Inainte, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8132)
1971-04-01 / nr. 8107
La Combiriaful chimic Craiova Rezultate de prestigiu în cinstea semicentenarului partidului In perioada ianuarie-martie din 1971 — primul an al noului cincinal, colectivul de muncă al Combinatului chimic Craiova a obținut o producție a cărei valoare depășește cu circa 64 milioane lei pe cea din trimestrul IV al anului trecut, cînd au funcționat toate combinatului. Față de fabricile aceeași perioadă au fost livrate suplimentar 12 800 tone azotat de amoniu, 92 300 tone uree, 150 tone butanol și 410 tone acid acetic. Aceste rezultate de prestigiu se datoresc conștiinciozității cu care comuniștii, toți ceilalți muncitori, tehnicieni și ingineri exploatează instalațiile de înaltă complexitate cu care este dotat combinatul. La succesele obținute în perioada 1 ianuarie — 31 martie a.c. o contribuție de seamă și-au adus muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii de azotat de amoniu II. Despre măsurile luate aici în vederea creșterii producției, succesele obținute și preocuparea colectivului pentru îndeplinirea angajamentelor luate in cinstea aniversării semicentenarului partidului, ne-a vorbit inginerul Ștefan Sperilă, tehnologul fabricii. Așa după cum se știe, fabrica noastră a intrat în funcțiune în cincinalul 1966—1970. Intrarea în probe tehnologice sau în funcțiune a instalațiilor care asigură materie primă pentru producerea azotatului de amoniu ne-a permis să asigurăm o temeinică verificare a funcționării tuturor instalațiilor și utilajelor, îndrumați de organizația de partid, mobilizați de exemplul personal al comuniștilor Constantin Turbureanu, Ion Dănceanu, Marin Ioran, Mihai Boiangiu, Constantin Teodorescu, Gheorghe Anghelina, Ștefan Ștefan și al evidențiaților în muncă, toți membrii colectivului nostru au depus eforturi susținute pentru obținerea unor rezultate de prestigiu. Eforturile noastre au fost încununate de succes. Planul anual a fost depășit cu peste 12 000 tone azotat de amoniu. Rezultatele anului 1970 au dus la creșterea încrederii colectivului în propriile sale forțe, l-au entuziasmat și l-au determinat să se angajeze pentru a-și mobiliza și mai mult forțele, așa incit în primul an al noului cincinal, și în special în cinstea aniversării semicentenarului partidului, să obțină succese și mai bune în creșterea producției, îmbunătățirea calității azotatului de amoniu și în reducerea cheltuielilor de producție. Acum putem afirma că mergem cu pași siguri pe calea îndeplinirii angajamentelor luate. Producția realizată în trimestrul I al anului 1971 este echivalentă cu cea realizată în opt luni din 1970. GH. SOCOTEANU, MIHAI DUMITRESCU curier cotidian La Craiova . LUCRĂRI DE MODERNIZARE A ILUMINATULUI PUBLIC Pe strada A. I. Cuza și Cartea București din Craiova au început lucrările de modernise a Ilminatului public. Cu motivul șantierului de construcții-montaj al I.R.E. Craiova plantează stîlpi metalici prevăzuți cu becuri cu vapori de mercur. O LINIE TEHNOLOGICĂ PENTRU FABRICAȚIA REȘOURILOR DE GĂTIT CU PETROL In sectorul metalurgic din strada ,,Reforma Agrară“ al I.I.L. „Metalflemn“ Craiova a intrat în funcțiune o linie tehnologică de fabricație a reșourilor de gătit cu petrol. Presele, mașinile de sudat prin puncte au fost amplasate în ordinea operațiilor tehnologice, iar părțile componente ale produsului sunt transportate pentru asamblare, de la un loc la altul, cu ajutorul unei benzi acționată mecanic. In felul acesta se realizează o producție lunară de 1000 bucăți reșouri. întreprinderea respectivă a livrat pînă acum comerțului circa 1500 bucăți reșouri de gătit cu petrol dintr-un contract încheiat pe anul 1971, care prevede fabricația a 12 000 bucăți. 