Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)

1971-07-01 / nr. 8185

JOI 1 IULIE 1971 ANUL XXVII — NR. 8185­4 PAGINI — 30 BANI . Constructorii au realizat lucrări ce se întind pe o suprafață desfășurată de 10 375 mp în care sînt încor­porate 7500 mc betoa­ne, 1200 mc de zidărie și 1640 mc prefabrica­te din beton armat . La sfîrșitul acestui prim an al cincinalului, întreprinderea de piese de schimb și utilaje Fi­liași va fi capabilă să asigure o valoare a pro­ducției globale de zeci de milioane lei Orașul Filiași și-a îmbogățit patrimoniul industrial cu un nou obiectiv de importanță babcană — întreprinderea repu­de piese de schimb și utilaje, obiectiv aparținînd Grupului de întreprinderi de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului București. Festivitatea inaugurală care a avut loc ieri, cu prilejul ter­minării probelor tehnologice și intrării în funcțiune a acestui prim obiectiv al cincinalului, în viața orașului Filiași, a dat prilej de prezentanți întîlnire­a unor re­gi organelor de partid și de stat, ai construc­torului — Trustul de construc­ții industriale Craiova, șantie­rele Craiova ale I.I.B., I.M.B, 3 izolații — și ai beneficiarului. Cu acest prilej, tov. ing. Vasile Epure, directorul întreprinde­rii, a dat citire primelor în­semnări din Cartea de onoare a acestei moderne întreprin­deri destinată producției de piese de schimb și utilaje c­u greutate mică și grad avansat de prelucrare pentru industria lemnului. La sfîrșitul acestui prim an al cincinalului, noul obiectiv se va înscrie în geo­grafia economică a Doljului cu o valoare a producției globale de zeci de milioane lei și o pro­ducție anuală de multe sute de tone piese de schimb. Sintetizînd importanța res­pectivei unități industriale, ca­re poartă semnăturile colecti­velor de muncă conduse de că­tre Aurel Beznă, Aurel Mihai, Umberto Del­egro, Dumitru Sabie, Vasile Neagu, Ion Dulă­­mi­ță, Dumitru Iacob, Silviu Vizitiu, Constantin Trăistaru, Dumitru Spahiu, Octavian Măr­­găritescu, Tudor Stoian, Vale­­riu Gheorghiu, Iancu Tănase și alții. tov. ing. Iancu Penteș, șeful secției economice a Co­mitetului județean de partid, a arătat că intrarea în func­țiune a noului obiectiv prezin­tă o deosebită importanță eco­nomică pentru Orașul Filiași, pentru județul Dolj, pentru in­dustria lemnului. Au adus cu­vîntul lor de salut, cu același prilej, tovarășii I. Ularu, vice­președinte al Consiliului popu­lar al orașului Filiași, și ing. Florian­ Paraschiv, director teh­nic al Grupului de întreprin­deri de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului, care au subliniat că, la început de cincinal, Filiașul este prezent în ofensiva de in­dustrializare a țării cu un o­­biectiv de importanță deose­bită în ramura construcții de mașini și prelucrarea metalelor. In aplauzele entuziaste ale ce­lor care au luat parte la aceas­tă premieră industrială de la Filiași, tov. I. Ularu a marcat momentul intrării în funcțiune a noului obiectiv, tăind pan­glica inaugurală. Au fost vi­zitate apoi capacitățile de pro­ducție ale întreprinderii din Filiași. GHEORGHE FI­OREA Premieră industrială la Filiași A intrat în funcțiune întreprinde­rea de piese de schimb și utilaje Aspect din noua unitate indus­trială Foto : G. Adam înființarea de noi unități de producție și prestații de servicii în mediul rural Un factor care contribuie la înflorirea vieții satelor Transformările care au avut loc în viața satelor noastre în anii socialismului au creat con­diții favorabile pentru pătrun­derea tot mai pregnantă a ele­mentelor de civilizație și pro­gres. Ca urmare a dezvoltării agriculturii, a numeroaselor con­strucții social-culturale și edili­­tar-gospodărești realizate cu sprijinul cetățenilor, viața în ansamblul ei este într-o conti­nuă și complexă ascendență. Diferențele dintre oraș și sat se diminuează treptat și mun­ca intensă ce se desfășoară în această direcție asigură obține­rea unor noi succese în activi­tatea cotidiană și în perspecti­vă. Noile măsuri stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 10— II februarie a.c., Legea adop­tată recent de Marea Adunare Națională creează noi condiții pentru sporirea producției de bunuri materiale și servicii, prin folosirea rațională și eîi- PETRE GIGEA prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj crentă a resurselor locale de materii prime și a forței de muncă din mediul rural. In aplicarea tuturor acestor măsuri, la indicația Comitetu­lui județean de partid, comite­tul executiv al Consiliului popular județean Dolj a orga­nizat un amplu studiu menit să depisteze posibilitățile de valorificare a resurselor exis­tente, prin înființarea în loca­litățile rurale a unor unități economice de producție și pres­tații de servicii. Colectivele constituite în a­­cest scop, formate din cadre cu munci de răspundere și specia­liști de la Consiliul popular ju­dețean, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de pro­ducție, U.J.C.C. și U.J.C.M., s-au deplasat la comune și au stabilit, împreună cu factorii locali competenți — primari, președinți ai C.A.P., ai coope­rativelor de consum și mește­șugărești, deputați, ingineri, cadre didactice, cetățeni —, care anume activități de produc­­ție și prestații se pot crea în fiecare localitate. In sprijinul acestei acțiuni, au fost puse la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare comu­nale, nomenclatoare specifice anumitor sectoare (U.N.C.A.P., CENTROCOOP, UCECOM), pentru a fi utilizate la stabili­rea activităților de producție sau prestații ce urmează a se dezvolta în fiecare comună. De asemenea, pe plan județean, cit și la nivelul fiecărei comune, a fost elaborat un program de (Continuare în pag. a II-a) In I.A.S. din județ S-a încheiat recoltatul orzului In această perioadă, me­canizatorii din I.A.S.