Inainte, februarie 1972 (Anul 29, nr. 8367-8391)

1972-02-01 / nr. 8367

Proletari din toate țările* uniți-vă!I­I MARȚI 1 FEBRUARIE ANUL XXVIII NR. 8367­4 PAGINI 30 BANI ­­­ I­I­­­I ) — în sprijinul convocării conferin­ței general-europene pentru securitate și colaborare — Scrisoarea ministrului de exter­ne al R. P. Chineze adresată secreta­rului general al O.N.U. —­ Evoluția crizei ministeriale din Italia — Singeroase ciocniri în Irlanda de nord — Din lumea capitalului (în pag. a IV-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.CRJ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1971—U­ AN RODNIC, ACORDUL IN CARE GLOBAL CU PLATA ÎN BANI ȘI'A SPUS CUVÎNTUL PE MARGINEA ADUNĂRII GENERALE A C.A.P. „1 MAI“ DIN DĂBULENI Așa după cum am mai in­format în ziarul nostru din 28 ianuarie a.c., în comuna Dăbu­­leni a avut loc adunarea gene­rală a cooperativei agricole de producție „1 Mai“. La lucrările acestui for de conducere al coo­perativei agricole au participat tovarășii : Gheorghe Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, Mihai Burcheșin, secre­tar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Adunarea generală, expresie vie a participării masei de coo­peratori la conducerea directă și nemijlocită a întregii acti­vități, a analizat cu mult simț de răspundere rezultatele în producție obținute în anul 1971, un an rodnic, în care acordul global cu plata în bani a avut un rol determinant în sporirea producțiilor agricole. Atît din dările de seamă, cît și din cu­­vîntul celor 18 participanți la discuții au reieșit în mod deo­sebit în evidență rezultatele bune obținute pînă acum, dar și deficiențele care au frînat uneori bunul mers al activită­ții. Cu acest prilej au fost subliniate măsurile corespunză­toare menite să contribuie la întărirea și dezvoltarea coope­rativei agricole din punct de vedere economic. După cum este cunoscut, co­muna Dăbuleni e situată în zo­na solurilor nisipoase din stin­gă Jiului. Gradul scăzut de fer­tilitate al acestui tip de sol a impus consiliului de condu­cere, specialiștilor și membri­lor cooperatori ca, sub directa îndrumare a comitetului comu­nal de partid, să ia măsuri și să treacă la fapte ca pămîntul să producă mai mult, iar poten­țialul forței de muncă să fie folosit la întreaga lui capacitate. De un prețios ajutor în munca desfășurată de consiliul de con­ducere au fost indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu cuprinse în Expu­nerea de la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1970, cu privire la perfec­ționarea organizării, planificării și conducerii agriculturii, care și-au găsit rezolvarea în mo­dul cel mai just prin aplicarea acordului global cu plata în bani. Ca orice formă nouă ce in­tervine în munca de organizare, ne-a fost destul de greu la în­ceput să înțelegem cum se a­­plică acordul global — au măr­turisit în cuvîntul lor coope­ratorii Ion Cristurnea și Mitroi Alexandru. Cu sprijinul consi­liului de conducere, al cadrelor de specialiști care ne-au ex­plicat prin calcule concrete ca­re sînt avantajele materiale ale retribuirii muncii pe bază de acord global cu plata în bani, am înțeles cu toții că aceasta este calea cea mai bu­nă de a face din nisipurile noastre pămînturi roditoare. Imbrățișînd noua formă de retribuire a muncii, cooperato­rii de la C.A.P. „1 Mai“ din Dăbuleni au pornit cu entuziasm la muncă, lucrînd pămîntul așa cum scrie la carte. A fost o adevărată întrecere între bri­găzi, echipe, grupe de familii și chiar între cooperatorii care au primit să lucreze fiecare pe parcele mici de pămînt, în așa fel încît toate lucrările agri­cole să se facă la timp și de (Continuare în pag. a III-a) în cîmpia Calafatului, la Poiana Mare, s-a construit de curînd o nouă linie pentru transportul energiei electrice. Este vorba de linia de joasă tensiune ce va asigura energia electrică pentru noul combinat de producere a furajelor prin uscarea și granularea lucernei.un