sportivă C.F.R. Cra­iova, constituită pe principiul ramurii de producție, cuprinde un număr de peste 1800 de membri și susținători. In ulti­mii doi ani, s-au investit a­­proximativ 300 000 lei pentru îmbunătățirea bazei materiale a acestei asociații. Așa au fost posibile drenarea, nivelarea și gazonarea terenurilor de fotbal, amenajarea a două terenuri de handbal-volei, a u­nei săli pen­tru box etc. Realizările acestea au apă­rut datorită participării sala­riaților voluntar la realizarea lor. In perioada analizată a cu­noscut o îmbunătățire evidentă activitatea turistică. Comitetul sindicatului de la U.M.M.R., ma­­nifestînd un plus de interes pentru organizarea activității sportive de masă, a cucerit Cu­pa transporturilor. Echipa de handbal juniori a promovat în divizia juniorilor și școlarilor, ocupînd locul al II-lea în se­rie. Șahistul Șerban Neamțu a obținut unele rezultate meritorii în întrecerile interne și inter­naționale. In activitatea Asociației sporti­ve C.F.R. din Craiova și-au făcut loc și unele neajunsuri­­ se ma­nifestă încă lipsă de inițiativă în alegerea formelor și mijloa­celor de recreere , boxul și fot­balul nu au făcut pasul nece­sar, fiind rămase mult în urmă comparativ cu rezultatele obți­nute cu ani în urmă. Birourile secțiilor au neglijat asigurarea unui cadru larg de selecție în vederea împrospătării perma­nente a efectivelor neacordînd suficientă atenție atragerii ele­vilor grupului școlar la acțiuni sportive. Unele comitete ale sin­­dicatelor (I.C.C.F., Atelierul de zonă, Direcția de transporturi auto, autobazele I și XI) s-au preocupat insuficient pentru a­­tragerea salariaților ca membri ai asociației și în activitatea sportivă. Pentru îmbunătățirea activi­tății acestei asociații, a fost a­­doptat un cuprinzător plan de măsuri, menit să asigure... cale liberă diversificării formelor de activitate sportivă. ALEX. PAVELIU, coresp. „Patria44 (telefon 13850) filmul : OMUL DIN SFERA, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Central44 (telefon 14029), filmul : RĂZBUNAREA SFÂNTULUI, ore­le 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : ADIO, TEXAS­­, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14448), fil­mul : SALARIUL GROAZEI, O­­rele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. „Tineretului“ (telefon 12228), fil­mul : MISTERIOSUL X DIN COS­MOS, orele 14 , 18 ; 18 ; 20. ■„8 Mai“ (telefon 14285), filmul: AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA, orele : 16—20 in continuare. ★ *,30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : JOCUL CARE UCIDE. „Arta" — Calafat, filmul : IU­BITA LUI GRAMINIA. „8 Mai“ — Filiași, filmul : AL VIII-LEA. „Victoria“ — Segarcea, filmul : COLONIA LANFIERI. Sala Universității populare, o­­rele 17,30, expunerea : Proteja­rea femeii și a minorului în dreptul socialist. Prezintă jude­cător Zoie Brașoveanu ; orele 18,30, expunerea : Sărmanul Di­­onis — capodoperă a nuvelei ro­mânești. Prezintă prof. Gh. Firă­­nescu. mi MARȚI 23 FEBRUARIE 10.00—11.00­0 de școală. Emisiune în colaborare cu Ministerul Invă­­țămîntului.­­ Fizică — clasa a VII-a : Forța electromagnetică © Biologie — clasa a IX.a : Re­lații de nutriție © Geografie — el. VIII—XII : Dunărea. 18.00 Des­­chiderea emisiunii. Actualitatea muzicală.­­ Primul festival al ti­nerilor muzicieni din București organizat în cinstea Congresului al IX-lea al U.T.C. O­rașul muzi­cal In trei seri, la București. 18.20 Rămîneți pe recepție... 18.30 Toate pînzele sus ! emisiune pen­tru pionieri. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România ’71. Azi — județul Satu Mare. Emisiune de Florin Brătescu. Imaginea Mihai Crișmaru. 