Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)
1971-07-01 / nr. 8185
JOI 1 IULIE 1971 ANUL XXVII — NR. 81854 PAGINI — 30 BANI . Constructorii au realizat lucrări ce se întind pe o suprafață desfășurată de 10 375 mp în care sînt încorporate 7500 mc betoane, 1200 mc de zidărie și 1640 mc prefabricate din beton armat . La sfîrșitul acestui prim an al cincinalului, întreprinderea de piese de schimb și utilaje Filiași va fi capabilă să asigure o valoare a producției globale de zeci de milioane lei Orașul Filiași și-a îmbogățit patrimoniul industrial cu un nou obiectiv de importanță babcană — întreprinderea repude piese de schimb și utilaje, obiectiv aparținînd Grupului de întreprinderi de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului București. Festivitatea inaugurală care a avut loc ieri, cu prilejul terminării probelor tehnologice și intrării în funcțiune a acestui prim obiectiv al cincinalului, în viața orașului Filiași, a dat prilej de prezentanți întîlnirea unor regi organelor de partid și de stat, ai constructorului — Trustul de construcții industriale Craiova, șantierele Craiova ale I.I.B., I.M.B, 3 izolații — și ai beneficiarului. Cu acest prilej, tov. ing. Vasile Epure, directorul întreprinderii, a dat citire primelor însemnări din Cartea de onoare a acestei moderne întreprinderi destinată producției de piese de schimb și utilaje cu greutate mică și grad avansat de prelucrare pentru industria lemnului. La sfîrșitul acestui prim an al cincinalului, noul obiectiv se va înscrie în geografia economică a Doljului cu o valoare a producției globale de zeci de milioane lei și o producție anuală de multe sute de tone piese de schimb. Sintetizînd importanța respectivei unități industriale, care poartă semnăturile colectivelor de muncă conduse de către Aurel Beznă, Aurel Mihai, Umberto Delegro, Dumitru Sabie, Vasile Neagu, Ion Dulămiță, Dumitru Iacob, Silviu Vizitiu, Constantin Trăistaru, Dumitru Spahiu, Octavian Mărgăritescu, Tudor Stoian, Valeriu Gheorghiu, Iancu Tănase și alții. tov. ing. Iancu Penteș, șeful secției economice a Comitetului județean de partid, a arătat că intrarea în funcțiune a noului obiectiv prezintă o deosebită importanță economică pentru Orașul Filiași, pentru județul Dolj, pentru industria lemnului. Au adus cuvîntul lor de salut, cu același prilej, tovarășii I. Ularu, vicepreședinte al Consiliului popular al orașului Filiași, și ing. Florian Paraschiv, director tehnic al Grupului de întreprinderi de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului, care au subliniat că, la început de cincinal, Filiașul este prezent în ofensiva de industrializare a țării cu un obiectiv de importanță deosebită în ramura construcții de mașini și prelucrarea metalelor. In aplauzele entuziaste ale celor care au luat parte la această premieră industrială de la Filiași, tov. I. Ularu a marcat momentul intrării în funcțiune a noului obiectiv, tăind panglica inaugurală. Au fost vizitate apoi capacitățile de producție ale întreprinderii din Filiași. GHEORGHE FIOREA Premieră industrială la Filiași A intrat în funcțiune întreprinderea de piese de schimb și utilaje Aspect din noua unitate industrială Foto : G. Adam înființarea de noi unități de producție și prestații de servicii în mediul rural Un factor care contribuie la înflorirea vieții satelor Transformările care au avut loc în viața satelor noastre în anii socialismului au creat condiții favorabile pentru pătrunderea tot mai pregnantă a elementelor de civilizație și progres. Ca urmare a dezvoltării agriculturii, a numeroaselor construcții social-culturale și edilitar-gospodărești realizate cu sprijinul cetățenilor, viața în ansamblul ei este într-o continuă și complexă ascendență. Diferențele dintre oraș și sat se diminuează treptat și munca intensă ce se desfășoară în această direcție asigură obținerea unor noi succese în activitatea cotidiană și în perspectivă. Noile măsuri stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 10— II februarie a.c., Legea adoptată recent de Marea Adunare Națională creează noi condiții pentru sporirea producției de bunuri materiale și servicii, prin folosirea rațională și eîi- PETRE GIGEA prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj crentă a resurselor locale de materii prime și a forței de muncă din mediul rural. In aplicarea tuturor acestor măsuri, la indicația Comitetului județean de partid, comitetul executiv al Consiliului popular județean Dolj a organizat un amplu studiu menit să depisteze posibilitățile de valorificare a resurselor existente, prin înființarea în localitățile rurale a unor unități economice de producție și prestații de servicii. Colectivele constituite în acest scop, formate din cadre cu munci de răspundere și specialiști de la Consiliul popular județean, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție, U.J.C.C. și U.J.C.M., s-au deplasat la comune și au stabilit, împreună cu factorii locali competenți — primari, președinți ai C.A.P., ai cooperativelor de consum și meșteșugărești, deputați, ingineri, cadre didactice, cetățeni —, care anume activități de producție și prestații se pot crea în fiecare localitate. In sprijinul acestei acțiuni, au fost puse la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, nomenclatoare specifice anumitor sectoare (U.N.C.A.P., CENTROCOOP, UCECOM), pentru a fi utilizate la stabilirea activităților de producție sau prestații ce urmează a se dezvolta în fiecare comună. De asemenea, pe plan județean, cit și la nivelul fiecărei comune, a fost elaborat un program de (Continuare în pag. a II-a) In I.A.S. din județ S-a încheiat recoltatul orzului In această perioadă, mecanizatorii din I.A.S.-urile județului nostru, prin eforturi susținute, au recoltat toate cele 5 013 ha cultivate cu orz, înregistrînd o producție totală de peste 13 300 tone, ceea ce înseamnă depășirea producției planificate pe suprafețele înscrise în plan. Exemplul unităților agricole de stat se impune să fie urmat cu mai multă operativitate și de către cooperativele agricole. »2* Cu prilejul Zilei învățătorului Ieri, în municipiul Craiova, în orașele județului și pe centre de comune au avut loc adunări festive consacrate Zilei învățătorului. La adunarea desfășurată în sala Teatrului Național din Craiova, despre semnificația acestei sărbători și despre realizările oamenilor școlii din municipiu a vorbit tov. Ion Zăvăleanu, prim- secretar al Comitetului municipal de partid, primar al municipiului. Tov. Dumitru Nicolae, secretar al Comitetului municipal al U.T.C., a transmis salutul organizației municipale de tineret. In continuare, au luat cuvîntul profesorii Nicolae Pișcațiu (Liceul „Nicolae Bălcescu“), B Silvestru Moraru (Liceul „Frații Buzești“). ■ In cele patru orașe ale județului au rostit cuvîntări g tovarășii : Iancu Rada, Aurel Bălțoi, Constantin Pîrvuică și Ion Ghiță, secretari ai comitetelor orășenești de partid și primari ai orașelor respective. Cu prilejul Zilei învățătorului, unui număr însemnat de învățători și profesori li s-au înmînat înalte titluri, ordine și medalii. Profesorul I Dumitru Ciocîrlan, a fost distins cu titlul de „Profesor “ emerit", iar merituosului om de catedră Marin Stănescu, din comuna Gîngiova, i s-au conferit titlul de „învățător emerit“. Au primit „Ordinul Muncii“ clasa a III-a tovarășii I Liubovia Rușe, directoare a Liceului, pedagogic din Craiova, Constantin Diaconu, inspector șef al Inspectoratului județean de învățămint, și prof. Silvetru Moraru, director al Liceului „Frații Buzești“. Ordinul „Meritul cultural“ clasa a III-a a fost conferit tovarășilor i Ion Gugu, director al școlii generale nr. 21 din Craiova, Elena Murarețu, profesoară la Liceul pedagogic din Craiova, și Hariton Stoiculescu, inspector șef, președinte al Consiliului județean Dolj al Organizației pionierilor din R. S. România. L, í € Gfi fajisty AI O v Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, în Finlanda întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez. împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. în cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen,minüstruul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kanrlo Makela, ambasadorul Finlandei in România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întimpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Paasso a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Pansso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atribuții