Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-23 / nr. 8152

« COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Urgentarea A­V­A I­V insam infam ■ B integrale a culturilor intercalate In acest an, atît în zona de cîmpie cît și în cea colinară, suprafețele însămânțate cu cul­turi intercalate au sporit față de anii anteriori, ca urmare a ve­niturilor bănești crescînde, rea­lizate, din valorificarea pro­ducțiilor acestora. Cele 42 150 ha planificate a se cultiva cu fa­sole intercalată s-au însămîn­­țat pînă la 5 mai a.c. în pro­porție de peste 85 la sută. Nu­mărul unităților care au în­cheiat lucrările de însămînțare a culturilor intercalate sporește din zi în zi. In majoritatea cooperativelor agricole în care s-a încheiat însămînțatul po­rumbului, printre care Brato­­voiești, Lipov, Plopșor, Dobro­­tești, Drănic, Valea Stanciu­lui, Giubega și multe altele, s-au însămînțat și culturile in­tercalate. Inginerul șef al coo­perativei agricole Dobrotești— Simion Fierăscu, afirma zilele trecute că „însămînțarea epoca optimă a culturii de la­în­sole intercalată reprezintă fac­torul principal de care depinde soarta producției. Cu cît se va întîrzia această lucrare, în special în zonele de sud, faza de înflorire a plantelor va coincide cu perioada căldurilor excesive care vor produce avor­­tarea florilor și vor diminua considerabil producția“. însămînțarea integrală și ur­­gentă a tuturor suprafețelor planificate rezidă și din avan­tajele multiple pe care le oferă culturile intercalate. Cu chel­tuieli minime, se obțin canti­tăți de produse sporite. Din valorificarea producțiilor obți­nute se realizează însemnate sume bănești. Aceasta ne-o de­monstrează în mod elocvent producțiile și veniturile obți­nute de cooperativele agricole din Cetate, Giubega, Lipov, Cerăt și multe altele. In anul trecut, la C.A.P. Cetate s-au valorificat 28 369 kg fasole din cultură intercalată, în valoare de 89 362 lei.­­Rezultatele ar fi fost mult mai mari dacă vitre­gia condițiilor climaterice nu ar fi influențat negativ produc­ția. Și cooperativele agricole Giubega, Cerăt și Lipov au în­registrat venituri bănești de 98 119, 87 000 și respectiv 71 028 lei. In același timp, cul­turile intercalate constituie și surse suplimentare care echi­librează balanța semincieră. De asemenea, producțiile obținute din culturile intercalate, livrate la fondul de stat, asigură o a­­bundență de produse agroali­­mentare pe piață. Zilele acestea, în toate uni­tățile se constată o afluență de cooperatori, care stimulați de aplicarea noului sistem de re­tribuire pe baza muncii efec­tuate în acord global, însămîn­­țează într-un ritm alert, cu sprijinul nemijlocit al mecani­zatorilor, ultimele culturi de primăvară. In același timp se depun eforturi susținute atît din partea mecanizatorilor cît și cooperatorilor pentru im­pulsionarea ritmului de desfă­șurare a lucrărilor de întreți­nere a culturilor agricole. Deși în zona colinară mai există puține suprafețe de în­sămînțat cu porumb și în ace­lași timp și cu culturi interca­late, sînt condiții, ca printr-o organizare judicioasă a forțelor mecanice și manuale, în vii­toarele zile să se încheie aceste lucrări. Pentru aceasta se im­pune ca toți specialiștii și con­siliile de conducere, sub directa îndrumare a comitetelor comu­nale de partid să valorifice din plin zilele bune de lucru, ast­fel încit lucrările din campania de primăvară și de întreținerea culturilor să decurgă într-un ritm susținut, și să fie exe­cutate de calitate ireproșabilă. A. NICOLA CflB. . celex telex tel . telex telex telex , Cf­lex telex­ telex to . telex telex tel­ex^tele C­­le» r.e*^ Calex tetele: telex telex telex tele­x telex telex telex tele­telem telex telex cele­ '«­< telex telex tel,­­telex telex tel'1 'ex telex