9 SPORTIVI CRAIOVENI PESTE HOTARE Incepind de azi, timp de patru zile, la Berlin se va desfășura o mare competiție internațională de scrimă (tineret) dotată cu Cupa Dinamo. La spadă, țara noastră va fi reprezentată de craiovenii Bunea Marius, Cărămidă Adrian și Podeanu Dan. Ei vor fi asisstați de propriul lor antrenor de club, — Paul Ghinju. O competiție de amploare, dar la floretă, va avea loc la Halte, în perioada 7—11 aprilie. Printre floretistele românce se va număra și craioveanca Onu Rodica. A. AMARAȘTEANU. • MOMENT EVOCATOR coresp. In cadrul acțiunilor dedicate împlinirii a 150 de ani de la mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu, organizate de Comitetul județean Dolj al U.T.C., elevii Liceului energetic din Craiova au susținut la Casa de cultură a sindicatelor un spectacol evocator. Prof. Gh. Constantinescu a vorbit despre personalitatea eroului din Vladimiri. Apoi, tinerii uteciști au prezentat dramatizarea „Domnul Tudor din Vladimiri“, lucrare a elevului Silviu Grumberg din anul VI. Elevii Eugen Pincu (Tudor) și Marcel Căpraru (Episcopul Karion) s-au remarcat în mod deosebit prin valoarea interpretărilor lor. ION BUȚU, coresp. ® SĂPTÂMÎNA DRAMATURGIEI ROMÂNEȘTI LA TEATRUL DE PĂPUȘI Teatrul de păpuși din Craiova organizează, începînd de astăzi, în cinstea aniversării semicentenarului partidului, Săptămâna dramaturgiei românești. Spectacolul inaugural de astăzi este cu piesa „Traista fermecată“ de Hie Păunescu. Din spectacolele programate amintim, printre altele, „Harap Alb“. ..Punguța cu doi bani“, .,Capra cu trei iezi“. Poșircă et Compania Poșircă Ion, fiul lui Gheorghe și Ana, născut la 12 aprilie 1940, în comuna Mărgăritești, județul Olt, domiciliat în orașul Baliș, strada 23 August nr. 19,electrician la Depoul C.F.R. Piatra Olt... Aceste date au figurat pe o obișnuită legitimație de identitate purtată de un cetățean cu aparențe de om în toate mințile. Aparențele au fost însă trădate și visul și-a dezvăluit adevărata identitate de huligan în văzul a zeci de mii de oameni, înzestrîndu-ne cu un nedorit autograf scris — ca-n timpurile barbare — pe o piatră neșlefuită. Ion Poșircă este numele detestatului oaspete al Craiovei (și al stadionului „Central“) care a aruncat piatra în fruntea arbitrului de tușă George Dragomir, în meciul cu „Farul“ și a aruncat asupra Craiovei și zecilor de mii de suporteri ai fotbalului universitar, hula nemeritată a țării întregi, a tuturor celor care văd în sport noblețe și în susținătorii săi oameni ai virtuților omeniei. Acest „cavaler“ al zburăturii, care și-a schimbat numele în renume, cu mințile tulburate de clondirele de poșircă pe care le va fi îngurgitat cu nesătul apetit, a atentat la viața unui om și la cinstea unui oraș, pentru ca după consumarea dublei crime să încerce să se facă nevăzut necunoscut. Cînd sutele de oameni aflați în preajmă au făcut în juru-i zid de netrecut, supunindu-i oprobiului fără hotar, încrâncenatul Goliat s.a făcut umil pigmeu, cerând îndurare : „Iertați-mă, oameni buni ! Am greșit !“. Greșeala lui Poșircă poartă alt nume, iar iertarea este zadarnic implorată. Astăzi chiar, temerarul nume va fi rostit la pronunțarea unei sentințe exemplare, pentru că orice fiară trebuie să trăiască între gratii și nu între oameni. Așa se încheie voiajul de duminică al lui Ion Poșircă, ruta de întoarcere la Piatra (Olt) fiindu-i schimbată cu înscris în toată regula, înscris stigmatizator pe o foaie și pe un obraz ce-ar merita pietre, în fața mîniei pe care o încercăm laolaltă cu toți cei care au aflat de aceste fapte, ne mai înseninează gîndul că atâția și atâția oameni ai Craiovei au ajutat la prinderea acestui necugetat și că organele legii s-au dovedit neiertătoare. Ne place să constatăm că în orașul care, cu ani în urmă, a primit trofeul pentru sportivitate, huliganismul este ars cu fierul roșu. Ne place să constatăm că mii de oameni dezaprobă actul comis și că.