Inainte, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8132)

1971-04-01 / nr. 8107

La Combiriaful chimic Craiova Rezultate de prestigiu în cinstea semicentena­rului partidului In perioada ianuarie-martie din 1971 — primul an al nou­lui cincinal, colectivul de mun­că al Combinatului chimic Cra­iova a obținut o producție a că­rei valoare depășește cu circa 64 milioane lei pe cea din tri­mestrul IV al anului trecut, cînd au funcționat toate combinatului. Față de fabricile aceeași perioadă au fost livrate supli­mentar 12 800 tone azotat de a­­moniu, 92 300 tone uree, 150 tone butanol și 410 tone acid acetic. Aceste rezultate de pres­tigiu se datoresc conștiinciozi­tății cu care comuniștii, toți ceilalți muncitori, tehnicieni și ingineri exploatează instalați­ile de înaltă complexitate cu care este dotat combinatul. La succesele obținute în peri­oada 1 ianuarie — 31 martie a.c. o contribuție de seamă și-au adus muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii de azotat de amoniu II. Despre măsurile lu­ate aici în vederea creșterii pro­ducției, succesele obținute și preocuparea colectivului pentru îndeplinirea angajamentelor lu­ate in cinstea aniversării se­micentenarului partidului, ne-a vorbit inginerul Ștefan Sperilă, tehnologul fabricii.­­ Așa după cum se știe, fa­brica noastră a intrat în func­țiune în cincinalul 1966—1970. Intrarea în probe tehnologice sau în funcțiune a instalațiilor care asigură materie primă pentru producerea azotatului de amoniu ne-a permis să asigu­răm o temeinică verificare a funcționării tuturor instalațiilor și utilajelor, îndrumați de organizația de partid, mobilizați de exemplul personal al comu­niștilor Constantin Turbureanu, Ion Dănceanu, Marin Ioran, Mi­­hai Boiangiu, Constantin Teo­­dorescu, Gheorghe Anghelina, Ștefan Ștefan și al evidențiați­lor în muncă, toți membrii co­lectivului nostru au depus efor­turi susținute pentru obținerea unor rezultate de prestigiu. E­­forturile noastre au fost încu­nunate de succes. Planul anual a fost depășit cu peste 12 000 tone azotat de amoniu. Rezul­tatele anului 1970 au dus la creșterea încrederii colectivu­lui în propriile sale forțe, l-au entuziasmat și l-au determinat să se angajeze pentru a-și mo­biliza și mai mult forțele, așa incit în primul an al noului cin­cinal, și în special în cinstea a­­niversării semicentenarului partidului, să obțină succese și mai bune în creșterea producției, îmbunătățirea calității azotatu­lui de amoniu și în reducerea cheltuielilor de producție. Acum putem afirma că mergem cu pași siguri pe calea îndeplini­rii angajamentelor luate. Pro­ducția realizată în trimestrul I al anului 1971 este echivalentă cu cea realizată în opt luni din 1970. GH. SOCOTEANU, MIHAI DUMITRESCU curier cotidian La Craiova . LUCRĂRI DE MODERNIZARE A ILUMINATULUI PUBLIC Pe strada A. I. Cuza și Ca­rtea București din Craiova au început lucrările de moderni­se a Ilminatului public. Cu motivul șantierului­ de con­­strucții-montaj al I.R.E. Cra­iova plantează stîlpi metalici prevăzuți cu becuri cu vapori de mercur. O LINIE TEHNOLOGICĂ PENTRU FABRICAȚIA REȘOURILOR DE GĂTIT CU PETROL In sectorul metalurgic din strada ,,Reforma Agrară“ al I.I.L. „Metalf­lemn“ Craiova a intrat în funcțiune o linie tehnologică de fabricație a reșourilor de gătit cu petrol. Presele, mașinile de sudat prin puncte au fost amplasa­te în ordinea operațiilor teh­nologice, iar părțile compo­nente ale produsului sunt transportate pentru asamblare, de la un loc la altul, cu aju­torul unei benzi acționată me­canic. In felul acesta se rea­lizează o producție lunară de 1000 bucăți reșouri. întreprinderea respectivă a livrat pînă acum comerțului circa 1500 bucăți reșouri de gătit cu petrol dintr-un con­tract încheiat pe anul 1971, care prevede fabricația a 12 000 bucăți. 