în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după“**1 știm, demnul președinte urmează să viziteze țara noastră, in fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sînt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborării strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran și în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de ședințe a deputățiilor, președintele Rafael Pansio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinței Președinției Parlamentului. Șeful statului român se interesează de activitatea și atribuțiile acestui organism, alcătuit din președintele, prim-vicepreședinte, vicepreședintele și secretarul general al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în cabinetul președintelui Camerei. Aici, președintele în dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalități care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, președintele Parlamentului, Rafael Paasso, exprimă încă o dată calde mulțumiri pentru onoarea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al R.S. România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen Alte relatări în pagina a IV-a Adeziune Politica externă a P.C.R. cares deplina puncte pe deplin intereselor cauzei socialismului și păcii Cu profund interes și deplină satisfacție am urmărit vizita delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, în țările socialiste din Asia. Convorbirile directe între conducătorii partidului statului nostru cu conducășitorii chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli se înscriu în eforturile generale ale partidului și statului nostru de a promova contactelor personale practica conducătorii de partide între și state pentru a contribui în mod substanțial la întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Consider că această vizită a constituit un minunat prilej pentru mai buna cunoaștere a realizărilor poporului nostru de către oamenii muncii din țările vizitate, precum și a realizărilor acestora de către poporul nostru. Ca om de catedră și știință, dau deplina mea adeziune vizitei făcute de conducătorii noștri de partid și de stat și rezultatelor ei, avînd convingerea că, prin aceasta, partidul și guvernul nostru au săvîrșit o acțiune de mare prestigiu pentru întărirea unității ,mișcării comuniste și muncitorești internaționale,tru afirmarea unității pestatelor socialiste. Prof. univ. dr. CONSTANTIN BOTEA prorector al Universității din Craiova Ca unul din cei peste 20 de milioane de locuitori ai României socialiste, exprim din tot sufletul sentimentul de mîndrie și de totală adeziune la politica externă a partidului nostru îndreptată spre consolidarea mișcării comuniste și muncitorești, a sistemului socialist mondial, spre lărgirea colaborării cu toate țările și popoarele, spre asigurarea păcii și progresului. Sînt mîndru de a fi cetățean al acestei țări care, după cum am văzut și din recentele vizite făcute în țările socialiste din Asia de către delegația de partid și guvernamentală condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se bucură de un imens prestigiu pe plan internațional, de simpatia a milioane și milioane de oameni de pe toate continentele. Mi-am dat încă o dată seama, întărindu-mi astfel convingerea și cu acest prilej, că politica externă a României corespunde nu numai intereselor țării noastre, ci și intereselor generale ale cauzei socialismului și păcii. Convorbirile care au avut loc în cele patru țări socialiste asiatice au scos în evidență cit de eficient și necesar este dialogul între partide atunci cînd există dorința sinceră de a face tot ce este posibil pentru găsirea punctelor convergente chiar și în problemele cele mai complexe. Eu consider această vizită Ca o manifestare vie, activă, a politicii partidului nostru care nu se rezumă la afirmarea de principii teoretice, ci acționează faptic, concret, pentru întărirea unității țărilor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești, pentru apărarea păcii în lume, împreună cu consătenii mei, ne vom spori eforturile pentru a ne aduce întreaga contribuție la transpunerea în viață a politicii partidului de modernizare a agriculturii, de edificare României socialiste, așa