Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)
1971-05-23 / nr. 8152
« COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Urgentarea AVA IV insam infam ■ B integrale a culturilor intercalate In acest an, atît în zona de cîmpie cît și în cea colinară, suprafețele însămânțate cu culturi intercalate au sporit față de anii anteriori, ca urmare a veniturilor bănești crescînde, realizate, din valorificarea producțiilor acestora. Cele 42 150 ha planificate a se cultiva cu fasole intercalată s-au însămînțat pînă la 5 mai a.c. în proporție de peste 85 la sută. Numărul unităților care au încheiat lucrările de însămînțare a culturilor intercalate sporește din zi în zi. In majoritatea cooperativelor agricole în care s-a încheiat însămînțatul porumbului, printre care Bratovoiești, Lipov, Plopșor, Dobrotești, Drănic, Valea Stanciului, Giubega și multe altele, s-au însămînțat și culturile intercalate. Inginerul șef al cooperativei agricole Dobrotești— Simion Fierăscu, afirma zilele trecute că „însămînțarea epoca optimă a culturii de laînsole intercalată reprezintă factorul principal de care depinde soarta producției. Cu cît se va întîrzia această lucrare, în special în zonele de sud, faza de înflorire a plantelor va coincide cu perioada căldurilor excesive care vor produce avortarea florilor și vor diminua considerabil producția“. însămînțarea integrală și urgentă a tuturor suprafețelor planificate rezidă și din avantajele multiple pe care le oferă culturile intercalate. Cu cheltuieli minime, se obțin cantități de produse sporite. Din valorificarea producțiilor obținute se realizează însemnate sume bănești. Aceasta ne-o demonstrează în mod elocvent producțiile și veniturile obținute de cooperativele agricole din Cetate, Giubega, Lipov, Cerăt și multe altele. In anul trecut, la C.A.P. Cetate s-au valorificat 28 369 kg fasole din cultură intercalată, în valoare de 89 362 lei.Rezultatele ar fi fost mult mai mari dacă vitregia condițiilor climaterice nu ar fi influențat negativ producția. Și cooperativele agricole Giubega, Cerăt și Lipov au înregistrat venituri bănești de 98 119, 87 000 și respectiv 71 028 lei. In același timp, culturile intercalate constituie și surse suplimentare care echilibrează balanța semincieră. De asemenea, producțiile obținute din culturile intercalate, livrate la fondul de stat, asigură o abundență de produse agroalimentare pe piață. Zilele acestea, în toate unitățile se constată o afluență de cooperatori, care stimulați de aplicarea noului sistem de retribuire pe baza muncii efectuate în acord global, însămînțează într-un ritm alert, cu sprijinul nemijlocit al mecanizatorilor, ultimele culturi de primăvară. In același timp se depun eforturi susținute atît din partea mecanizatorilor cît și cooperatorilor pentru impulsionarea ritmului de desfășurare a lucrărilor de întreținere a culturilor agricole. Deși în zona colinară mai există puține suprafețe de însămînțat cu porumb și în același timp și cu culturi intercalate, sînt condiții, ca printr-o organizare judicioasă a forțelor mecanice și manuale, în viitoarele zile să se încheie aceste lucrări. Pentru aceasta se impune ca toți specialiștii și consiliile de conducere, sub directa îndrumare a comitetelor comunale de partid să valorifice din plin zilele bune de lucru, astfel încit lucrările din campania de primăvară și de întreținerea culturilor să decurgă într-un ritm susținut, și să fie executate de calitate ireproșabilă. A. NICOLA CflB. . celex telex tel . telex telex telex , Cflex telex telex to . telex telex telex^tele Cle» r.e*^ Calex tetele: telex telex telex telex telex telex telex teletelem telex telex cele '«< telex telex tel,telex telex tel'1 'ex telex te’ x „Marte“ ne va noi surprize ? oferi MOSCOVA 22 (Agerpres). — „Vom afla despre Marte multe lucruri care ne vor ajuta să înțelegem structura și evoluția propriei noastre planete și a sistemului solar în ansamblu“ — scrie, în ziarul sovietic „Izvestia“, profesorul Vasili Moroz, referindu-se la recenta lansare a stației automate sovietice „Mars-2“, în opinia profesorului, Marte este unica planetă a sistemului nostru solar pe care ne putem aștepta să întîlnim manifestări ale vieții asemănătoare celor de pe Terra. „Este drept — scrie Moroz — în ultimii ani s-a creat o imagine puțin liniștitoare în această privință. Cu cît aflăm mai multe despre planetă, cu atît pare mai greu să-i atribuim peisajului marțian o biosferă asemănătoare celei terestre. Dar să renunțăm la orice speranță este încă prea devreme“. Condițiile climaterice aspre nu constituie prin ele însele o piedică în dezvoltarea vieții, consideră savantul. Dacă în timpuri îndepărtate condițiile fizice de pe Marte au fost favorabile apariției vieții, atunci biosfera formată în acele vremuri a avut timp se adapteze, în decursul evoluăției sale, la condițiile schimbate ale planetei. „Cum se vor prezenta aceste ipotetice organisme vii marțiene, dacă ne va fi dat să le întîlnim ? Cei precauți se încumetă să vorbească despre microorganisme, în numai cel mai bun caz despre plante, dar noi trebuie să fim conștienți de posibilitatea de a întîlni și ceva cu totul neașteptat“ — egnehide prof. Moroi. Simpozion științific „Tudor Vladimirescu“ Astăzi, la orele 9, în sala de festivități din str. A. I. Cuza nr. 13, a Universității din Craiova, va avea loc ședința inaugurală a simpozionului științific comemorativ „Tudor Vladimirescu“, organizat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la mișcarea revoluționară condusă de marele militant patriot oltean. Vor prezenta comunicări științifice cadre didactice de la universitățile din Craiova și București, cercetători de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" și din alte instituții culturale și științifice. Pentru după-amiază este programată vizitarea expoziției „Tudor Vladimirescu“ și a unor monumente istorice din Craiova, Proletari din toate țările, unitive 1 Vizita unei delegații de partid și guvernamentale, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Ritmuri spoRite iNdustRia locală . COMPARATIV CU PRIMELE LUNI DIN ANUL TRECUT, VALOAREA PRODUCȚIEI ÎN PERIOADA IANUARIEAPRILIE A.C. CREȘTE CU PESTE 23 MILIOANE LEI . INDICATORUL PRODUCȚIE MARFĂ VÎNDUTĂ S ÎNCASATĂ S-A REALIZAT DE LA ÎNCEPUTUL NOULU AN ÎN PROPORȚIE DE 106,3 LA SUTĂ LA Craiova sau la Băilești, la Calafat ca și în alte localități, muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din unitățile de producție ale Direcției județene de industrie locală aduc o contribuție valoroasă la creșterea nivelului tehnic al producției prin folosirea cît mai eficientă a resurselor locale. Diversificarea, nivelul calitativ, creșterea eficienței economice — iată elemente care dimensionează activitatea de fiecare zi a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din industria locală. In cadrul unei convorbiri cu tov. ing. A. Dincă, directorul Direcției județene de industrie locală, acesta a precizat că în ultima vreme au luat mare amploare lucrările de o diversificare a producției, de cooperare cu industria republicană, de valorificare a unor noi resurse locale. De fapt, inițiativele din primul an al noului cincinal își au o materializare firească în nivelele de realizare, pe ramuri, a sarcinilor de plan care au fost depășite cu 9,1 la sută la materiale de construcții, cu 