9 SPORTIVI CRAIOVENI PESTE HOTARE Incepind de azi, timp de patru zile, la Berlin se va desfășura o mare competiție internațională de scrimă (ti­neret) dotată cu Cupa Dinamo. La spadă, țara noastră va fi reprezentată de craiovenii Bunea Marius, Cărămidă A­­drian și Podeanu Dan. Ei vor fi asis­st­ați de propriul lor antrenor de club, — Paul Ghinju. O competiție de amploare, dar la floretă, va avea loc la Halte, în perioada 7—11 a­­prilie. Printre floretistele românce se va număra și craioveanca Onu Rodica. A. AMARAȘTEANU. • MOMENT EVOCATOR coresp. In cadrul acțiunilor dedicate împlinirii a 150 de ani de la mișcarea revoluționară con­dusă de Tudor Vladimirescu, organizate de Comitetul jude­țean Dolj al U.T.C., elevii Li­­ceului energetic din Craiova au susținut la Casa de cul­tură a sindicatelor un specta­col evocator. Prof. Gh. Constantinescu a vorbit despre personalitatea eroului din Vladimiri. Apoi, tinerii uteciști au prezentat dramatizarea „Domnul Tudor din Vladimiri“, lucrare a ele­vului Silviu Grumberg din anul V­I. Elevii Eugen Pincu (Tudor) și Marcel Căpraru­ (Episcopul Karion) s-au re­marcat în mod deosebit prin valoarea interpretărilor lor. ION BUȚU, coresp. ® SĂPTÂMÎNA DRA­MATURGIEI RO­MÂNEȘTI LA TEA­TRUL DE PĂPUȘI Teatrul de păpuși din Cra­iova organizează, începînd de astăzi, în cinstea aniversării semicentenarului partidului, Săptămâna dramaturgiei româ­nești. Spectacolul inaugural de astăzi este cu piesa „Traista fermecată“ de Hie Păune­scu. Din spectacolele programate amintim, printre altele, „Ha­rap Alb“. ..Punguța cu doi bani“, .,Capra cu trei iezi“. Poșircă et Compania Poșircă Ion, fiul lui Gheorghe și Ana, născut la 12 aprilie 1940, în comuna Mărgăritești, județul Olt, domiciliat în orașul Baliș, strada 23 August nr. 19,­­electrician la Depoul C.F.R. Piatra Olt... Aceste date au figurat pe o obișnuită legitimație de identitate pur­tată de un cetățean cu aparențe de om în toate mințile. Aparențele au fost însă trădate și visul și-­a dezvăluit adevărata identitate de huligan în văzul a zeci de mii de oameni, înzestrîndu-ne cu un nedorit auto­graf scris — ca-n timpurile barbare — pe o piatră neșlefuită. Ion Poșircă este numele detestatului oaspete al Craiovei (și al sta­dionului „Central“) care a aruncat piatra în fruntea arbitrului de tușă George Dragomir, în meciul cu „Farul“ și a aruncat asupra Craiovei și zecilor de mii de suporteri ai fotbalului universitar, hula nemeritată a țării întregi, a tuturor celor care văd în sport noblețe și în susțină­torii săi oameni ai virtuților omeniei. Acest „cavaler“ al zburăturii, care și-a schimbat numele în renume, cu mințile tulburate de clondi­rele de poșircă pe care le va­ fi îngurgitat cu nesătul apetit, a atentat la viața unui om și la cinstea unui oraș, pentru ca după consumarea­­ dublei crime să încerce să se facă nevăzut­ necunoscut. Cînd sutele de oameni aflați în preajmă au făcut în juru-i zid de netrecut, supunin­­du-i oprobiului fără hotar, încrâncenatul Goliat s.a făcut umil pigmeu, cerând îndurare : „Iertați-mă, oameni buni ! Am greșit !“. Greșeala lui Poșircă poartă alt nume, iar iertarea este zadarnic im­plorată. Astăzi chiar, temeraru­l nume va fi rostit la pronunțarea unei sentințe exemplare, pentru că orice fiară trebuie să trăiască între gratii și nu între oameni. Așa se încheie voiajul de duminică al lui Ion Po­șircă, ruta de întoarcere la Piatra (Olt) fiindu-i schimbată cu înscris în toată regula, înscris stigmatizator pe o foaie și pe un obraz ce-ar me­rita pietre, în fața mîniei pe care o încercăm laolaltă cu toți cei care au aflat de aceste fapte, ne mai înseninează gîndul că atâția și atâția oameni ai Craiovei au ajutat la prinderea acestui necugetat și că organele legii s-au dovedit neiertătoare. Ne place să constatăm că în orașul care, cu ani în urmă, a primit trofeul pentru sportivitate, huliganismul este ars cu fierul roșu. Ne place să constatăm că mii de oameni dezaprobă actul comis și că.