Inainte, martie 1971 (Anul 28, nr. 8081-8106)

1971-03-02 / nr. 8081

In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Con­sfătuirea pe țară a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat. 25 februarie 1971 Succese de prestigiu pe platforma chimiei ■ Anul I al cincinalului actual va însemna un spor al valorii producției, față de 1970, de 42 la sută ■ In primele 59 de zile ale anului 1971, comparabil cu aceeași etapă din 1970, un spor la producția globală de circa 98,7 milioane lei ■ Gama îngrășămintelor azotoase a cres­cut cu un nou sortiment — nitrocalcarul la Bogăția de cifre și fapte în trecerea chimiștilor craioveni în această vreme premergătoare gloriosului jubileu al semicentenarului partidului pune în evidență multitudinea preocupărilor pentru realizarea ritmică a producției exemplară a și îndeplinirea angajamente­lor asumate în întrecere. Bilanțul activității din pri­­mele două luni ale anului evidențiază preocupările pentru creșterea productivi­tății, muncii la fiecare insta­lație și ilustrează semnifi­cativ eforturile colective pentru ca, în 1971, sporul de 42 la sută, la valoarea pro­ducției, să se înregistreze pe seama descoperirii și pu­nerii în valoare a unor noi rezerve industriale. Cronica întrecerii socialis­­­­te la amoniac, azotat de a­­r­moniu, uree, acetilenă, bu­tanol, în sectorul mecano­­energetic și automatizare, consemnează cotidian fapte de prestigiu. Căutările crea­toare și pline de răspundere­­ pentru ritmuri noi în pro­­­­ducție din aceste două luni , au un corespondent major t 5; un spor al valorii pro­­­ducției globale de peste ■[ 23,5 milioane lei, iar la pro­ducția marfă 17,3 milioane lei. Față de lunile ianuarie­­februarie din 1970, realiză­rile din această vreme sunt mai mari, la producția glo­bală, cu circa 98,7 milioane lei. Intr-o convorbire avută cu tov. ing. Iustin Rogoz, direc­torul general al Combinatu­lui chimic Craiova, acesta a precizat căt In seria realizărilor colectivului combinatului se «J I adaugă obținerea unui nou­­ sortiment in familia îngră­­­­șămintelor azotoase. Este­­ vorba de sortimentul nitro­­- calcar — care se introduce­­ In sol ca un amendament,­­ o dată cu azotatul de smo­­l niu. Noua realizare poartă semnăturile unui colectiv , condus de ing. șef Ion Nica,­ ­ ing. Ștefan Sperlli, ing. Ion 'wwwwwwwwwwJ Revnic și chimista Ofelia Nistor de la platforma nouă a Combinatului chimic Cra­iova. In 1971 se vor produce circa 100 000 tone nitro­­calcar­­ 80 la sută din pro­ducția ce se va realiza va fi destinată exportului. GH. FLOREA WWW WWWtf WWWWW.'i Adunări generale ale salariaților Petroliștii craioveni își propun valorificarea superioară a rezervelor de sporire a producției de țiței Preocuparea susținută a co­lectivului de petroliști de la Schela de extracție Craiova, pentru obținerea unor rezultate superioare s-a manifestat ple­nar și în recenta adunare gene­rală a reprezentanților salaria­ților. Cei 25 de muncitori, in­gineri și maiștri care au discu­tat pe marginea dării de seamă prezentată de ing. VALENTIN GAVRILIȚĂ, președintele co­mitetului de direcție, nu s-au mulțumit să reliefeze numai aspectele pozitive din activita­tea lor, ci au supus unei te­meinice analize activitatea co­mitetului de direcție, stabilind măsuri propice îmbunătățirii muncii colective cu scopul re­alizării sarcinilor de plan. Realizările obținute in cursul anului trecut, și în întregul cincinal, ale cărui sarcini au : Față de anul 1970, producția zilnică de ți­ței obținută la sfîrșitul actualului cincinal se va dubla . Aproape 1/3 din cantitatea de țiței extrasă în acest an va proveni din sonde noi . Sarcinile de plan la producția de țiței și gazolină pe anul în curs sporesc față de 1970 cu 25,7 la sută și, respectiv, cu 6,4 la sută fost înfăptuite cu 73 de zile mai devreme, s-au materializat în depășirea planului la pro­ducția globală și marfă cu 1,15 și respectiv 1,85 procente, de­monstrînd hărnicia și maturi­tatea profesională a acestui co­lectiv de muncă, hotărît să ducă la îndeplinire sarcinile majore revenite acestui an. De aceea, vorbitorii s-au preocupat de îm­bunătățirea organizării produc­ției, folosirea