clișeu, un aspect de muncă de la întinderea rețelei Foto . R. Florian PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII ANACRONISME CARE TREBUIE grabnic Înlăturate Deși ne aflăm în mijlocul iernii, timpul bun de pînă a­­cum, exceptînd o scurtă perioa­dă, nu a împiedicat desfășura­rea normală a activității con­structorilor. Curba realizărilor din graficele care reflectă evo­luția lucrărilor de construcții­­montaj pe șantierele județului nostru ar trebui să fie conti­nuu ascendentă. Am spus că ar trebui, pentru că realitatea este cu totul alta, din motive dife­rite. Pe această temă, a sta­diului în care se află lucrările de construcții și realizarea planului de investiții în anul 1972, am solicitat tov. ing. Wal­ter Tüzer, directorul Grupului de șantiere Craiova al Trustu­lui de construcții industriale, să ne răspundă la cîteva în­trebări. — Știm că bilanțul anului 1971 a consemnat o serie de succese ale constructorilor de pe cele trei șantiere ale gru­pului. Printre altele, planul de producție a fost depășit cu 4 procente, multe lucrări au fost predate înainte de termen­i noi hale de producție la uzina ,,E­­lectroputere“, 30 ha sere la Complexul de sere Beharca etc. Vă rugăm să vă referiți la lu­crările noi ce trebuie atacate în acest trimestru.­­ Planul de construcție-Finisări la luminatoa­rele modernelor hale ale fabricii de celule prefa­bricate din Băilești Foto : V. Mihăilescu montaj din a.c. este mai mare cu peste 40 milioane lei față de cel din 1971. Aceasta presu­pune crearea unor condiții pri­elnice — organizare judicioasă, aprovizionare ritmică cu ma­terii prime și materiale, forță de muncă de calificare cores- ANCHETA NOASTRĂ punzătoare etc., pentru a ne a­­chita exemplar de sarcinile a­­sumate. In actualul trimestru, trebuie să începem noi lucrări la I.A.S. „Avicola“ Craiova, fi­latura și țesătoria din Calafat, îngrășătoria de taurine de la Giubega și altele. Dar stadiul fizic al lucrărilor, în momentul de față, este departe de cel planificat. — Volumul de investiții care vi s-a repartizat pentru tri­mestrul I reprezintă circa 20 la sută din cel anual. Avînd în vedere că a trecut aproape o lună și s-a lucrat foarte pu­țin pe șantiere, considerăm că aceasta va influența nefavora­bil realizarea ritmică și inte­grală a planului de investiții ? — Cauzele care ne forțează să batem pasul pe loc sînt, în majoritate, independente de noi. Astfel, la secția „Avicola“ nu putem începe lucrările pentru că nu avem pe ce să construim, terenul nefiind­ expropriat, stu­diul tehnico-economic nu este încă aprobat ; la filatura și țe­sătoria Calafat proiectul de te­rasamente este nedefinitivat, fi­ind în discordanță cu realitatea. De aceea, soluția de fundație nu s-a rezolvat nici pînă în pre­zent. La îngrășătoria de tau­rine de la Giubega lucrările nu pot fi începute din motive ase­mănătoare : studiul tehnico-e­conomic se află în curs de re­actualizare, terenul unde tre­buie să construim nu a fost de­zafectat etc. De asemenea, o mare greutate întîm­­pinăm în ce privește forța de muncă de care avem nevoie să refer la muncitorii pe care îi solicităm pentru punctele de lucru ale șantierelor din afara Craiovei. Este adevărat, în par­te, vina ne aparține, întrucît n-am uzitat de toate posibilită­țile de atragere a forței de muncă. Va trebui să gă­sim modalitățile adecvate pen­tru permanentizarea cadrelor pe șantiere. Un neajuns care ne împiedică de foarte mult timp să înde­plinim așa cum se cuvine sar­cinile — neajuns provocat de beneficiari — se referă la pre­darea documentației tehnice. E­­xistă o serie de acte normative care prevăd termene precise de predare a documentației. Dar, de foarte multe ori, acestea nu sunt respectate. Un singur e­­xemplu : pentru lucrările ce trebuie să le executăm la sec­ția de ulei hidrogenat a Fabri­cii de ulei „Oltenia“ Craiova, nu ne-a parvenit nici pînă în N. PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) U-­ Sesiunea Consiliului