14,4 la sută la exploatarea și prelucrarea lemnului, cu 38,7 la sută la sticlă, cu 9,4 la sută la confecții, cu 6,6 la sută la piele-încălțăminte etc. In cadrul unor produse s-au obținut depășiri de 6,6 la sută la var gras, 12,5 la sută la cahle de teracotă, 1,4 la sută la agregate de balastieră, 17,9 la sută la mobilă etc. Măsurile organizatorice luate au făcut posibilă, la nivelul sectorului industrial, o creștere a productivității muncii cu 1,2 la sută ; planul de livrări la fondul pieții a fost depășit cu 11,3 procente, iar producția marfă vîndută și încasată, La nivelul celor patru luni, s-a realizat în proporție de 106,3 la sută. De remarcat că în acest prim an al noului cincinal, cînd industria locală participă cu 10 la sută din valoarea producției globale a economiei județului, creșterea volumului realizărilor, comparativ cu perioada ianuarie-aprilie 1970, este mai mare cu peste 23 milioane lei. Toate aceste succese sunt garanții promițătoare ale unui bogat bilanț în întrecerea oamenilor muncii din industria locală. curier cotidian O nouă tehnologie la Fabrica de acid acetic recircularea zotorului in catalicoloana de oxidare, propunere cu rezultate evidente în sensul că se obține un spor zilnic de capacitate de 14 tone acid acetic. Valoarea economiilor anuale determinate de noua tehnologie se cifrează la circa 2,5 milioane lei GH. TECULESCU coresp. Ansamblul artistic „Doruleț“ prezintă spectacole la Vrața Ieri, ansamblul artistic „Doruleț" al Casei de cultură a studenților a plecat în Bulgaria, ultimind ca în cursul zilei de azi să prezinte două spectacole în orașul Vrața. La rândul său, un ansamblu artistic din Vrața a prezentat lori, la Casa de cultură a tineretului din Craiova, două spectacole. Pe baza unei propuneri aparținând unui colectiv condus de ing. tehnolog Silviu Bogdănescu, la Fabrica de acid acetic din Combinatul chimic Craiova se va trece la Premiera piesei „Idolul și Ion Anapoda“ Aseară, la Teatrul Național, a avut loc premiera cu piesa „Idolul și Ion Anapoda“ de G. M. Zamfirescu. Regia spectacolului este semnată de Valentina Balogh, iar scenografia de Vasile Buz. Din distribuție fac parte, printre alții, actorii Radu Nicolae, Lucian Albanezu, Anca Pavlescu, Georgeta Luchian, Mihai Constantinescu» duminică 23 MAI 1971 ANUL XXVII Nr. 81526 PAGINI 30 BANI !llllllilllll!ll!IIIIIII!l!!llill!llllll!ll!!lll!li!!lll!llll!!IIIIIIU Astăzi, toate drumurile — ale cîntecului, ale nesațului de frumos, ale jocului și ale bucuriei de soare și culoare — duc către o gazdă ospitalieră a acestei însorite escapade în natură . Pădurea bujorului, îndemnului de a petrece o zi printre bujori îi vor răspunde, neîndoielnic, mii și mii de doljeni cît și nenumărați călători din locurile unde s-a răspîndit faima acestui tezaur de frumuseți, pentru care suntem, cu îndreptățire, invidiați. Vom fi, pentru o zi, sub oblăduirea unui prieten drag : Bujorul, Bujorul — floare și Bujorul — cîntec, Bujorul — nume și simbol de voinicie românească, Bujorul — atribut de curățenie și puritate, de candoare și omenesc. Ne vom lăsa amețiți de mireasma sa, ne vom aduce in minte toate cîntecele cu „foaie verde“ (ca bujorul), vom rememora faptele de baladă ale haiducului legendar și vom roși de plăcere în fața roșului imaculat, ca de singe, semn de sănătate și vitalitate, al cărui nume îl rostim pe românește ori în limba de la Tibru, parcă pentru a dovedi că din străvechi timpuri îi păstrăm frățietate. Vom petrece „la iarbă verde“ în fața unor mese cu de toate (de la care, ne-au spus organizatorii, nu vor lipsi nici delicii culinare tradiționale „ca la Plenița“), nici cîntecele de alean ale Ansamblului