eficientă a forței de muncă, întărirea disciplinei etc. In totalitate, discuțiile pur­tate s-au axat pe dezbaterea sarcinilor ce revin anului în curs, a posibilităților de înfăp­tuire, în condiții superioare, acestor prevederi care sporesc față de 1970 cu 8,78 la sută la producția globală și cu 6,74 la sută la productivitatea muncii. Pentru realizarea acestor o­­biective, așa cum au arătat mai TRAIAN ROȘIANU, coresp. (Continuare în pag. a IlI-a) Construcția edilitară și confor­tul urban in fața noilor exigențe Ca urmare a adincilor trans­formări petrecute pe cuprinsul întregii țări, și in județul nostru au avut loc importante prefaceri ale structurii și suprastructurii orașelor. Ridicarea marilor o­­biective Industriale și ascensiu­nea remarcabilă a vieții social­­culturale au avut ca principal ș­­i o substanțială creștere a ulației în mediul urban, fapt ce a impus dezvoltarea, în pa­ralel, a fondului locativ și a utilităților edilitar-gospodărești. Pentru că am pășit intr-un nou cincinal, putem face o retro­spectivă a realizărilor obținute privind, totodată, cu răspundere viitoarele acțiuni, care vor ri­dica pe o treaptă superioară gradul de confort pe care vor oferi orașele județului nos­t­­­ru. In cincinalul recent încheiat numărul total al apartamente­lor care au fost date in folo­sință în județul nostru este de 8 800 (proprietate de stat și pro­prietate personală). Trebuie să evidențiem creșterea considera­bilă a numărului de aparta­mente proprietate personală In comparație cu cincinalul prece­dent și sprijinul pe care statul l-a acordat cetățenilor pentru realizarea lor. Construirea a­­c­es­tui important număr de a­­partamente s-a făcut în paralel cu acțiunea de sistematizare și înfrumusețare a orașelor, avîn­­du-se în vedere constituirea de cartiere de sine stătătoare, în sensul înzestrării lor cu utili­tăți edilitare, comerciale și so­­cial-culturale, astfel Incit con­fortul să fie maxim, arhitectu­ra să fie schimbată radical, iar fondul de timp social să fie cel mai judicios folosit Creșterea vertiginioasă a in­dustriei și a populației a impus și rezolvarea utilităților edili­tar-gospodărești. Astfel, In 1966 a Intrat in funcțiune conducta de apă potabilă Isvarna — Cra­iova, In lungime de 120 km, concomitent cu sursa de apă Breasta, asigurîndu-se muni­cipiului un debit de peste 80 000 mc apă zilnic. In orașul Calafat 70 la sută din lungimea totală a străzilor este echipată (Continuare în pag. a III-a) Ing. I. BRAUN, directorul Direcției de gospodărie comunală și locativă — Dolj Colocviu internațional cu : CARLO ALBERTO ROSSI (Italia), MIHAELA MIHAI (România), GI­­GLIOLA CINQUETI (Itali­a), ION DUMITRESCU (R­om­ânia), JEAN FERRAT (Franța) ALAIN BARRIE­RE (Franța), ANDREAS R­AZANOVSKI (R. F. a Germaniei), dr. A. BLANC­HE (Elveția), FLORIN CO­MIȘEL (România). despre irezistibila muză Eut­herpe Deschideți aparatul de radio și mișcați acul de la un cap la altul al scalei , veți constata că 7 posturi din 10 emit muzică. Un stu­diu întreprins la universita­tea din Ulm arată că aproxi­mativ o treime din cantita­tea materialului vehiculat de mijloacele moderne de comunicație o constituie muzica ușoară. Difuzarea mijloacelor de divertisment tinde să devină — în între­gul lor — predominantă în volumul total al informații­lor care se difuzează în lume. „Veniți să scufundăm insula White !« La acest apel teribil­­ au răspuns 150.000 de tineri din toată lumea. Festivalul muzical White din Marea Britanie stabilea astfel un record de participare. El avea să pă­lească însă repede în fața cifrei de 400.000 participanți direcți­ ai Festivalului Woodstock din S.U.A. A­­dăugați la această cifră nu­mărul participanților prin radio și TV din toate con­tinentele lumii pentru care sateliții au reluat și re­transmis emisiunile . La rîndul său, „Cerbul de aur“ a întrunit, la unele din con­certele sale, 20—30.000.000 de telespectatori, ceea ce la noi, reprezintă incontestabil un record. Anual se editează în Fran­­ța 28—30 de milioane de discuri, iar cei patru Beatles aduc Angliei — după măr­turisirea lui Eduard Heath , un substanțial spor de devize. In visteria britanică — grație