și propun să apere pe viitor, cu mai multă strășnicie, onoarea Băniei, a sportului ei și a San Siro-ului totdeauna clocotitor dar și totdeauna ospitalier. Nu știm pînă la această oră ce verdict va da comisia de disciplină a Federației de Fotbal. Poate că, din pricina unui Poșircă, echipa și publicul vor îndura calvarul exilurilor de duminică sub parînguri sau la Trivale. Pedeapsa nu-i niciodată plăcută , cu atît mai puțin, cînd ți se trage de la un nepoftit, care-ți trece pragul, înnoroindu-1. Trebuie să plătim, pentru că lăsăm uneori porți deschise celor care nu merită să le treacă, strecurați incognito, scăpați de veghea neadormită a tuturor celor care vor ca arena să nu cunoască alte lupte decît lupta sportivă. Trebuie să plătim cu dezonoarea pentru cei cîțiva scelerați care — așa cum spun ziarele — au spart în țăndări nu numai liniștea Piteștiului dar și gardurile ori nevinovatele sticle din navetele cu lapte (de care nici hoții nu se mai ating). Trebuie să plătim greu pentru a recăpăta faima pierdută și dreptul de a ridica fruntea. Organele de miliție vor fi reținut, desigur, corpul delict , piatra blasfemiei de duminică. Ea merită să fie transferată, din rândul mărturiilor judiciare, sub patru pereți de sticlă, în fața stadionului Central, pentru a fi mereu în văzul tuturor, tocmai acolo unde ne-am dorit atît de mult să așezăm Cupa „Petschowski“. Asta pentru a ne reaminti, pentru totdeauna, ce avem de făcut cu cei de teapa lui Poșircă et Compania... AL. FIRESCU ACCENTE Referitor la modificarea traseului nr. 1, I.T.C. dă următorul răspuns la întrebarea adresată de tov. M. Rădulescu din Craiova : pentru ruta Gara—Parc (de la sensul giratoriu) traseul este condus pe B-dul Mureș, B-dul 1 Mai cu întoarcere la Parc. Prin aceasta se satisfac necesitățile de transport ale marii majorități a călătorilor salariați de la spitalul nou, Combinatul de confecții și Liceul de muzică. Pentru deservirea călătorilor din zona Parc, traseul Gara Romanești a rămas neschimbat. Un răspuns pe adresa tov. Die Fîrvu din Craiova, Diplomele la care v-ați referit sînt în curs de perfectare și ele vor fi trimise pentru semnat Ministerului Energiei Electrice. Pînă la înmînarea diplomei, Grupul școlar energetic din Craiova vă poate elibera o adeverință precum că ați absolvit școala respectivă. JOI ÜBÜ ANUL XXV" Hr. Qm 4 PAGÎNI " 30 BANI După 900 000 de € €!¥!■•■ La Uzina mecanică de material rulant din Craiova afost introdusă în reparație prima locomotivă electrică de 5100 kW. Mașina respectivă, aflată în exploatare de la darea în funcțiune a primei magistrale feroviare electrificate a țării, a parcurs aproape 900 000 km, funcționînd în condiții ireproșabile. Potrivit precizărilor specialiștilior, colectivul tehnico-ingineresc al întreprinderii efectuează, simultan cu operațiile de reparație generală, o cercetare amănunțită a fiecărui subansamblu component de la mașina respectivă, spre a stabili astfel tehnologia optimă de lucru, de a identifica detaliile supuse unui grad de uzură mai mare, a proiecta și confecționa utilajele, sculele și dispozitivele necesare executării industriale a reparațiilor la acest nou sortiment. Toate forțele să fie fo^t pentru semănatul culturii din prima epocă Ploile care au căzut în ultimele zile au împiedicat desfășurarea în bune condițiuni a i lucrărilor agricole. Acest timp nefavorabil a constituit pentru consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, specialiști și mecanizatori un prilej de a face bilanțul muncii de pînă acum și a lua cele mai corespunzătoare măsuri pentru ca, în continuare, activitatea pe rigoare să capete un impuls și mai mare. Pînă în seara ziilei de 30 martie a.c. cooperatilvele agricole de producție din județul nostru însămînțaseră f cu culturi din prima epocă, mai bine de 27 000 de hectare din cele 38 271 planificate. Cel mai mare succes la începutul acestei campanii l-au înregisttrat unitățile