tineretului din Craiova sau ale „tacâmurilor“ de veritabili folcloriști din Cetate și Sălcuța, Plenița, Terpezița și Orodel, nici zvonurile de bucurie din alămurile Carpenului. Ne vom prinde intr-o „bujorească“ ca la Orodel și vom însoți curgerea de izvor cristalin a fluierașilor Terpeziței cu șoapta calde din Eminescu : Cu obrăjei ca doi bujori De rumeni, bată-i vina Se furișează, pînditor, Privind la Cătălina... Vom poposi la focul de tabără pionieresc, umplîndu-ne privirea cu scînteierile purpurii din cravatele — cununi de bujori. Ne vom strînge, poate, în jurul vreunui bătrîn localnic, spre a auzi legenda lacurilor străvechi, rămase astăzi poiene și păduri cu bujori. Și ascultîndu-i, ne vom aduce aminte picurul dulce al baladei strămoșești : Șede bătrînul Novac... Cu cincizeci de finisori, Tineret, mîndri bujori... Vom stărui în admirația noastră pentru această necuprinsă grădină și pătrunși de respectul ce se cuvine acestui spectacol măreț vom opri la vreme pe oricine ar încerca — din cine știe ce porniri necugetate — să dovedească față de florile gingașe purtări de satrap. Căci, acest monument natural se cere păstrat și înnobilat, necum degradat cu ușurătate. In Pădurea bujorului de lingă Plenița vom trăi astăzi o sărbătoare devenită tradițională, corespunzătoare dragostei dintotdeauna pentru frumos a poporului nostru, ridicată astăzi la valențe și prețuiri noi. Va fi o sărbătoare a întregului plai de pe fii — a firii și a omului, de la care nu se cuvine să lipsim. AL. DIANU OIli C9IRULUI in întreprinderea frigorifer Craiova. Mecanicii de exploatare a instalației frigorifice vezi știfică instalația compresorului de 100.000 K/CaFh. Zi de primăvară în Parcul poporului Ing. Al. Stănculescu SPORT BUCUREȘTI, (de la trimisul nostru special). La ora cînd apar aceste rînduri rezultatul vă este, desigur, cunoscut. Prin jocul desfășurat ieri, Universitatea Craiova a demonstrat că a depășit, într-o manieră convingătoare, falsul complex bucureștean, acuzat, în repetate rînduri, chiar și în fața propriilor suporteri. Ne gîndim, desigur, la acel 0—2 din tur, cu aceeași echipă. Contrar așteptărilor, studenții craioveni au condus, mai ales în prima repriză ostilitățile jocului. Nu ne referim la aspectul teritorial, care deseori se dovedește ineficient, ci la tactica promovată în joc. Cu o apărare sigură care a intervenit în repetate rînduri, decisiv și oportun, Universitatea a lansat numeroase contraatacuri, unele periculoase chiar din faza incipientă. Controlînd mijlocul terenului, Strîmbeanu și Neagu mai ales, au preparat numeroase mingi pentru artileria grea— Oblemenco și Bălan ; misiunea acestora s-a materializat într-o permanentă hărțuială a apărării militare pe care au depășit-o uneori sub aspect fizic ; pripeala, lipsa de luciditate și uneori neșansa au contribuit la irosiea unor frumoase ocazii. Cele mai clare faze de gol ale craiovenilor s-au consumat în minutele 10 și 18 din prima repriză, cînd Oblemenco și Neagu au ratat de nepermis din apropiere. Cred că jocul bun desfășurat mai ales în prima repriză s-a datorat felului in care echipa și-a asigurat superioritatea la centrul terenului. Dar, contrazicând desfășurarea jociului, Steaua este cea care deschide scorul. După ce în primul minut Iordănescu plasase o foarte puternică lovitură de cap respinsă în extremis de Papuc, același jucător, urmărind o centrare trimisă peste apărarea craioveană (care s-a oprit nejustificat) trimite mingea în plasă cu capul. In repriza a doua, jocul se echilibrează, dar scade în intensitate. Steaua încearcă să se desprindă de adversar, insă într-o zi proastă , în fața manierei apărări craiovene, driblingurile