20.30 Seară de teatru. Premieră TV : -„Ștafeta nevăzută“ de Paul Everac. Regia Nicolae Motilc. 22.30 Recital Connie Francis. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri MARȚI 23 FEBRUARIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo­­rutier. 17.10 Din înregistrările studioului nostru. 17.30 Radioan­­cheta economică. Reducerea chel­tuielilor de producție. 17.40 Per­sonaje cunoscute din operete. 18.00 Partidului erou, slavă — montaj literar-muzical. 18.10 Co­pilărie fericită. Ca casa pionie­rilor. Pregătim examenele. O In­­tîmplare cu tile. Poșta emisiunii. Clntece pentru copii. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. MIERCURI 24 FEBRUARIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Mo­ment folcloric. 6.20 Noutăți teh­­nico-științifice. Programarea linia­ră. Caleidoscop tehnico-științific. 6.0—7.00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI MARȚI 23 FEBRUARIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16.15 Cîntecul săptămâ­­nii. 16.30 Muzică ușoară de Ghe­­rase Dendrino. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Radioenciclopedie pen­tru tineret. 17.30 Concert de mu­zică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Nestemate ale folclorului nostru. 20.55 știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări de Marcel Breazu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologie. Sport. 22.30 Cavalcada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Caval­cada ritmurilor (continuare). 0.03 —6.00 Estrada nocturnă, în următoarele 24 de ore, cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitații slabe, izolat, sub for­mă de ploaie și lapoviță. Vînt po­­trivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 și plus 2 grade, iar maxima între zero și plus 4 grade, u- I­N­A­I­N­T­E­x l^niiiiiffiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiSiiiiiiiniiiiiniiniiiiinntiiiiiiiininifliiiitiiiiniHiinHiiiiinnniiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiifliiHiininiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiirtiniiniiinHiinfflHnHiiiiiiiiiiiiiffl iuhhiiíiiiíihi FOTBALUL ARE NUMAI 17 REGULI Nu le putem învăța ? Articolul 8 se referă la LO­­VITURA DE ÎNCEPERE: îna­intea loviturii de începere ar­bitrul va face tragerea la sorți, în urma căreia echipa care a cîștigat sorții are dreptul să-și aleagă terenul sau lovitura de începere. In continuare, toți jucătorii celor două echipe își vor lua locurile în jumătățile de teren respective după cum urmează : atacanții echipei ca­re beneficiază de lovitură vor pune mingea în centrul terenu­lui, iar ei se vor așeza pe linia mediană. Lovitura se dă cu pi­ciorul și mingea se trimite obli­gatoriu în terenul advers. A­­tacanții echipei adverse se vor plasa pe linia mediană și pe semicerc, pentru a fi la o dis­tanță de 9,15 m de minge. După executarea loviturii, mingea va intra în joc în urma unei ros­togoliri complete a ei, jucăto­rul care a efectuat lovitura de începere nemaiputînd juca­ mingea a doua oară, pînă ce a­­ceasta nu a fost jucată sau a­­tinsă de un alt fotbalist, indi­ferent din care echipă. După fiecare gol marcat, jo­cul va fi reluat de la centru, în condițiile arătate mai sus, dar de data aceasta de către e­­chipa care a primit golul. Du­pă prima repriză și scurgerea regulamentară a pauzei, echi­pele schimbă între ele pozițiile pe teren, iar lovitura de înce­pere o va da formația care n-a beneficiat de acest lucru în prima repriză. Dintr-o lovitu­ră de începere nu se poate marca gol direct, iar în cazul cînd la început jucătorul trimi­te mingea