popular al municipiului Craiova Ieri după amiază, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, s-au desfășurat lu­crările celei de a XII-a sesiuni a Consiliului popular al municipiului Craiova. Au fost pre­zenți deputații consiliului popular municipal, precum și numeroși invitați , activiști de partid și de stat, conducători de organizații economice și instituții social-culturale, reprezentanți ai unor unități și direcții ale Consiliului popular județean. La sesiune au participat tovarășii Ion Cetățeanu, secroar­­ al Comitetului județean Dolj al P.C.R., și Petre I. Gigea, prim-vicepre­­șed­inte al Consiliului popular județean. In prezidiu au luat loc membrii comitetului executiv al Consiliului popular municipal. De­putatul Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comi­tetului municipal Craiova al P.C.R., președintele Consiliului popular municipal, a deschis lucrările sesiunii. Sesiunea a avut următoarea ordine de zi : proiect de hotărîre cu privire la adoptarea pla­nului economic al municipiului Craiova pe anul 1972 ; proiect de hotărîre cu privire la adopta­rea bugetului local pe anul 1972 ; raportul comun al comisiilor permanente pentru avizarea pro­iectelor de hotărîri privind adoptarea planului și bugetului local pe anul 1972 ; informare pri­vind rezultatele întrecerii patriotice pe anul 1971 și asupra obiectivelor întrecerii patriotice pe anul 1972 ; programul obiectivelor prin care municipiul Craiova se alătură răspunsului Con­siliului popular județean la Chemarea la în­trecere a Consiliului popular al județului Hu­nedoara ; probleme organizatorice. La discuțiile pe marginea principalelor docu­mente supuse dezbaterii actualei sesiuni au luat cuvîntul următorii deputați și invitați : dr. Teodor Moise, șef de secție la Spitalul nr. 1 Craiova, Constantin Baran, președintele U.J.C.M. Dolj, Jura Liviu, președintele Judecă­toriei Craiova, Ion C. Petre, primarul comunei Bucovăț, Gheorghe Adangiu, inginer șef la I.R.E.C., Victor Badea, inginer șef adjunct la T.C.L., arh. Teodor Cocheri, directorul Institu­tului județean de proiectare, Virgil Pîrlogea, directorul Școlii generale nr. 25 Făcăi, Florea Mitruț, pensionar, Marin Iordăchescu, directorul C. C.L. metalo-chimice. După epuizarea dezbaterilor, deputații au aprobat, prin vot, pe articole, principalele docu­mente ale sesiunii : planul economic al muni­cipiului pe anul 1972, bugetul local de venituri și cheltuieli pe anul 1972, programul obiectivelor prin care municipiul Craiova se alătură răs­punsului Consiliului popular județean la Che­marea județului Hunedoara. Au fost aprobate, de asemenea, planurile de muncă ale comisiilor permanente ale Consiliului popular municipal. In continuare, tovarășul Ion Zăvăleanu a tre­cut în revistă principalele înfăptuiri ale anului 1971, subliniind lipsurile care mai persistă încă în activitatea sectoarelor hotărîtoare pentru economia și viața social-culturală locală. Vor­bitorul a jalonat direcțiile-cheie ale evoluției municipiului în anul 1972 și modalitățile prac­tice pentru traducerea în viață a sarcinilor de înaltă răspundere ce revin oamenilor muncii din Craiova în acest an. Trecînd la soluționarea unor probleme orga­nizatorice, sesiunea a aprobat, prin vot secret, revocarea din funcția de membri ai comite­tului executiv a următorilor tovarăși, în legă­tură cu trecerea lor în alte activități : Marin Roman, Marcel Colovai, Liviu Fusaru. Sesiunea a ales ca membri ai comitetului executiv pe­­tovarășii : Ion Bîldea, director al I.C.R.M., Liviu Jura, președintele Judecătoriei Craiova, și Ion Stancovici, șeful sectorului de proiectare de la I. C.F.L. Craiova. LUNA LA începând de azi, intră in actuali­tate tradiționala manifestare ,,I,una cărții la sate“, e­­diția a XlI-a. Am­pla manifestare se desfășoară sub de­viza „Cărții pen­tru toți“ lansată de U.N.E.S.C.O. în cadrul „Anului in­ternațional al căr­ții“. Programul com­plex al manifestă­rilor de masă