-urile județului nostru, prin efor­turi susținute, au recoltat toate cele 5 013 ha cultivate cu orz, înregistrînd o pro­ducție totală de peste 13 300 tone, ceea ce înseamnă de­pășirea producției planifica­te pe suprafețele înscrise în plan. Exemplul unităților agri­cole de stat se impune să fie urmat cu mai multă o­­perativitate și de către coo­perativele agricole. »2* Cu prilejul Zilei învățăto­rului Ieri, în municipiul Cra­iova, în orașele județului­­ și pe centre de comune au­­ avut loc adunări festive­­ consacrate Zilei învățătoru­­­­lui. La adunarea desfășurată­­ în sala Teatrului Național­­ din Craiova, despre semni­­­­ficația acestei sărbători și despre realizările oamenilor școlii din municipiu a vor­bit tov. Ion Zăvăleanu, prim-­­ secretar al Comitetului mu­­­­nicipal de partid, primar al­­ municipiului. Tov. Dumitru­­ Nicolae, secretar al Comite­­­­tului municipal al U.T.C., a transmis salutul organizației municipale de tineret. In continuare, au luat cuvîntul profesorii Nicolae Pișcați­u (Liceul „Nicolae Bălcescu“), B Silvestru Moraru (Liceul­­ „Frații Buzești“). ■ In cele patru orașe ale județului au rostit cuvîntări g tovarășii : Iancu Rada, Au­­­­rel Bălțoi, Constantin Pîr­­vuică și Ion Ghiță, secretari­­ ai comitetelor orășenești de­­ partid și primari ai orașelor­­ respective. Cu prilejul Zilei învăță­­­­torului, unui număr însem­­­­nat de învățători și profesori li s-au înmînat înalte titluri,­­ ordine și medalii. Profesorul I Dumitru Ciocîrlan, a fost­­ distins cu­ titlul de „Profesor “ emerit", iar merituosului om­­ de catedră Marin Stănescu, din comuna Gîngiova, i s-a­u conferit titlul de „învățător emerit“. Au primit „Ordinul­­ Muncii“ clasa a III-a tova­­­­rășii I Liubovia Rușe, direc­­­­toare a Liceului, pedagogic din Craiova, Constantin Dia­­­­conu, inspector șef al Inspec­toratului județean de învăță­­­­mint, și prof. Silvetru Mora­­­­ru, director al Liceului „Fra­ții Buzești“. Ordinul „Meritul­­ cultural“ clasa a III-a a fost conferit tovarășilor i Ion­­ Gugu, director al școlii ge­nerale nr. 21 din Craiova, Elena Murarețu, profesoară la Liceul pedagogic din Cra­iova, și Hariton Stoiculescu,­­ inspector șef, președinte al­­ Consiliului județean Dolj al­­ Organizației pionierilor din R. S. România. L, ­í € Gfi fajisty A­I O v Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, în Finlanda întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușesc­u, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului le­gislativ suprem finlandez. împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul Româ­niei în Finlanda, Mircea Bălă­­nescu. în cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen,­­minüstruul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul co­merțului exterior, Olavi Salo­nen, ministrul industriei, Kanr­­lo Makela, ambasadorul Fin­landei in România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hanni­­kainen, șeful protocolului, și de general-maior Ermei Kanni­­nen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întimpinat cordial de președintele Parlamentului, Ra­fael Paasso, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vice­­președintele Johannes Virolai­­nen și de alți înalți reprezen­tanți ai forului legislativ su­prem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-și satisfacția pen­tru această vizită, Rafael Paasso a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți­­ oaspeți o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizi­ta dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra mul­tor probleme, în interesul na­țiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Pansso a prezentat activitatea și struc­tura Parlamentului, subliniind rolul și importantele sale atri­buții în viața politică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnu­lui președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost a­­dresat, îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizi­tei pe­­ care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele as­pecte reprezentative din acti­vitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim sa­tisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Na­țională a României există re­lații bune și, după­­“**1 știm, demnul președinte urmează să viziteze țara noastră, in fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viața popoare­lor și considerăm că în rezolva­rea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamen­­tele pot juca un rol important. Sînt convins că dezvoltarea re­lațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noas­tre va contribui la realizarea unei colaborări­i strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi a­­cestui scop. Oaspeții români vizitează a­­poi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran și în strînsă legătură cu acest eveni­ment. In sala de ședințe a de­putățiilor, președintele Rafael Pansio informează despre struc­tura Parlamentului, alcătuit a­­cum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizi­tează în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinței Președinției Parlamentului. Șe­ful statului român se interesează de activitatea și atribuțiile aces­tui organism, alcătuit din preșe­dintele, prim-vicepreședinte, vicepreședintele și secretarul ge­neral al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. A­­cest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentu­­lui și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut a­­poi în cabinetul președintelui Camerei. Aici, președintele în dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Hel­sinki au avut loc convorbiri ofi­ciale între președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Repu­blicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convor­biri au participat : Janos Fa­zekas, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Corneliu Mănescu,­­ ministrul afacerilor externe, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de ma­șini Mircea Bălănescu, amba­sadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Aface­rilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalități care vizi­tează Parlamentul. La încheierea vizitei, preșe­dintele Parlamentului, Rafael Paasso, exprimă încă o dată calde mulțumiri pentru onoarea de a fi primit vizita președin­telui Nicolae Ceaușescu, primul ministru, Vaino Leski­nen, ministrul afacerilor exter­ne, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyva­­rinen, șeful Direcției politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exte­rior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multila­terale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții in­ternaționale­ actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, priete­nească, de stimă și înțelegere reciprocă. Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al R.S. România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen Alte relatări în pagina a IV-a Adeziune Politica externă a P.C.R. cares deplina puncte pe deplin intereselor cauzei socialismului și păcii Cu profund interes și de­plină satisfacție am urmă­rit vizita delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, conduse de tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, în ță­rile socialiste din Asia. Convorbirile directe între conducătorii partidului statului nostru cu conducă­și­torii chinezi, coreeni, viet­namezi și mongoli se în­scriu în eforturile generale ale partidului și statului nos­­tru de a promova contactelor personale practica conducătorii de partide între și state pentru a contribui în mod substanțial la întări­rea unității mișcării comu­niste și muncitorești inter­naționale. Consider că această vizită a constituit un minunat pri­lej pentru mai buna cu­noaștere a realizărilor po­porului nostru de către oa­menii muncii din țările vi­zitate, precum și a realiză­rilor acestora de către po­porul nostru. Ca om de catedră și ști­ință, dau deplina mea ade­ziune vizitei făcute de con­ducătorii noștri de partid și de stat și rezultatelor ei, avînd convingerea că, prin aceasta, partidul și guver­nul nostru au săvîrșit o ac­țiune de mare prestigiu pentru întărirea unității ,mișcării comuniste și munci­torești internaționale,­tru afirmarea unității pe­­sta­telor socialiste. Prof. univ. dr. CONSTANTIN BOTEA prorector al Universității din Craiova Ca unul din cei peste 20 de milioane de locuitori ai României socialiste, exprim din tot sufletul sentimentul de mîndrie și de totală a­­deziune la politica externă a partidului nostru îndrep­tată spre consolidarea miș­cării comuniste și muncito­rești, a sistemului socialist mondial, spre lărgirea co­laborării cu toate țările și popoarele, spre asigurarea păcii și progresului. Sînt mîndru de a fi cetățean al acestei țări care, după cum am văzut și din recentele vizite făcute în țările socia­liste din Asia de către dele­gația de partid și guverna­mentală condusă de tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, se bucură de un imens pres­tigiu pe plan internațional, de simpatia a milioane și milioane de oameni de pe toate continentele. Mi-am dat încă o dată seama, în­­tărindu-mi astfel convinge­rea și cu acest prilej, că politica externă a României corespunde nu numai inte­reselor țării noastre, ci și intereselor generale ale cau­zei socialismului și păcii. Convorbirile care au avut loc în cele patru țări