cultivatoare de sfeclă de zahăr, care au însămînțat cu această cultură 10 500 1 hectare, adică 86 la sută din planul însămînțărilor. De asemenea, au mai fost însămînțate peste 6000 hectare cu mazăre și 2700 ha cu diverse legume. Iar La aceste realizări de seamă, aport deosebit l-au adus mecanizatorii celor 37 de stațițiuni de mecanizare a agriculturii care, la indicațiile specialiștilor, au lucrat din zori II și pînă-n noapte. Mecanizatorii au trecut și la pregătirea terenului destinat însămînțării florii-soarelui. In multe cooperative agricole ca I cele din Horezu Poenari, Valea Stanciului, Padea, Drănic, Gîngiova, Gighera , și Măceșu de Sus, însămînțatul acestei culturi a început încă de acum cinci zile. Pentru a grăbi și mai mult ritmul la semănatul culturilor din prima epocă și îndeosebi la culturile de sfeclă de zahăr și derea floarea-soarelui, întreprinpentru mecanizarea agriculturii Dolj a luat din vreme măsuri pentru dislocarea unor mașini agricole din secțiile de mecanizare unde acestea deveniseră disponibile, către acele unități agricole cu suprafețe mai mari de semănat. în felul acesta, s-au putut asigura mai multe agregate de semănat, sporindu-se viteza zilnică de lucru. Așa s-a procedat, de pildă, cu dislocarea semănătorilor S.P.S. G de S.M.A. din zona nisipurilor călatre cele din zona cernoziomurilor din cîmpia Băileștiului. Cu toate acestea, trebuie spus că mai sunt cooperative agricole în care semănatul sfeclei de zahăr se desfășoară foarte anevoios, iar în altele practic nici nu a început. Cooperativele agricole din Vîrvor și Ciutura care au de însămînțat fiecare cîte 50 hectare nu au trecut nici pînă acum la semănat, în vreme ce cele din Radovan și Intorsura, situate în aceeași zonă și cu condiții asemănătoare, au încheiat încă de acum patru zile semănatul. De asemenea, la C.A.P. din Cetate, Fîntîna Banului, Unirea, Covei, Afumați și Boureni s-au însămînțat cu sfeclă de zahăr suprafețe care nu reflectă posibilitățile ce le au. In următoarele zile, este de datoria specialiștilor din C.A.P. ca, prin mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor, să urgenteze semănatul culturilor din prima epocă și îndeosebi a sfeclei de zahăr, și să intensifice ritmul de semănat la floareasoarelui și la pregătirea terenului pentru* însămînțatul porumbului. . Schite la o charta a Cifra, poate, este de ordinul mai multor mii. Sintem într-un domeniu în care cifrele înseși, cu implacabila lor rigoare, capătă coordonate de o mobilitate neașteptată. Cînd, cu două decenii în urmă, Comitetul Central al Partidului Comunist Român lansa planul de electrificare a țării, plan care echivala cu declanșarea celei mai mari bătălii constructive din istoria României, aceeași Românie nu dispunea decît de o linie de 110 kV, lungă de 127 de kilometri, care lega centrala electrică de la Dobrești cu Bucureștiul. Doljul, ca și întreaga Oltenie, nu dispuneau, în acele clipe, nici măcar de un kilometru, de un singur metru dintr-o astfel de linie. în momentul de față, România socialistă dispune de 7 100 km de linii electrice de 110 kV, din care aproape 600 revin județului Dolj. Iar aceste importante realizări (la care se adaugă zeci de mii de km de linii electrice de 400 și 220 kV, de 5—60 kV etc.) sunt, într-o măsură covîrșitoare, opera cincinalului recent încheiat — corolar al succeselor noastre în o „hartă energetică" a Doljului — cu punctele de incandescență aprinse în anii cincinalului pe care l-am încheiat și cu simbolurile noilor „sori artificiali“ care vor scăpăra în anii actualului cincinal — s-ar putea constitui, alături de hărțile de acest fel ale altor județe, ca o veritabilă definiție a noii noastre civilizații industriale, definindu-i perimetrul și ritmul. Cîți stîlpi electrici au fost plantați, în ultimii ani, pe solul județului nostru , toate domeniile de activitate. Crearea