cu cartea, din aceas­tă perioadă, vizea­ză creșterea rolu­lui educativ, coor­donată rezultată din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. fiin 3—5 noiembrie 1971, popularizarea căr­ților pentru tineret în contextul sărbă­toririi semicentena­rului U.T.C., inten­sificarea difuzării cărții agrozooteh­nice, atragerea u­­nui număr mare de cititori, de posesori ai unor biblioteci personale. Cele 54 de libră­rii din județul nos­tru își vor îmbogă­ți fondul cu 5000 de volume, titluri noi din toate domeniile: politic, beletristic, agrozootehnic, știin­ță popularizată, menite să satisfacă solicitările, mereu crescînde, ale citi­torilor. Continuind frumoasa statornicită tradiție anul trecut, actuala edi­ CĂRȚII SATE fie a lunii cărții la sate grupează ac­țiunile ce se vor întreprinde în trei decade : 1—10 fe­bruarie — decada cărții social-politi­­ce ; 11—22 februa­rie, decada litera­turii contemporane și 23—29 februarie zilele cărții agrico­le. Fiecare librărie va marca începutul decadelor respec­tive prin organiza­rea de expoziții, vitrine standuri de speciale, atît în cadrul carte, că­minelor culturale, școli, precum și la sediile unităților a­­gricole de stat și C.A.P.-urilor. In cadrul decadei cărții social-politi­­ce, cu sprijinul co­mitetelor comunale de partid, librăriile vor organiza o se­rie de acțiuni de popularizare a ul­timelor noutăți a­­părute în Editura politică. Aria mani­festărilor cu car­tea social-politică va cuprinde o ga­mă variată de mij­loace. Programul deca­dei literaturii con­temporane vizează organizarea unor acțiuni cu elevii, cu tineretul și cu adulții. Dintre a­­cestea, menționăm: întîlniri între elevi și librari, întîlniri cu scriitorii, con­cursuri gen „Cine citește, răspunde“, concursuri pentru „Cel mai bun di­fuzor de carte“. In localitățile Ieni, Plenița, Dăbu­Fi­­liași și Segarcea, scriitori din Cra­iova se vor întîlni cu cititorii, iar la Calafat și Băilești scriitori și redac­tori de la editura „Minerva“ vor pre­zenta planul edito­rial, scurte prezen­tări ale ultimelor noutăți. Zilele cărții agri­cole se desfășoară în acest an în con­textul aniversării unui deceniu de la încheierea coopera­tivizării agricultu­rii, prilej de orga­nizare a unor inte­resante acțiuni pe marginea cărții a­­grozootehnice. Li­brarii și biblioteca­rii,­ cu sprijinul in­ginerilor agronomi, medicilor veteri­nari și tehnicieni­lor, vor organiza prezentări de cărți, standuri și expozi­ții, dezbateri pe marginea cărților citite precum și în­tâlniri cu scriitori și redactori de la Editura „Ceres“. Actuala ediție a Lunii cărții la sa­te oferă largi posi­bilități de populari­zare și difuzare a cărții din toate domeniile, un mi­nunat prilej de or­ganizare a nume­roase manifestări de masă cu cartea. P. MONDOC „Adevărații profesori prin cursul lor dorința de aspirația studenților de a deveni ei înșiși oameni cultivați...“ întrețin cunoaștere. De vorbă cu prof.dr.doc. AL. PIRU, decanul Facultății de filologie • Istoria va consemna ctitorii, trecerea noastră pe aici nu va fi uitată. • Am ve­nit la Craiova într-o zi de mai, cu mult soare, în 1966. • Studenții din Craiova sunt la înălțime, cu nimic mai prejos decât cei din București, Iași, Cluj sau Timișoara. • Cursul făcut la cel mai înalt nivel con­tribuie neîndoios la realizarea atmosfe­rei de adevărată intelectualitate. • Nă­zuința mea este de a prezenta într-un ta­blou de mari dimensiuni literatura ulti­melor decenii. • Lucrez de preferință în­tre orele 14—24 în fiecare zi, inclusiv du­minica, ziua mea cea mai grea. — Ați intrat, pare-mi-se, in al șaselea an de activitate la Craiova ; pentru mulți, sosirea dumneavoastră a fost o surpriză Ce v-a determinat să optați pen­tru acest centru universitar . — Intr-adevăr, stat în Craiova de aproape șase ani, de la înființarea Universității. fost numit în 1966 decan Am al Facultății de filologie și, spre deosebire de alții, am primit să fiu, deși eram profesor cu