în propria sa jumă­tate de teren, lovitura, se re­petă. Dacă același jucător lo­vește mingea a doua oară, va fi sancționat cu lovitură liberă indirectă în favoarea echipei adverse, de pe locul unde s-a comis greșeala. Cînd jocul a fost oprit pen­tru o ca­uză neprevăzută de re­gulament, în timp ce mingea se afla în teren, arbitrul va relua jocul printr-o „minge de ar­bitru". În cazul acesta, condu­cătorul jocului va lăsa să-i ca­dă din mînă mingea pe locul unde se afla aceasta în momen­tul cînd a fluierat oprirea me­ciului. Mingea va intra în joc numai după ce va lua contact cu pămîntul. Jucătorii nu au voie să atingă mingea înainte ca aceasta să fi lovit pămîntul. In cazul cînd în intervalul a­­cestei opriri temporare un ju­cător comite o greșeală oareca­re, el va fi avertizat sau elimi­nat în funcție de abaterea să­­vîrșită, iar jocul va fi reluat tot printr-o minge de arbitru. ION ȘERBAN președintele colegiului arbitrilor Școala sportivă Olimpia și sportul cu mănuși începutul anului școlar 1970— 1971 a coincis cu organizarea pe baze noi a Școlii sportive „Olimpia“ din Craiova care numără, printre secțiile sale, și una de box, avînd ca antre­nori un cuplu format din fra­ții Dumitru și Vasile Fîntînă. Zilele trecute am adresat celor doi antrenori cîteva întrebări la care am primit răspunsurile cuvenite ! — Din cîte știu, răspundeți împreună de partea tehnică a procesului de instruire sporti­vă a tinerilor pugiliști ce se pregătesc în secția de box a Școlii sportive „Olimpia“. Spu­­neți-mi la început, care sunt preocupările principale ale a­­cestei școli și, în special, ale secției de box. D. FINTINĂ . Școala sportivă Olimpia are în preocupările sa­le de bază organizarea sportu­lui de performanță la școlile profesionale, tehnice și de spe­cialitate, precum și pentru ele­vii claselor a IX-a și a X-a a școlilor de cultură generală, pe baza unei programe editată de Ministerul învățămîntului. Sec­ția de box a acestei școli se ocupă cu selecționarea și pro­movarea tinerilor din aceste școli dornici de a se pregăti cu­ mai bine în vederea obți­nerii de performanțe. Deși sin­tem­ la început de drum putem vorbi, totuși, despre cîțiva ti­neri care se pregătesc în secția noastră și, care, de pe acum, dovedesc remarcabile calități native care, dublate de o pre­gătire atentă și de o participa­re conștientă la antrenamente, pot deveni în curînd sportivi pe care se va putea pune bază. Mă refer la tinerii Zavera Ion, Daneț Eugen, Duță Constantin, Vasile Alexandru și alții. — Știu că nu dispuneți de o sală proprie. Unde susțineți lec­țiile de antrenament ? V. FINTINA ! Prin bunăvoin­ța tovarășului Gheorghe Albu, directorul Casei de cultură a tineretului, ni s-a pus la dispo­ziție o sală care a fost dotată cu aparatura necesară, ta care pregătim atît boxerii de la O­­limpia, cit și pe cei de la Auto­mobilul I.R.A. Craiova. Avem promisiuni că, începînd din primăvara acestui an, vom avea la dispoziție o sală de antrena­ment proprie în incinta ștran­dului tineretului, unde sperăm să putem organiza în condiții mult mai bune procesul de in­struire sportivă, mai ales avînd în vedere faptul că atît C.J.E.F.S. cit și Federația Ro­mână de Box ne-au asigurat de tot sprijinul privind dotarea secției cu unele materiale de care încă mai avem nevoie. — Ce obiective v-ați propus pentru anul 1971 ? — Deocamdată, cu­ mai mulți campioni județeni. I. GORGAN, coresp. Cooperativa „ÎMBRĂCĂMINTEA“ CRAIOVA a nu I­t deschiderea unei unități pentru confecții bărbați „CROLUX” unică de acest gen în orașul nostru. Printr-un nou sistem, execuția se face fără probe după noi metode științifice, la aceleași tarife, organizează concurs pentru ocuparea ur­mătoarelor posturi: • un post maistru turnător — formator © un post maistru întreținere @ un post maistru lăcătuș construcții metalice CONDIȚII — Să aibă școala de maiștri în specia­litatea respectivă — Să aibă stagiul militar satisfăcut Salarizarea conf. HCM 914/968. Relații suplimentare se vor lu­a de la serv. personal al Grupului de Uzine Lucică Strîmbeanu este unul dintre cei mai cunoscuți șJ fotbaliști ai Universității Craiova.