cum a se prevede în directivele Congresului al X-lea al P.C.R. ARISTIDE TĂNASE președintele C.A.P. din Seaca de Pădure Cu un profund sentiment de mîndrie De la Breasta pînă la Cleanov și de la Boteșești-Paia pînă la Argetoaia, aproape în întreaga zonă colinară a județului nostru, lanurile de culturi, plantațiile de vii și pomi, grădinile de legume sunt împînzite cu oameni care încep lucrul o dată cu revărsatul zorilor și nu-1 lasă pînă la căderea serii. Judecind după participarea masivă a cooperatorilor la muncă, se poate afirma că toți sau aproape toți locuitorii satelor s-au mutat în cîmp. In anii precedenți, la cooperativele agricole din Breasta, Predești, Pleșoi, Beleți, Sopot, Gogoșu, Brabova, Seaca de Pădure, Veleni, Carpen, Cleanov, Botoșești-Paia, datorită neparticipării la muncă a tuturor cooperatorilor, rămînerile în urmă la lucrările de întreținere a culturilor și la recoltat erau, într-un fel, inevitabile. Acum însă lucrurile stau cu totul altfel. Aplicarea acordului global a determinat un puternic reviriment în ceea ce privește participarea cooperatorilor la muncă. In ziua de 25 iunie a.c., la C.A.P. din Predești se încheiase strînsul recoltei de orz de pe cele cinci ha cultivate. Sub supravegherea atentă și permanentă a inginerului Ilie Lăzărescu, de la S.M.A. Predești, mecanizatorii Ion Planea și Marin Ghioca izbutiseră, în acea să folosească combinele la aproape întreaga lor capacitate de producție. In urma combinelor, tractoriștii Gheorghe Prodănoiu și Nicolae Negreț executau balotajul paielor, creînd condiții ca, o dată cu eliberarea terenului, să se treacă la efectuarea arăturilor și însămînțarea culturilor duble. C.A.P. din Predești are cultivate 440 ha cu porumb, din care 320 ha sînt mecanizabile. Dacă anul trecut, prin timpul acesta, unitatea respectivă nu se încheia sase nici prașila I, în momentul de față au fost deja aplicate trei prașile mecanice, urmind ca în cîteva zile să se încheie și prașila a III-a manuală. Reține atenția faptul că pe cele 120 ha situate în pantă, nemecanizabile, cooperatorii — cu sapele și cu cele 28 de atelaje — au aplicat deja două prașile, străduindu-se s-o încheie, în curînd, și pe cea de-a treia. — Participarea masivă la muncă a cooperatorilor — neexplicatov. Paraschiva Lăzărescu, ing. șef al C.A.P. Predesei — are la bază stimularea pe care o exercită asupra lor avantajele acordului global. Fiecare cooperator știe precis că venitul său depinde în ultima instanță de efortul depus, de producțiile obținute de pe suprafața pe care a luat-o în primire. De altfel, acum — la recoltat și la întreținerea culturilor — se verifică cel mai bine modul cum acționează principiile retribuirii muncii în acord global. A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-a) SATELE S-AU MUTAT ÎN CÎMP iniii: i Tovarășului L. S. BREJNEV, Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarășului N. V. PODGORNÎI, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarășului A. N. KOSÎGHIN, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Dragi tovarăși, MOSCOVA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, poporului român și al nostru personal, vă exprimăm dv., poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mihnire și condoleanțe în legătură cu încetarea tragică din viață a piloțilorcosmonauți Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov și Viktor Pațaev, căzuți eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredințate. Piloții-cosmonauți Dobrovolski, Volkov și I Pațaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegație, au realizat, prin joncțiunea navei cosmice „Soiuz-11“ cu stația „Saliut“, pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o stație științifică orbitală pilotată, au ectuat un amplu program de cercetări și experimente termioo-științifice și medico-biologice. Aceasta reprezintă o contițP^' de mare însemnătate a științei și tehnicii sovietice iicarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmos^di. Vă rugăm, totodată, să trăirismit eu întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauților eroi pentru pierderea grea suferită. NIGOIAE CEAUȘESCU Secretar gener 1 al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România