func­ția de bază la București. Am crezut de datoria mea să spri­jin o inițiativă atît de frumoasă ca aceea a întemeierii nou centru universitar nu unai țara noastră. M-am simțit onorat de încrederea care mi se acorda, bucuros să încep de la capăt o mumă plină de­ satisfacții. Mi-am zis : istoria va consemna ctitorii, trecerea noastră pe aici nu va fi uitată. Așa am descă­lecat cu primul rector, profe­­sor dr. Marius Preda, și cu ac­tualul prorector, profesor dr. Constantin Botea, într-o zi de mai, cu mult soare, în 1966. . — Prezența studenților intr-un oraș constituie premisa virtuală a unui climat spiritual elevat, a unei efervescențe culturale , pendulînd săptămînal între două Universități — bucureșteană și craioveană — avînd, deci, re­perele concrete ale unei com­parații, vă rugăm să ne spuneți ce credeți că-­ este necesar a­­cestui centru studențesc pen­tru a deveni un autentic pivot intelectual ? Mă refer, în pri­mul rînd, la o permanentă legă­tură care ar trebui să existe între această entitate spirituală și celelalte structuri ale ora­șului. — Facultatea de filologie din Craiova, deși cu un număr mic de studenți, la început numai cu 60, a fost și este continuu asaltată la concursurile de admitere. Am selecționat pe cei mai buni și în 1971 am dat în producție o primă serie de profesori emi­nenți, intrați printre cei dinții la repartizare. Au existat de-a lungul anilor și alte ocazii de confruntare a studenților filo­logi craiooveni cu colegii iar din București Un recent concurs In cadrul conferinței pe țară a­­ ROMULUS DIACONESCU r (Continuare Sn pag. a Il-aJ —I cursei­ fededén B PENTRU SIGURANȚA CIRCULAȚIEI FEROVIARE In condițiile creșterii con­tinue a intensității traficului feroviar, a vitezelor de cir­culație și a tonajelor pe tren, la Regionala de căi fe­rate Craiova s-a impus com­pletarea sistemelor de sigu­ranță a circulației trenuri­lor cu instalații suplimenta­re pentru controlul vigilen­ței și autostop. Acestea au rolul de a controla respec­tarea indicațiilor date de semnale și de a asigura frî­­narea de urgență a trenu­rilor, în cazul cînd mecani­cul nu a luat măsurile co­respunzătoare. Pînă în pre­zent, peste 75 la sută din lungimea liniilor de pe cu­prinsul regionalei a fost în­zestrată cu asemenea insta­­lații, acțiunea urmînd a fi încheiată în cursul acestui an.­­ PREMIERA PE ȚARA CU PIESA „PUNE AMARA" Sîmbătă a avut loc la Tea­trul Național din Craiova premiera pe țară cu piesa „Pîine amară“ de Claude Spaalí. Regia este semnată de spectacolului Georgeta Tomescu, iar scenografia a­­parține lui V. Penișoară-Ste­­garu. Din distribuție fac parte actorii : Constantin Sasu, Nicolae Radu, Mari­na Bașta, Smaragda Oltea­­nu, Ileana Sandu, Lucian Albanezu și Pavel Cîsu. Pre­miera s-a bucurat de un frumos succes.­­ DONATORI ONORIFICI DE SINGE La sfîrșitul săptămînii tre­cute, cu prilejul determină­rii grupelor sanguine — ac­țiune importantă ce se des­fășoară în prezent în întrea­ga țară — am putut consem­na un nou act nobil de ome­nie, de conștiință cetățe­nească : din proprie inițiati­vă, un număr de 28 sala­riați de la I.J.E.COOP și industria viei și vinului Craiova au donat onorific singe. In acest mod, ei și-au materializat dorința de a contribui la perpetuarea fondului de lichid prețios pentru redarea vieții și să­nătății semenilor noștri a­­flați în situație critică da­torită unor boli sau acci­dente. Un gest și o pildă — da nne de toată lauda... ■ SPORESC PRESTĂRILE DE SERVICII In cadrul cooperativei de consum din comuna Boto­­șești-Paia au luat ființă noi secții prestatoare de servi­cii către populație. Printre cele intrate în producție în ultimul timp amintim sec­țiile de tîmplărie, croitorie pentru femei și bărbați, pre­cum și o unitate de frizerie. In momentul de față, nu­mărul secțiilor ce deservesc locuitorii acestei comune se ridică la șapte. j SPORT j I IN VIZITĂ la I j FOTBALIȘTII 1 DIVIZIONARI 1 CRAIOVENI I § I în pag. a H-a |

Next