și propun să apere pe viitor, cu mai multă strășnicie, o­­noarea Băniei, a sportului ei și a San Siro-ului totdeauna clocotitor dar și totdeauna ospitalier. Nu știm pînă la această oră ce verdict va da comisia de disciplină a Federației de Fotbal. Poate că, din pricina unui Poșircă, echipa și publicul vor îndura calvarul exilurilor de duminică sub parînguri sau la Trivale. Pedeapsa nu-i niciodată plăcută , cu atît mai puțin, cînd ți se trage de la un nepoftit, care-ți trece pragul, înnoroindu-1. Trebuie să plătim, pentru că lăsăm uneori porți deschise celor care nu merită să le treacă, strecurați incognito, scăpați de veghea neadormită a tutu­ror celor care vor ca arena să nu cunoască alte lupte decît lupta spor­tivă. Trebuie să plătim cu dezonoarea pentru cei cîțiva scelerați care — așa cum spun ziarele — au spart în țăndări nu numai liniștea Pi­­teștiului dar și gardurile ori nevinovatele sticle din navetele cu lapte (de care nici hoții nu se mai ating). Trebuie să plătim greu pentru a recăpăta faima pierdută și dreptul de a ridica fruntea. Organele de miliție vor fi reținut, desigur, corpul delict , piatra blasfemiei de duminică. Ea merită să fie transferată, din rândul măr­turiilor judiciare, sub patru pereți de sticlă, în fața stadionului Central, pentru a fi mereu în văzul tuturor, tocmai acolo unde ne-am dorit atît de mult să așezăm Cupa „Petschowski“. Asta pentru a ne reaminti, pentru totdeauna, ce avem de făcut cu cei de teapa lui Poșircă et Compania... AL. FIRES­CU ACCENTE Referitor la modificarea tra­seului nr. 1, I.T.C. dă urmă­torul răspuns la întrebarea a­­dresată de tov. M. Rădulescu din Craiova : pentru ruta Ga­ra—Parc (de la sensul gira­toriu) traseul este condus pe B-dul Mureș, B-dul 1 Mai cu întoarcere la Parc. Prin a­­ceasta­ se satisfac necesitățile de transport ale marii majo­rități a călătorilor salariați de la spitalul nou, Combinatul de confecții și Liceul de mu­zică. Pentru deservirea călă­torilor din zona Parc, traseul Gara­ Romanești a rămas neschimbat. Un răspuns pe adresa tov. Die Fîrvu din Craiova, Diplo­mele la care v-ați referit sînt în curs de perfectare și ele vor fi trimise pentru semnat Ministerului Energiei Electrice. Pînă la înmînarea diplomei, Grupul școlar energetic din Craiova vă poate elibera o adeverință precum că ați ab­solvit școala respectivă. JOI ÜBÜ ANUL XXV" Hr. Qm 4 PAGÎNI " 30 BANI După 900 000 de € €!¥!■•■ La Uzina mecanică de ma­terial rulant din Craiova a­­fost introdusă în reparație prima locomotivă electrică de 5100 k­W. Mașina respectivă, aflată în exploatare de la darea în funcțiune a primei magistrale feroviare electrifi­cate a țării, a parcurs aproa­pe 900 000 km, funcționînd în condiții ireproșabile. Potrivit precizărilor specia­­liștilior, colectivul tehnic­o-ingi­­neresc al întreprinderii efec­tuează, simultan cu operațiile de reparație generală, o cer­­cetare amănunțită a fiecărui subansamblu component de la mașina respectivă, spre a stabili astfel tehnologia opti­mă de lucru, de a identifica detaliile supuse unui grad de uzură mai mare, a proiec­ta și confecționa utilajele, sculele și dispozitivele nece­sare executării industriale a reparațiilor la acest nou sorti­­ment. Toate forțele să fie fo^t pentru semănatul culturii din prima epocă Ploile care au căzut în ulti­mele zile au împiedicat desfă­­­­șurarea în bune condițiuni a i lucrărilor agricole. Acest timp­­ nefavorabil a constituit pentru­­ consiliile de conducere ale coo­­­­perativelor agricole, specialiști­­ și mecanizatori un prilej de­­ a face bilanțul muncii de pînă­­ acum și a lua cele mai cores­­­­punzătoare măsuri pentru ca,­­ în continuare, activitatea pe r­igoare să capete un impuls­­ și mai mare. Pînă în seara zi­­i­lei de 30 martie a.c. cooperati­­l­vele agricole de producție din­­ județul nostru î­nsămînțaseră f cu culturi din prima epocă,­­ mai bine de 27 000 de hectare­­ din cele 38 271 planificate. Cel­­ mai mare succes la începutul­­ acestei campanii l-au înregis­­t­trat unitățile cultivatoare