energeticii, domeniu fără tradiție în țara noastră, dezvoltarea și ridicarea ei la nivelul de exigență al veacului, stabilirea unui perpetuu și obligatoriu avans față de celelalte ramuri ale industriei, au însemnat, în concepția partidului, elaborarea unor ample programe de perspectivă, dirijate și urmărite minuțios, cu termene și etape precise, cu deschideri spre viitor jalonate de borne plantate temeinic. O astfel de bornă a fost și marea Centrală electrică de termoficare de la Craiova, una dintre cele mai mari ale țării, a cărei statură gigantică, dominată de coșul de fum înalt de 100 de metri, se înscrie în peisajul orașului ca un veritabil și plin de forță pilon al noului. Este semnificativă — pentru larga desfășurare de perspective inaugurată de cincinal in acest domeniu — dezvoltarea acestei I. ILARION (Continuare în pag. a IlI-a) Forme și metode valoroase în munca politică EHGBBMWIWJIUfli III IUBI educativă Pe marginea schimbului de experiență organizat în comuna Drănic IUBH inaiaian ai Ba nu mai Preocuparea biroului Comitetului județean de partid pentru răspîndirea largă a metodelor și formelor noi, interesante și atractive folosite în munca politico-educativă de masă și pentru creșterea eficienței acesteia prin conectarea ei la problemele majore ale activității economice este tot mai susținută. Concludent este, în acest sens, și schimbul de experiență pe tema „Folosirea mijloacelor moderne în munca politică și cultural-educativă de masă“, organizat recent în comuna Drănic. Au luat parte locțiitorii secretarilor comitetelor comunale de partid, directori ai căminelor culturale, responsabilii cu propaganda și cultura în comitetele comunale U.T.C. și bibliotecarii comunali din 22 de localități. De la gazde au participat activul comitetului comunal de partid și, un fapt inedit, în sală se afla un foarte mare număr de cetățeni atrași de asemenea forme noi folosite în munca politică. Prin obiectivul său, această întîlnire a fost un bun prilej de reliefare a experienței pozitive și interesante a comitetului comunal de partid Drănic în folosirea mijloacelor moderne în munca politico-educativă de masă, precum și a rezervelor încă insuficient valorificate de care dispun organizațiile de partid și de U.T.C. în acest domeniu, pentru a contribui efectiv și substanțial la realizarea sarcinilor economice ce le stau în față. Din referatul prezentat de Iov. I. Boțeai, locțiitorul secretarului comitetului de partid comunal, s-a desprins strădania organizațiilor de partid de a subordona munca politică de masă cerințelor și condițiilor concrete ale comunei, sarcinilor stringente ce revin celor trei C.A.P.-uri din măsurile adoptate de partid în domeniul agriculturii precum și a celor în domeniul edilitar-gospodăresc. Astfel, s-a trecut la folosirea unor mijloace moderne audiovizuale eficace, cu largă audiență la mase, cum sunt : magnetofonul, aparatul de filmat și de fotografiat, picapul, aspectomatul, diascolul, gazeta satirică, televizorul, aparatul de radio etc. în acest scop, pe lângă căminul cultural a fost organizat un cineclub și un cerc foto conduse de cadre didactice și ingineri cu dragoste pentru aceste activități. Baza materială necesară a fost asigurată cu fonduri realizate pe plan local. Și în acest sens, merită relevat aportul pe care îl aduc la aceasta, sub îndrumarea concretă a biroului comitetului comunal de partid, toți factorii de I. VRAJITORU (Continuare în pag. a IlI-a) .WWWNA/WVWVW' ! Pilule amare ! de GARO PAPAZIAN !! “'"mul! j jj jlliiinn"-' î Vă rog, biletele la control : Nu păcăleală de 1 J aprilie ! ! ! . ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ — Lucrările Congresului P.C.U.S. — Bugetul Angliei, tema principală a dezbaterilor din Camera Comunelor • — Festivități consacrate aniversari Asociației Finlanda — ® ©n România — Scurte știri © ® (în pag. a IV-a)