te’ x „Marte“ ne va noi surprize ? oferi MOSCOVA 22 (Agerpres). — „Vom afla despre Marte multe lucruri care ne vor ajuta să înțelegem structura și evoluția propriei noastre planete și a sistemului solar în ansamblu“ — scrie, în ziarul sovietic „Iz­­vestia“, profesorul Vasili Mo­roz, referindu-se la recenta lansare a stației automate so­vietice „Mars-2“, în opinia profesorului, Marte este unica planetă a sistemu­lui nostru solar pe care ne pu­tem aștepta să întîlnim mani­festări ale vieții asemănătoare celor de pe Terra. „Este drept — scrie Moroz — în ultimii ani s-a creat o imagine puțin li­niștitoare în această privință. Cu cît aflăm mai multe despre planetă, cu atît pare mai greu să-i atribuim peisajului mar­țian o biosferă asemănătoare celei terestre. Dar să renunțăm la orice speranță este încă prea de­vreme“. Condițiile climate­rice aspre nu constituie prin ele însele o piedică în dezvol­tarea vieții, consideră savantul. Dacă în timpuri îndepărtate condițiile fizice de pe Marte au fost favorabile apariției vieții, atunci biosfera formată în a­­cele vremuri a avut timp se adapteze, în decursul evolu­­ă­ției sale, la condițiile schimba­te ale planetei. „Cum se vor prezenta aces­te ipotetice organisme vii mar­­țiene, dacă ne va fi dat să le întîlnim ? Cei precauți se în­cumetă să vorbească despre microorganisme, în numai cel mai bun caz despre plante, dar noi trebuie să fim­­ conștienți de posibilitatea de a întîlni și ceva cu totul neașteptat“ — egnehide prof. Moroi. Simpozion științific „Tudor Vladimirescu“ Astăzi, la orele 9, în sala de festivități din str. A. I. Cuza nr. 13, a Universității din Craiova, va avea loc ședința inaugurală a simpozionului științific come­morativ „Tudor Vladimirescu“, organizat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la mișcarea revolu­ționară condusă de marele mi­­litant patriot oltean. Vor prezenta comunicări știin­țifice cadre didactice de la uni­versitățile din Craiova și Bucu­rești, cercetători de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" și din alte instituții culturale și știin­țifice. Pentru după-amiază este progra­mată vizitarea expoziției „Tudor Vladimirescu“ și a unor monu­mente istorice din Craiova, Proletari din toate țările, uniti­ve 1 Vizita unei delegații de partid și guvernamentale, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mon­gol și a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guver­namentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, președintele Con­siliului de Stat, va face o vizită oficia­lă de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Ritmuri spoRite iNdustRia locală . COMPARATIV CU PRIMELE LUNI DIN ANUL TRE­CUT, VALOAREA PRODUCȚIEI ÎN PERIOADA IANUARIE­­APRILIE A.C. CREȘTE CU PESTE 23 MILIOANE LEI . INDICATORUL PRODUCȚIE MARFĂ VÎNDUTĂ S ÎNCASATĂ S-A REALIZAT DE LA ÎNCEPUTUL NOULU AN ÎN PROPORȚIE DE 106,3 LA SUTĂ LA Craiova sau la Băilești, la Calafat ca și în alte locali­tăți, muncitorii și cadrele teh­­nico-inginerești din unitățile de producție ale Direcției ju­dețene de industrie locală a­­duc o contribuție valoroasă la creșterea nivelului tehnic al producției prin folosirea cît mai eficientă a resurselor locale. Diversificarea, nivelul calitativ, creșterea eficienței economice — iată elem­ente care dimensionează activita­tea de fiecare zi a muncitori­lor, inginerilor și tehnicieni­lor din industria locală. In cadrul unei convorbiri cu tov. ing. A. Dincă, directorul Di­recției județene de industrie locală, acesta a precizat că în ultima vreme au luat mare amploare lucrările de o diversificare a producției, de cooperare cu industria repu­blicană, de valorificare a u­­nor noi resurse locale. De fapt, inițiativele din primul an al noului cincinal își au o materializare firească