de­­ sfeclă de zahăr, care au însă­­­­m­înțat cu această cultură 10 500 1 hectare, adică 86 la sută din­­ planul însămînțărilor. De a­­­­semenea, au mai fost însămîn­­­­țate peste 6000 hectare­ cu ma­­­­zăre și 2700 ha cu diverse le­­­­­­gume. I­ar La aceste realizări de seamă, aport deosebit l-au adus­­ mecanizatorii celor 37 de sta­ți­țiuni de mecanizare a agricul­­­­turii care, la indicațiile spe­­­­cialiștilor, au lucrat din zori I­I și pînă-n noapte. Mecanizatorii au trecut și la­­ pregătirea terenului destinat­­ însămînțării florii-soarelui. In­­ multe cooperative agricole ca I cele din Horezu Poenari, Valea­­ Stanciului, Padea, Drănic,­­ Gîngiova, Gighera , și Măceșu de Sus, însămînțatul acestei culturi a început încă de acum cinci zile. Pentru a grăbi și mai mult ritmul la semănatul culturilor din prima epocă și îndeosebi la culturile de sfeclă de zahăr și derea floarea-soarelui, întreprin­pentru mecanizarea a­­griculturii Dolj a luat din vreme măsuri pentru disloca­rea unor mașini agricole din secțiile de mecanizare unde acestea deveniseră disponibile, către acele unități agricole cu suprafețe mai mari de semă­nat. în felul acesta, s-au putut asigura mai multe agregate de semănat, sporindu-se viteza zilnică de lucru. Așa s-a proce­dat, de pildă, cu dislocarea semănătorilor S.P.S. G de S.M.A. din zona nisipurilor că­la­tre cele din zona cernoziomu­rilor din cîmpia Băileștiului. Cu toate acestea, trebuie spus că mai sunt cooperative agri­cole în care semănatul sfeclei de zahăr se desfășoară foarte anevoios, iar în altele practic nici nu a început. Cooperati­vele agricole din Vîrvor și Ciutura care au de însămîn­­țat fiecare cîte 50 hectare nu au trecut nici pînă acum la semănat, în vreme ce cele din Radovan și Intorsura, situate în aceeași zonă și cu condiții asemănătoare, au încheiat încă de acum patru zile semănatul. De asemenea, la C.A.P. din Cetate, Fîntîna Banului, Uni­rea, Covei, Afumați și Boureni s-au însămînțat cu sfeclă de zahăr suprafețe care nu reflec­tă posibilitățile ce le au. In următoarele zile, este de datoria specialiștilor din C.A.P. ca, prin mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor, să ur­genteze semănatul culturilor din prima epocă și îndeosebi a sfeclei de zahăr, și să intensifice ritmul de semănat la floarea­­soarelui și la pregătirea tere­nului pentru* însămînțatul po­rumbului. . Schite la o charta a Cifra, poate, este de ordinul mai multor mii. Sintem­ într-un domeniu în care cifrele înseși, cu implacabila lor rigoare, ca­pătă coordonate de o mobili­tate neașteptată. Cînd, cu două decenii în urmă, Comitetul Central al Partidului Comunist Român lansa planul de electri­ficare a țării, plan care echi­vala cu declanșarea celei mai mari bătălii constructive din istoria României, aceeași Româ­nie nu dispunea decît de o linie de 110 kV, lungă de 127 de ki­lometri, care lega centrala elec­trică de la Dobrești cu Bucureș­­tiul. Doljul, ca și întreaga Olte­nie, nu dispuneau, în acele cli­pe, nici măcar de un kilometru, de un singur metru dintr-o ast­fel de linie. în momentul de fa­ță, România socialistă dispune de 7 100 km de linii electrice de 110 kV, din care aproape 600 re­vin județului Dolj. Iar aceste importante realizări (la care se adaugă zeci de mii de km de linii electrice de 400 și 220 kV, de 5—60 kV etc.) sunt, într-o măsură covîrșitoare, opera cin­cinalului recent încheiat — co­rolar al succeselor noastre în o „hartă energetică" a Dolju­lui — cu punctele de incandes­cență aprinse în anii cincina­lului pe care l-am încheiat și cu simbolurile noilor „sori ar­tificiali“ care vor scăpăra în anii actualului cincinal — s-ar putea constitui, alături de hăr­țile de acest fel ale altor ju­dețe, ca o veritabilă definiție a noii noastre civilizații indus­triale, definindu-i perimetrul și ritmul. Cîți stîlpi electrici au fost plantați, în ultimii ani, pe so­lul județului nostru , toate domeniile de