­­ Portretul sportiv al lui s-ar rezuma cam așa i a învățat­­­ fotbalul în București alături de Dumitrache, Lucescu, Grozea, g. Crăciunescu, Velicu, Velea , junior la Școala sportivă nr. 2, la­­ Dinamo București i component timp de aproape 9 ani al lotu­­lu­lui de tineret, al selecționatei universitare de la campionatul­­ mondial universitar și al lotului reprezentativ A (rezervă în­­ meciul de la Lisabona al naționalei noastre cu Portugalia, din­­ campionatul mondial). §^ Lucică Strîmbeanu nu este ceea ce se cheamă un om de­ gr­ainvolt, volubil. Nu fumează. Nu bea. Nu gesticulează. Părul­­ lui blond e puțin cam... romantic, cum le place unora să-i­­ zică. ” După renunțarea la Facultatea de horticultură, acum este gl așa cum și-a dorit — student în anul III al Facultății de stu­­­­dii, economice, secția economia industriei. j­ Și acum, după această sumară prezentare, să vă redau —­­ pe cit posibil fidel, dialogul purtat cu el. jgi — Spune-mi, Lucică, ce este, la urma urmelor — fotbalul ? g — Nu știu. E o întrebare la care mă gîndesc de vreo cîțiva ge ani. Și cum nu am destulă spontaneitate mă rețin... Știu însă. jgj un singur lucru t că fotbalul nu mai e de mult un joc... Și gi că la asta nu am contribuit noi fotbaliștii... — Care e secretul tău in joc ? jg — Nu există un secret. E cu totul altceva. Eu, prin tem­ gy­perament, prin vocație, prin aspirațiile mele și dacă vrei să o completezi, chiar prin stilul meu de joc, sunt un predispus la g§ ofensivă.­­§ — Ești mulțumit de public ? § — Sunt mulțumit de publicul oltean. Consider că la Cra­­g­­ova există un climat favorabil nouă. De aceea nu se cuvine jgs să i te dezminți, tocmai acestui public de pe urma căruia ai­e un nume, îmi mărturisește cu candoare și seriozitate interio­­r§j cutorul meu tînăr (25 de ani împliniți la 4 februarie) și to­­ți­tuși atît de pătruns de marile precepte ale ..artei de a reuși­­ în viață și de a te menține în stadion“. Faima­­­ consider­at continuă el, se cîștigă anevoie, prin trudă și acțiuni de zi cu zj zi, dar experiența altora mi-a arătat că ea se pierde ușor șj Tot ce-ai acumulat într-o viață. într-o activitate în care ai ob­­­­ținut afirmarea, confirmarea și apoi consacrarea, se irosește­­­ dintr-o dată, într-o singură zi ! De aceea, eu socot. că perse­­­­verența și conștiinciozitatea trebuie să fie atributele de căpe­­­ă tenie ale­ ficărui fotbalist. fg — Cum îți petreci timpul liber ? g — Sunt căsătorit, ador viața de familie, și liniștea căminu­­­lui, îmi place să mă plimb și cinematograful. Ascult împreună­­ cu soția muzică și uneori jucăm... table. g — Tiî place să joci cu Ivan în linia de mijloc ? g — Da, mai mult decît cu oricare altul. Lingă el nici nu si mă mai gîndesc ce și cum trebuie să fac. Cred că fotbalul jj începe abia atunci cînd picioarel­e se mișcă singure. Și­ apoi, nu ai uita : timp de cinci ani cuplul Tvan — Strîmbeanu a fost cel­­= mai stabil ca orientare, din campionat. §1 — Care a fost cel mai frumos meci al tău din tur ? — Au fost două : cel de la Arad și cel cu Dinamo Bucu­­că­rești. = — Ce planuri de viitor al ! B — Aș vrea în primul rînd