în ni­velele de realizare, pe ra­muri, a sarcinilor de plan care au fost depășite cu 9,1 la sută la materiale de construcții, cu 14,4 la sută la exploatarea și prelucrarea lemnului, cu 38,7 la sută la sticlă, cu 9,4 la sută la confecții, cu 6,6 la sută la piele-încălțăminte etc. In cadrul unor produse s-au obținut depășiri de 6,6 la sută la var gras, 12,5 la sută la cahle de teracotă, 1,4 la sută la agregate de balastieră, 17,9 la sută la mobilă etc. Măsurile organizatorice luate au făcut posibilă, la ni­velul sectorului industrial, o creștere a productivității mun­cii cu 1,2 la sută ; planul de livrări la fondul pieții a fost depășit cu 11,3 procente, iar producția marfă vîndută și încasată, La nivelul celor pa­tru luni, s-a realizat în pro­porție de 106,3 la sută. De remarcat că în acest prim an al noului cincinal, cînd in­dustria locală participă cu 10 la sută din valoarea produc­ției globale a economiei jude­țului, creșterea volumului rea­lizărilor, comparativ cu pe­rioada ianuarie-aprilie 1970, este mai mare cu peste 23 mi­lioane lei. Toate aceste succe­se sunt garanții promițătoare ale unui bogat bilanț în între­cerea oamenilor muncii din industria locală. curier cotidian O nouă tehnologie la Fabrica de acid acetic recircularea zotorului in catali­coloa­na de oxidare, pro­punere cu rezultate evidente în sensul că se obține un spor zilnic de capa­citate de 14 tone acid acetic. Valoarea econo­miilor anuale deter­minate de noua teh­nologie se cifrea­ză la circa 2,5 mi­lioane lei GH. TECULESCU coresp. Ansamblul artistic „Doruleț“ prezintă specta­cole la Vrața Ieri, ansamblul artistic „Doru­­leț" al Casei de cultură a stu­denților a plecat în Bulgaria, ultimind ca în cursul zilei de azi să prezinte două spectacole în orașul Vrața. La rândul său, un ansamblu artistic din Vrața a prezentat lori, la Casa de cultură a tineretului din Craiova, două spectacole. Pe baza unei pro­­puneri aparținând unui colectiv con­dus de ing. tehnolog Silviu Bogdănescu, la Fabrica de acid acetic din Combi­natul­ chimic Craio­va se va trece la Premiera piesei „Idolul și Ion Anapoda“ Aseară, la Teatrul Național, a avut loc premiera cu piesa „Idolul și Ion Anapoda“ de G. M. Zamfirescu. Regia spectacolului este semnată de Valentina Ba­logh, iar scenografia de Vasile Buz. Din distribuție fac parte, printre alții, actorii Radu Nico­­lae, Lucian Albanezu, Anca Pav­­lescu, Georgeta Luchian, Mihai Constantinescu» duminică 23 MAI 1971 ANUL XXVII Nr. 8152­6 PAGINI 30 BANI !llllllilllll!ll!IIIIIII!l!!llill!llllll!ll!!lll!li!!lll!llll!!IIIIIIU Astăzi, toate drumurile — ale cîntecului, ale nesațului de frumos, ale jocului și ale bucu­riei de soare și culoare — duc către o gazdă ospitalieră a a­­cestei însorite escapade în na­tură . Pădurea bujorului, în­demnului de a petrece o zi printre bujori îi vor răspunde, neîndoielnic, mii și mii de dol­­jeni cît și nenumărați călători din locurile unde s-a răspîndit faima acestui tezaur de frumu­seți, pentru care suntem­, cu în­dreptățire, invidiați. Vom fi, pentru o zi, sub o­­blăduirea unui prieten drag : Bujorul, Bujorul — floare și Bujorul — cîntec, Bujorul — nume și simbol de voinicie ro­mânească, Bujorul — atribut de curățenie și puritate, de can­doare și omenesc. Ne vom lăsa amețiți de mireasma sa, ne vom aduce in minte toate cîntecele cu „foaie verde“ (ca bujorul), vom rememora faptele de bala­dă ale haiducului legendar și vom roși de plăcere în fața ro­șului imaculat, ca de singe, semn de sănătate și vitalitate, al cărui nume îl rostim pe românește ori în limba de la Tibru, parcă pentru a dovedi că din străvechi timpuri îi păs­trăm frățietate. Vom petrece „la iarbă ver­de“ în fața unor mese cu de toate (de la care, ne-au spus organizatorii, nu vor lipsi nici delicii culinare