lor — intră anual circa 50 de milioane de do­lari. Filmul „Quatre garsons dans le vent“ realizat de ei, a înregistrat un beneficiu net de 5,8 milioane dolari în numai 6 săptămîni. Pe altarul muzei Eutherpe se deslănțuie simpatii, se creează și se distrug idoli, sunt lansate cu strălucire orbitoare stelele pe firma­mentul gloriei cotidiene spre a se cufunda apoi — cel mai adesea — în noaptea nepătrunsă a uitării. Prin ce izbutește cîntecul să fascineze ? Cum se explică larga lui proliferare ? Ce tinde el să devină, spre ce se îndreaptă ? Dorind să aflăm răspuns la aceste întrebări în acest prag al noii ediții a „Cer­bului de aur“, am solicitat părerea unor distinse perso­nalități. Interlocutorii noștri n-au­ luat loc în jurul unei Colocviu internațional de DANIEL DRAGAN (Continuare în pag. a IV-a) Președintele Republicii Federale a germaniei va face o vizită oficială în România la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială in Re­publica Socialistă România, in perioada 17—19 mai 1971. in I. A. S. din județul Dolj . Demarat puternic în executa­rea lucrărilor agricole de primăvară Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a dezbătut cu cea mai mare compe­tență măsurile ce trebuie adoptate pentru ca anul a­­gricol 1971 și, în continuare întreaga activitate pînă la finele actualului cincinal, să se sol­deze cu rezultate din cele mai bune pe linia creșterii producțiilor agri­­cole. însuflețiți de vibranta cuvinta­­­re a tovarășului Nicolae Ceaușescu, lucrătorii fermelor din întreprinderile agricole de stat doljene au pornit să traducă In via­ță sarcinile ce le revin în actuala campanie agricolă de primăvară. La I.A.S. complex se­re Craiova, de pil­dă, au fost date In producție 76 hectare de sere In care s-au și plan­tat tomatele tim­purii din primul ciclu de vegetație. In sectoarele legu­micole ale celorlal­te întreprinderi a­­gricole de stat din județ au fost ame­najate paturi calde și s-au insămințat semințele de legu­me pentru produ­cerea răsadurilor timpurii pe mai bine de 2 500 mp, iar pe tarlalele destinate produce­rii legumelor au fost transportate aproape 4 000 tone de îngrășăminte naturale. O vie activitate desfășoară în aces­te zile și lucrătorii fermelor speciali­zate In cultura ce­realelor, executând la un înalt nivel calitativ lucrările specifice întreține­rii culturilor de păioase. In acest scop, au fost tran­sportate și împrăș­tiate pe semănătu­rile de griu, orz și secară peste 5100 tone de îngrășă­minte chimice cu bază de azot, reu­­șindu-se astfel să se fertilizeze 26 600 hectare, din care 17 000 ha cultivate cu grîu. Pomicultorii din bazinele Breasta și Goești Își fac în aceste zile tot mai mult simțită pre­zența, executînd tratamente pentru combaterea chimi­că a dăunătorilor prin aplicarea celui de-al doilea stropit de iarnă. Bilanțul activității în live­zile de pomi fructi­feri a fost concre­tizat la finele lu­nii februarie prin stropirea cu sub­stanțe chimice peste 286 000 pomi­­ fructiferi. Demarajul lucră­rilor agricole de primăvară este cit se poate de satis­făcător la între­prinderile agricole de stat Segarcea, Breasta, Giubega și Băilești. In cadrul programului de au­­toutilare la secția mecanică a I.L. Met va fi introdus în pro­cesul de fabricație un nou cup­tor de emailat, înainte de a se materializa proiectul, șeful sec­ției, Cecilian Rusoiu, împreună cu maistrul Mircea Popescu și șefii de echipe Ioan Năstase și Dumitru Mitrică, studiază cu a­­tenție cotele noului proiect. Foto : FI. Boșoga I *« jj 35 " : ~ LitEi I y! 11! ii firM • REDUCERE DE PREȚURI LA OUA După misterul unn informează Mi­Comerțului Interior, Ince­ptnd de luni 1 martie In­tră In Vigoare noile prețuri la ouă pentru sezonul de pri­măvară, prețuri care sunt re­duse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, In urma unul or­din al ministrului, au fost luate măsuri pentru asigura­rea unei aprovizionări abun­dente cu ouă a rețelei comer­ciale din Întreaga țară, • CONCURS DEDI­CAT SEMICENTE­NARULUI PARTIDULUI „Figuri de comuniști căzuți in luptă pentru libertatea și fericirea poporului“ — aceasta a fost tema concursului „Cine știe, răspunde“, organizat