ei la anu’ să termin facultatea, g și, în al doilea rînd, să joc și eu o dată în națională. gj GEORGE DINU, student Se dusese vestea de e­­chipa de fotbal a Pleniței. La vremea aceea (prin '33—­­ ’34) rar se găsea o echipă din județul Dolj care să re­purteze atîtea victorii chiar și pe teren propriu. Vestita Craiovan, ca și mai vesti­tul Nelu Dunăreanu în atac, pierdea cu 1—0 în fața Co­buzului din Calafat . Rovine Grivița, tot din Craiova, cu Mustață în poartă, pierdea pe malul Balasanului din Băilești în fața lui Val-Vîr­­tej al lui Penovici. Ca să nu mai vorbim de Tricolo­rul, Sportul muncitoresc și alte echipe­ din Craiova ca­re deveneau tot mai des victime pe teren propriu, fie în fața bălșenilor, Răsăritului — Caracal sau a a Danubienei din Calafat. Sin­gura care nu pierdea pe te­ren propriu (în deplasare nu jucase niciodată) era e­chipa din Plenița. Și singu­ra care nu gustase din cu­pa înfrîngerii pe terenul din Plenița, era Cobuz din Calafat. Ce și-au zis con­ducătorii, jucătorii și „im­presarii“ „vestitei“ echipe de la poalele podgoriilor plenicene , îi chemăm și pe ăștia din Calafat, îi batem și devenim... campioni ju­dețeni. Zis și făcut. Afișe scrise de mînă a­­nunțau mare meci-mare ! Șoimii Plenița — Cobuz Ca­lafat. Și, duminică la prînz, zece căruțe aduceau de pe malurile Dunării echipa cu numele ciobanului Cobuz, „oficiali“ și vreo 15—20 de nedespărțiți suporteri. Gaz­dele, ospitaliere neîntrecu­te, și-au primit musafirii în fața primăriei cu pîine și... vin. Cu pîine și vin pentru că așa era aici tradiția. Din grupul gazdelor s-au des­prins frații Manu­escu, care după ce și-au salutat oas­peții au tras deoparte pe Episoade, mărturii [UNK] [UNK] [UNK]­ conducătorul grupului sosit. „Venirăți cam mulți. Știți... obligația noastră e numai pentru jucători. Restul.. Așa că să vină băieții la o gustare, la un pahar de vin, că așa e la noi tradiția.“. La chemarea antrenoru­lui calafetean s-au desprins din grup vreo 15 tineri ca­re, omeniți cum se cuvine de gazde, au întîrziat în pivnițele de vinuri pînă la ora meciului, fără posibili­tatea unei „ascensiuni de-a­­supra solului“. III Tn tabăra locală multă veselie i îi avem și pe ăștia în mînă. Știe el nea Ma­­nițescu ce face. Așa cum sînt, praf îi facem. Deo­camdată, e „25 de zile la zero pentru ei“. Să pome­nească de ospitalitatea nos­­­­tră tradițională. Bine că-și aduseră chibiții, că de ju­cat, trebuie să joace. Cu cine ar ști. Nu ne intere­sează. Și s-a jucat. Meci tare, în viteză, cu multă tehnică în tabăra calafetenilor și cu un rezultat de 3—1 pentru aceștia... La plecare, organizatorii locali, stupefiați, întreabă pe antrenorul Cobuzului ! — Bine măi frate, un sin­gur lucru nu-nțelegem­­i ți-am îmbătat praf echipa­t cum de ne-ai bătut cu re­zervele ? — Dacă nu ne-ați fi îmbă­tat galeria!, vă băteam cu cel puțin 6—0, așa că lăsa­­ți-vă de astea... VIRV în P.S. Sorții au hotărît ca șaisprezecimile Cupei României la fotbal, ediția 1970—1971, divizionara C Steagul roșu din Plenița să primească — la 7 martie a.c. — vizita campioanei ță­rii, U.T.A. Nu credem că... V. CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR DIN CRAIOVA­nunță că va ține adunare generală anuală în ziua de 28 februarie 1971, ora 8,30, în sala Liceului nr. 3 din stra­da Ion Marinescu nr. 2. La adunare vor participa numai împuterniciții aleși de membrii de pe străzi și comune, conform arti­colului 18 din statut și care au in­vitație scrisă. il PERIȘOR­II GOICEAI Salarizarea conform H.C.M. nr. $14/1968." Solici­tanții se vor adresa U.J.C.C. Dolj, biroul personal. Cra­iova, Calea Unirii nr. 84. 5 ■A

Next