tradiționale „ca la Plenița“), nici cîntecele de alean ale Ansamblului tinere­tului din Craiova sau ale „ta­câmurilor“ de veritabili folclo­riști din Cetate și Sălcuța, Ple­nița, Terpezița și Orodel, nici zvonurile de bucurie din ală­murile Carpenului. Ne vom prinde intr-o „bujorească“ ca la Orodel și vom însoți curge­rea de izvor cristalin a fluie­­rașilor Terpeziței cu șoapta calde din Eminescu : Cu obrăjei ca doi bujori De rumeni, bată-i vina Se furișează, pînditor, Privind la Cătălina... Vom poposi la focul de ta­bără pionieresc, umplîndu-ne privirea cu scînteierile purpurii din cravatele — cununi de bu­jori. Ne vom strînge, poate, în jurul vreunui bătrîn localnic, spre a auzi legenda lacurilor străvechi, rămase astăzi poiene și păduri cu bujori. Și ascul­­tîndu-i, ne vom aduce aminte picurul dulce al baladei stră­moșești : Șede bătrînul Novac... Cu cincizeci­­ de finisori, Tineret, mîndri bujori... Vom stărui în admirația noas­tră pentru această necuprinsă grădină și pătrunși de respec­tul ce se cuvine acestui specta­col măreț vom opri la vreme pe oricine ar încerca — din cine știe ce porniri necugetate — să dovedească față de florile gin­gașe purtări de satrap. Căci, a­­cest monument natural se cere păstrat și înnobilat, necum de­gradat cu ușurătate. In Pădurea bujorului de lin­gă Plenița vom trăi astăzi o sărbătoare devenită tradițio­nală, corespunzătoare dragos­tei dintotdeauna pentru fru­mos a poporului nostru, ridicată astăzi la valențe și prețuiri noi. Va fi o sărbătoare a întregu­lui plai de pe fii — a firii și a omului, de la care nu se cuvine să lipsim. AL. DIANU OIli C9IRULUI in întreprinderea frigorifer Craiova. Mecanicii de exploatare a instalației frigorifice vezi­ ș­ti­fică instalația compresorului de 100.000 K/CaFh. Zi de primăvară în Parcul poporului Ing. Al. Stănculescu SPORT BUCUREȘTI, (de la trimisul nostru special). La ora cînd a­­par aceste rînduri rezultatul vă este, desigur, cunoscut. Prin jocul desfășurat ieri, Univer­sitatea Craiova a demonstrat că a depășit, într-o manieră convingătoare, falsul complex bucureștean, acuzat, în repetate rînduri, chiar și în fața pro­priilor suporteri. Ne gîndim, desigur, la acel 0—2 din tur, cu aceeași echipă. Contrar așteptărilor, studen­ții craioveni au condus, mai ales în prima repriză ostilită­țile jocului. Nu ne referim la aspectul teritorial, care deseori se dovedește ineficient, ci la tactica promovată în joc. Cu o apărare sigură care a intervenit în repetate rînduri, decisiv și oportun, Universitatea a lansat numeroase contraatacuri, unele periculoase chiar din faza in­cipientă. Controlînd mijlocul terenului, Strîmbeanu și Neagu mai ales, au preparat numeroa­se mingi pentru artileria grea— Oblemenco și Bălan ; misiunea acestora s-a materializat într-o permanentă hărțuială a apă­rării militare pe care au depă­șit-o uneori sub aspect fizic ; pripeala, lipsa de luciditate și uneori neșansa au contribuit la irosiea unor frumoase ocazii. Cele mai clare faze de­ gol ale craiovenilor s-au consumat în minutele 10 și 18 din prima­ repriză, cînd Oblemenco și Neagu au ratat de nepermis din apro­­­piere. Cred că jocul bun desfă­șurat mai ales în prima re­­­priză s-a datorat felului in care echipa și-a asigurat superiori­­­tatea la centrul terenului. Dar, contrazicând desfășurarea jociu­­lui, Steaua este cea care des­chide scorul. După ce în pri­mul minut Iordănescu plasase o foarte puternică lovitură de cap respinsă în extremis de Papuc, același jucător, urmă­rind o centrare trimisă peste apărarea craioveană (care s-a oprit nejustificat) trimite min­gea în plasă cu capul. In repriza a doua, jocul se echilibrează, dar scade în in­tensitate. Steaua încearcă să se desprindă de adversar, insă într-o zi proastă , în fața mani­e­rei apărări