re­cent la Fabrica de confecții din Craiova de către comite­tul de partid, comitetul sindi­catului și comitetul U.T.C. Desfășurat în cadrul mani­festărilor dedicate semicente­narului partidului, concursul s-a bucurat de prezența unui numeros public — tineri din mai multe Întreprinderi craio­­vene, activiști ai comitetului municipal U.T.C. Prezente in concurs, cele șase muncitoare din Fabrica de confecții — tinere uteciste, au demonstrat o bună pregătire, răspunzînd cu promptitudine și claritate la Întrebările Juriului, PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII • MECANISME DE ÎNALTA TEHNICI­TATE ȘI PRODUC­TIVITATE ale Pe șantierele de construcții T.C.L. Craiova au sosit In ultima vreme noi mașini și utilaje de Înaltă tehnicitate și productivitate. Pentru con­strucția blocurilor de locuințe din cartierele Piața Gării, Valea Roșie, Craiovkța și alte șantiere au fost repartizate o macara tura de 40 tone­ metri, trei autobasculante, un trac­tor U-651, un tractor S-651, patru betoniere, un cilindru compresor și alte mecanisme In valoare de circa 2 milioane lei. In scopul extinderii lucră­rilor mecanizate și sporirii productivității muncii, se pre­vede ca In cursul lunii martie a.c. T.C.L. Craiova să primească o macara­ tura mai de 100 tone­ metri pentru ridica­­rea panourilor de locuințe, cinci mașini de tăiat șu­țuri In zidurile pe care le montează instalațiile electrice. • NOI SECȚII DE PRESTĂRI SERVI­CII CĂTRE POPULAȚIE Cooperativa meșteșugărească „Deservirea“ a Înființat in o­­rașul Craiova noi secții de prestări servicii către populație. Astfel, In strada Româluia muncitoare nr. 42 s-a deschis un atelier pentru tapițerie, unde se execută orice lucrare de îmbrăcat stu­diouri, fotolii, scaune etc. Tot aici se execută perdele, care apoi se montează de către lu­­crătorii atelierului la domiciul clientului. De asemenea, în strada Krasnoff nr. 4 s-a des­­chis o secție de vulcanizare, unde se efectuează vulcani­zarea anvelopelor de autotu­risme, motociclete, biciclete și a diferitelor obiecte de uz personal confecționate din cauciuc. . • MAGAZIN „SANITAS” In strada M. Kogălniceanu nr. 8 se amenajează, după un proiect elaborat de Institutul de studii și proiectări pentru comerț — București, un nou tip de magazin — „Sanltas“. Prin acesta O.C.L. „Metalo­­chimice“ va desface către populație un mare volum de materiale de finisaj, construc­ții și tehnico­ sanitare , plăci de faianță și de gresie, plăcu­țe ceramice, dale marmorate și mozaicate, marmoră, ci­ment alb și colorat, var hi­dratat, ipsos, obiecte sanitare din porțelan și fontă emailată, diferite armături și articole de întreținere, folii din p.v.c., încălzitoare de apă etc. Ma­gazinul, care va avea o supra­­față de expunere și vinzare de circa 150 mp., va fi dat in folosință la sfârșitul lunii a­­prilie. 1 O NOUA FORMULA ORGANIZATORICĂ ȘI DE­­ FUNCȚIONARE A CEN­TRELOR DE RADIO­­­ ­­FICARE: Pe baze obștești La sfîrșitul săptămînii trecute, in cadrul secției de propagan­dă a Comitetului județean de partid, a avut loc o consfătuire cu directori de cămine culturale și cadre tehnice ale Direcției jude­țene de poștă și telecomunicații Dolj, care a avut ca obiect dez­baterea problemelor ridicate de organizarea și funcționarea cen­trelor de radioficare din județul nostru într-o nouă formulă — pe baze obștești. Potrivit instrucțiunilor Comitetului de stat pentru Cultură și Artă, în județul nostru urmează a funcționa nouă cen­tre de radioficare : la Băilești, Calafat, Segarcea, Maglavit (satul Hunia), Celaru, Amărăștii de Jos, Bechet, Plenița, Mîrșani Colec­tivele redacționale obștești își vor desfășura activitatea sub în­drumarea caselor de cultură, respectiv a căminelor culturale. Cen­­trele de radioficare vor asigura atît transmiterea programelor cen­trale (naționale) de radio, cit și a unor emisiuni locale. Sarcina pregătirii și prezentării emisiunilor locale revine directorilor case­lor de cultură și căminelor culturale, care își vor alcătui comitete obștești de redacție, formate din reprezentanți ai organizațiilor de masă, ai școlilor, unităților economice și ai altor instituții locale.

Next