activitate. Crearea energeticii, domeniu fără tradiție în țara noastră, dezvoltarea și ridicarea ei la ni­velul de exigență al veacului, stabilirea unui perpetuu și o­­bligatoriu avans față de cele­lalte ramuri ale industriei, au însemnat, în concepția partidu­lui, elaborarea unor ample pro­grame de perspectivă, dirijate și urmărite minuțios, cu terme­ne și etape precise, cu deschi­deri spre viitor jalonate de bor­ne plantate temeinic. O astfel de bornă a fost și marea Cen­trală electrică de termoficare de la Craiova, una dintre cele mai mari ale țării, a cărei statură gigantică, dominată de coșul de fum înalt de 100 de metri, se înscrie în peisajul orașului ca un veritabil și plin de forță pi­lon al noului. Este semnificativă — pentru larga desfășurare de perspective inaugurată de cincinal in acest domeniu — dezvoltarea acestei I. IL­ARION (Continuare în pag. a IlI-a) Forme și metode valoroase în munca politică EHGBBMWIWJIUfli III IUBI educativă Pe marginea schimbului de experiență organizat în comuna Drănic IUBH in­aiaian ai Ba nu mai Preocuparea biroului Comite­tului județean de partid pen­tru răspîndirea largă a meto­delor și formelor noi, interesan­te și atractive folosite în mun­ca politico-educativă de masă și pentru creșterea eficienței acesteia prin conectarea ei la problemele majore ale activi­tății economice este tot mai susținută. Concludent este, în acest sens, și schimbul de ex­periență pe tema „Folosirea mijloacelor moderne în munca politică și cultural-educativă de masă“, organizat recent în co­muna Drănic. Au luat parte locțiitorii secretarilor comitete­lor comunale de partid, direc­tori ai căminelor culturale, res­ponsabilii cu propaganda și cul­tura în comitetele comunale U.T.C. și bibliotecarii comunali din 22 de localități. De la gazde au participat activul comitetu­lui comunal de partid și, un fapt inedit, în sală se afla un foarte mare număr de cetățeni atrași de asemenea forme noi folosite în munca politică. Prin obiectivul său, această întîlnire a fost­ un bun prilej de reliefare a experienței po­zitive și interesante a comite­tului comunal de partid Drănic în folosirea mijloacelor moder­ne în munca politico-educativă de masă, precum și a rezerve­lor încă insuficient valorificate de care dispun organizațiile de partid și de U.T.C. în acest do­meniu, pentru a contribui efec­tiv și substanțial la realizarea sarcinilor economice ce le stau în față. Din referatul prezen­tat de Iov. I. Boțeai, locțiitorul secretarului comitetului de par­tid comunal, s-a desprins stră­dania organizațiilor de partid de a subordona munca politică de masă cerințelor și condițiilor concrete ale comunei, sarcinilor stringente ce revin celor trei C.A.P.-uri din măsurile adop­tate de partid în domeniul agri­culturii precum și a celor în domeniul edilitar-gospodăresc. Astfel, s-a trecut la folosirea unor mijloace moderne audio­vizuale eficace, cu largă au­diență la mase, cum sunt : mag­netofonul, aparatul de filmat și de fotografiat, picapul, aspecto­­matul, diascolul, gazeta satiri­că, televizorul, aparatul de ra­dio etc. în acest scop, pe lângă căminul cultural a fost organi­zat un cineclub și un cerc foto conduse de cadre didactice și ingineri cu dragoste pentru a­­ceste activități. Baza materială necesară a fost asigurată cu fonduri realizate pe plan local. Și în acest sens, merită relevat aportul pe care îl aduc la a­­ceasta, sub îndrumarea concre­tă a biroului comitetului comu­nal de partid, toți factorii de I. VRAJITORU (Continuare în pag. a IlI-a) .WWWNA/WVWVW' ! Pilule amare ! de GARO PAPAZIAN !! “'"mul! j jj j­lliiinn"-' î­ Vă rog, biletele la con­­­­­trol : Nu păcăleală de 1 J aprilie ! ! ! . ACTUALITATEA INTERNA­ȚIONALĂ — Lucrările Con­gresului P.C.U.S. — Bugetul Angli­ei, tema principală a dezbaterilor din Ca­mera Comunelor • — Festivități con­­­sacrate aniversari A­­­­sociației Finlanda — ® ©n România — Scurte știri © ® (în pag. a IV-a)

Next