craiovene, driblin­gurile lui Iordănescu și Tătaru eșuează în acțiuni sterile. Uni­versitatea depune eforturi la ijcentrul terenului și lansează vedea și periculoase atacuri. In 4­n. 55, Ia o lovitură de colț e executată de Țarălungă, Ob­e­­m­enco speculează ieșirea Ino­■""»o tună a lui Coman și trimite mingea sub bară. Deci, l­—1, un drag echitabil care exprimă fi­del raportul de forțe de pe teren. „U“ Craiova a folosit urmă­toarea formație: Papuc—Nicu­­lescu, Smarandache, Deselnicu, Velea—Strîmbeanu, Ivan (Boșo­­teanu) — Bălan, Neagu, Oble­menco, Țarălungă. D. RADU In celelalte partide ale divi­ziei A s-au înregistrat urmă­toarele rezultate : Petrolul — Progresul 1—1 ; Rapid — C.F.R. Timișoara 3—0; Farul — F.C. Argeș 1—1 ; Politehnica — C.F.R. Cluj 2—0 ; „U” Cluj — Sport Club Bacău 1—1 ; Jiul — Steagul roșu 2—1 ) U.T.A. — Dinamo 0—2; STEAUA — ,­U” CRAIOVA „ 1—1 (1—0) Un draw echitabil Sesiune de referate pe teme ale activității în rândul pionierilor Sub auspiciile Consiliului ju­dețean al Organizației pionieri­lor din R.S. România, joi a a­­vut loc la Craiova o sesiune de referate dedicată relevării unor principii și experiențe po­zitive în munca desfășurată în organizațiile pionierești. Luînd cuvîntul în deschiderea acestei sesiuni, tov. Ion Cetă­­țeanu, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., a evi­dențiat preocuparea rodnică existentă în organizațiile de pionieri din județul Dolj în direcția educării în spirit nou, înaintat, a tinerei generații. Tov. Hariton Stoiculescu, pre­ședintele Consiliului județean al Organizației pionierilor, a vorbit despre direcțiile de dez­voltare a mișcării pionierești în lumina noilor documente de partid. Sesiunea de referate s-a bucurat de participarea presti­gioasă a tovarășilor Virgiliu Rădulcan, președintele Consi­liului Național al Organizației pionierilor din R.S.R., adjunct al ministrului învățămîntului (autor al comunicării cu titlul „Contribuția activității pionie­rești la educația moral-civică a pionierilor și școlarilor“), lec­tor univ. Silvestru Patița și prof. emerit Nicolae Andrei, vicepreședinți ai Consiliului Național (care au prezentat co­municările „Succesul școlar și pion­ieria“ și „Contribuția acti­vităților pionierești la orienta­rea școlară și profesională a e­­levilor"), prof. Aurel Bold, in­spector general școlar (prezent î­n i­ess’uine cu­­ comunicarea; „Sarcinile educative actuale ale școlii“). Aceste comunicări s-au remarcat prin valoarea lor ști­ințifică deosebită, prin compe­tența profesională și strînsa le­gătură cu documentele de partid actuale și cu ultimile realizări ale pedagogiei moder­ne. In aceeași zi au continuat lu­crările în cadrul celor trei sec­ții ale sesiunii, în care au fost prezentate 23 de referate. A­­ceastă valoroasă manifestare s-a impus prin valoarea ei ști­ințifică și metodică deosebită, impunînd o veritabilă tradiție științifică. Raliul automo­bilistic Ieri s-a încheiat la Craiova prima etapă a interesantului raliu automobilistic Bucu­rești — Craiova și retur. Ra­liul a stîrnit mult interes în rîndul craiovenilor, atît în momentul sosirii echipajelor, dar mai ales la probele de în­demnn­are și slalom desfășura­te pe bulevardul „1 Mai". Pînă la închiderea ediției, or­ganizatorii nu ne-au putut o­­feri, însă, decit rezultatele probei de îndemînare, care au fost următoarele : pe pri­mul loc s-a situat echipajul nr. 6 (E. Ionescu Cristea — și M. Căpriță din București) pe „Fiat“_850 special, cu 48,4 puncte. Locul doi a revenit echipajului cu nr# 12 (Aurel Puiu și C. Pescaru din Brașov) pe „Gordini“, cu 48,5 puncte. Locul trei a fost ocupat de e­­chipajul nr. 83 (Al. Bornaz și Al. Motoroiu din București) pe »>Fiat*1­850, cu 52,9 puncte. Citiți în pag. a­ III-a „Concursul și festivalul Maria­­ Tănase/*

Next