lui Iordănescu și Tătaru eșuează în acțiuni sterile. Universitatea depune eforturi la ijcentrul terenului și lansează vedea și periculoase atacuri. In 4n. 55, Ia o lovitură de colț e executată de Țarălungă, Obemenco speculează ieșirea Ino■""»o tună a lui Coman și trimite mingea sub bară. Deci, l—1, un drag echitabil care exprimă fidel raportul de forțe de pe teren. „U“ Craiova a folosit următoarea formație: Papuc—Niculescu, Smarandache, Deselnicu, Velea—Strîmbeanu, Ivan (Boșoteanu) — Bălan, Neagu, Oblemenco, Țarălungă. D. RADU In celelalte partide ale diviziei A s-au înregistrat următoarele rezultate : Petrolul — Progresul 1—1 ; Rapid — C.F.R. Timișoara 3—0; Farul — F.C. Argeș 1—1 ; Politehnica — C.F.R. Cluj 2—0 ; „U” Cluj — Sport Club Bacău 1—1 ; Jiul — Steagul roșu 2—1 ) U.T.A. — Dinamo 0—2; STEAUA — ,U” CRAIOVA „ 1—1 (1—0) Un draw echitabil Sesiune de referate pe teme ale activității în rândul pionierilor Sub auspiciile Consiliului județean al Organizației pionierilor din R.S. România, joi a avut loc la Craiova o sesiune de referate dedicată relevării unor principii și experiențe pozitive în munca desfășurată în organizațiile pionierești. Luînd cuvîntul în deschiderea acestei sesiuni, tov. Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., a evidențiat preocuparea rodnică existentă în organizațiile de pionieri din județul Dolj în direcția educării în spirit nou, înaintat, a tinerei generații. Tov. Hariton Stoiculescu, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor, a vorbit despre direcțiile de dezvoltare a mișcării pionierești în lumina noilor documente de partid. Sesiunea de referate s-a bucurat de participarea prestigioasă a tovarășilor Virgiliu Rădulcan, președintele Consiliului Național al Organizației pionierilor din R.S.R., adjunct al ministrului învățămîntului (autor al comunicării cu titlul „Contribuția activității pionierești la educația moral-civică a pionierilor și școlarilor“), lector univ. Silvestru Patița și prof. emerit Nicolae Andrei, vicepreședinți ai Consiliului Național (care au prezentat comunicările „Succesul școlar și pionieria“ și „Contribuția activităților pionierești la orientarea școlară și profesională a elevilor"), prof. Aurel Bold, inspector general școlar (prezent în iess’uine cu comunicarea; „Sarcinile educative actuale ale școlii“). Aceste comunicări s-au remarcat prin valoarea lor științifică deosebită, prin competența profesională și strînsa legătură cu documentele de partid actuale și cu ultimile realizări ale pedagogiei moderne. In aceeași zi au continuat lucrările în cadrul celor trei secții ale sesiunii, în care au fost prezentate 23 de referate. Această valoroasă manifestare s-a impus prin valoarea ei științifică și metodică deosebită, impunînd o veritabilă tradiție științifică. Raliul automobilistic Ieri s-a încheiat la Craiova prima etapă a interesantului raliu automobilistic București — Craiova și retur. Raliul a stîrnit mult interes în rîndul craiovenilor, atît în momentul sosirii echipajelor, dar mai ales la probele de îndemnnare și slalom desfășurate pe bulevardul „1 Mai". Pînă la închiderea ediției, organizatorii nu ne-au putut oferi, însă, decit rezultatele probei de îndemînare, care au fost următoarele : pe primul loc s-a situat echipajul nr. 6 (E. Ionescu Cristea — și M. Căpriță din București) pe „Fiat“_850 special, cu 48,4 puncte. Locul doi a revenit echipajului cu nr# 12 (Aurel Puiu și C. Pescaru din Brașov) pe „Gordini“, cu 48,5 puncte. Locul trei a fost ocupat de echipajul nr. 83 (Al. Bornaz și Al. Motoroiu din București) pe »>Fiat*1850, cu 52,9 puncte. Citiți în pag. a III-a „Concursul și festivalul Maria Tănase/*