socia­liste asiatice au scos în e­­vidență cit de eficient și necesar este dialogul între partide atunci cînd există dorința sinceră de a face tot ce este posibil pentru găsi­rea punctelor convergente chiar și în problemele cele mai complexe. Eu consider această vizită Ca o manifes­tare vie, activă, a politicii partidului nostru care nu se rezumă la afirmarea de principii teoretice, ci acțio­nează faptic, concret, pen­tru întărirea unității țări­lor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești, pentru apărarea păcii în lu­me, împreună cu consătenii mei, ne vom spori eforturile pentru a ne aduce întreaga contribuție la transpunerea în viață a politicii partidu­lui de modernizare a agri­culturii, de edificare României socialiste, așa cum a se prevede în directivele Congresului al X-lea al P.C.R. ARISTIDE TĂNASE președintele C.A.P. din Seaca de Pădure Cu un profund sentiment de mîndrie De la Breasta pînă la Clea­­nov și de la Boteșești-Paia pînă la Argetoaia, aproape în în­treaga zonă colinară a județu­lui nostru, lanurile de culturi, plantațiile de vii și pomi, gră­dinile de legume sunt împînzite cu oameni care încep lucrul o dată cu revărsatul zorilor și nu-1 lasă pînă la căderea serii. Judecind după participarea masivă a cooperatorilor la mun­că, se poate afirma că toți sau aproape toți locuitorii satelor s-au mutat în cîmp. In anii precedenți, la coope­rativele agricole din Breasta, Predești, Pleșoi, Beleți, Sopot, Gogoșu, Brabova, Seaca de Pădure, Veleni, Carpen, Clea­­nov, Botoșești-Paia, datorită ne­­parti­cipării la muncă a tuturor cooperatorilor, rămînerile în ur­mă la lucrările de întreținere a culturilor și la recoltat erau, într-un fel, inevitabile. Acum însă lucrurile stau cu totul alt­fel. Aplicarea acordului global a determinat un puternic reviri­ment în ceea ce privește parti­ciparea cooperatorilor la mun­că. In ziua de 25 iunie a.c., la C.A.P. din Predești se înche­iase strînsul recoltei de orz de pe cele cinci ha cultivate. Sub supravegherea atentă și perma­nentă a inginerului Ilie Lăză­­rescu, de la S.M.A. Predești, mecanizatorii Ion Planea și Ma­rin Ghioca izbutiseră, în acea să folosească combinele la aproape întreaga lor capacitate de producție. In urma combine­lor, tractoriștii Gheorghe Pro­­dănoiu și Nicolae Negreț execu­tau balotajul paielor, creînd condiții ca, o dată cu elibera­rea terenului, să se treacă la efectuarea arăturilor și însă­­mînțarea culturilor duble. C.A.P. din Predești are cultivate 440 ha cu porumb, din care 320 ha sînt mecanizabile. Dacă anul trecut, prin timpul acesta, unitatea respectivă nu se înche­ia sase nici prașila I, în momen­tul de față au fost deja aplica­te trei prașile mecanice, urmind ca în cîteva zile să se încheie și prașila a III-a manuală. Re­ține atenția faptul că pe cele 120 ha situate în pantă, neme­canizabile, cooperatorii — cu sapele și cu cele 28 de atelaje — au aplicat deja două prașile, străduindu-se s-o încheie, în curînd, și pe cea de-a treia. — Participarea masivă la muncă a cooperatorilor — ne­explica­tov. Paraschiva Lăză­­rescu, ing. șef al C.A.P. Pre­­desei — are la bază stimularea pe care o exercită asupra lor avantajele acordului global. Fiecare cooperator știe precis că venitul său depinde în ulti­ma instanță de efortul depus, de producțiile obținute de pe suprafața pe care a luat-o în pri­mire. De altfel, acum — la re­coltat și la întreținerea culturi­lor — se verifică cel mai bine modul cum acționează princi­piile retribuirii muncii în acord global. A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-a) SATELE S-AU MUTAT ÎN CÎMP in­iii: i Tovarășului L. S. BREJNEV, Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarășului N. V. PODGORNÎI, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarășului A. N. KOSÎGHIN, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. Dragi tovarăși, MOSCOVA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socia­liste România, poporului român și al nostru personal, vă exprimăm dv., poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mihnire și condoleanțe în legătură cu încetarea tragică di­n viață a piloților­­cosmonauți Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov și Viktor Pațaev, căzuți eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce­­ le-a fost încredințate. Piloții-cosmonauți Dobrovolski, Volkov și I Pațaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegație, au realizat, prin joncțiunea navei cosmice „Soiuz-11“ cu stația „Saliut“, pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o stație științifică orbitală pilotată, au e­­ctuat un amplu program de cercetări și experimente termioo-științifice și medico-biologice. Aceasta reprezintă o contițP^'­ de mare în­semnătate a științei și tehnicii sovietice iicarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmos^di. Vă rugăm, totodată, să trăirism­it eu întreaga noastră compasiune familiilor­ cosmonauților eroi pentru pierderea grea suferită. NIGOI­AE CEAUȘESCU Secretar gener 1 al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next