Inainte, februarie 1972 (Anul 29, nr. 8367-8391)
1972-02-01 / nr. 8367
Proletari din toate țările* uniți-vă!II MARȚI 1 FEBRUARIE ANUL XXVIII NR. 83674 PAGINI 30 BANI III ) — în sprijinul convocării conferinței general-europene pentru securitate și colaborare — Scrisoarea ministrului de externe al R. P. Chineze adresată secretarului general al O.N.U. — Evoluția crizei ministeriale din Italia — Singeroase ciocniri în Irlanda de nord — Din lumea capitalului (în pag. a IV-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.CRJ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1971—U AN RODNIC, ACORDUL IN CARE GLOBAL CU PLATA ÎN BANI ȘI'A SPUS CUVÎNTUL PE MARGINEA ADUNĂRII GENERALE A C.A.P. „1 MAI“ DIN DĂBULENI Așa după cum am mai informat în ziarul nostru din 28 ianuarie a.c., în comuna Dăbuleni a avut loc adunarea generală a cooperativei agricole de producție „1 Mai“. La lucrările acestui for de conducere al cooperativei agricole au participat tovarășii : Gheorghe Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Mihai Burcheșin, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Adunarea generală, expresie vie a participării masei de cooperatori la conducerea directă și nemijlocită a întregii activități, a analizat cu mult simț de răspundere rezultatele în producție obținute în anul 1971, un an rodnic, în care acordul global cu plata în bani a avut un rol determinant în sporirea producțiilor agricole. Atît din dările de seamă, cît și din cuvîntul celor 18 participanți la discuții au reieșit în mod deosebit în evidență rezultatele bune obținute pînă acum, dar și deficiențele care au frînat uneori bunul mers al activității. Cu acest prilej au fost subliniate măsurile corespunzătoare menite să contribuie la întărirea și dezvoltarea cooperativei agricole din punct de vedere economic. După cum este cunoscut, comuna Dăbuleni e situată în zona solurilor nisipoase din stingă Jiului. Gradul scăzut de fertilitate al acestui tip de sol a impus consiliului de conducere, specialiștilor și membrilor cooperatori ca, sub directa îndrumare a comitetului comunal de partid, să ia măsuri și să treacă la fapte ca pămîntul să producă mai mult, iar potențialul forței de muncă să fie folosit la întreaga lui capacitate. De un prețios ajutor în munca desfășurată de consiliul de conducere au fost indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu cuprinse în Expunerea de la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, cu privire la perfecționarea organizării, planificării și conducerii agriculturii, care și-au găsit rezolvarea în modul cel mai just prin aplicarea acordului global cu plata în bani. Ca orice formă nouă ce intervine în munca de organizare, ne-a fost destul de greu la început să înțelegem cum se aplică acordul global — au mărturisit în cuvîntul lor cooperatorii Ion Cristurnea și Mitroi Alexandru. Cu sprijinul consiliului de conducere, al cadrelor de specialiști care ne-au explicat prin calcule concrete care sînt avantajele materiale ale retribuirii muncii pe bază de acord global cu plata în bani, am înțeles cu toții că aceasta este calea cea mai bună de a face din nisipurile noastre pămînturi roditoare. Imbrățișînd noua formă de retribuire a muncii, cooperatorii de la C.A.P. „1 Mai“ din Dăbuleni au pornit cu entuziasm la muncă, lucrînd pămîntul așa cum scrie la carte. A fost o adevărată întrecere între brigăzi, echipe, grupe de familii și chiar între cooperatorii care au primit să lucreze fiecare pe parcele mici de pămînt, în așa fel încît toate lucrările agricole să se facă la timp și de (Continuare în pag. a III-a) în cîmpia Calafatului, la Poiana Mare, s-a construit de curînd o nouă linie pentru transportul energiei electrice. Este vorba de linia de joasă tensiune ce va asigura energia electrică pentru noul combinat de producere a furajelor prin uscarea și granularea lucernei.un clișeu, un aspect de muncă de la întinderea rețelei Foto . R. Florian PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII ANACRONISME CARE TREBUIE grabnic Înlăturate Deși ne aflăm în mijlocul iernii, timpul bun de pînă acum, exceptînd o scurtă perioadă, nu a împiedicat desfășurarea normală a activității constructorilor. Curba realizărilor din graficele care reflectă evoluția lucrărilor de construcțiimontaj pe șantierele județului nostru ar trebui să fie continuu ascendentă. Am spus că ar trebui, pentru că realitatea este cu totul alta, din motive diferite. Pe această temă, a stadiului în care se află lucrările de construcții și realizarea planului de investiții în anul 1972, am solicitat tov. ing. Walter Tüzer, directorul Grupului de șantiere Craiova al Trustului de construcții industriale, să ne răspundă la cîteva întrebări. — Știm că bilanțul anului 1971 a consemnat o serie de succese ale constructorilor de pe cele trei șantiere ale grupului. Printre altele, planul de producție a fost depășit cu 4 procente, multe lucrări au fost predate înainte de termeni noi hale de producție la uzina ,,Electroputere“, 30 ha sere la Complexul de sere Beharca etc. Vă rugăm să vă referiți la lucrările noi ce trebuie atacate în acest trimestru. Planul de construcție-Finisări la luminatoarele modernelor hale ale fabricii de celule prefabricate din Băilești Foto : V. Mihăilescu montaj din a.c. este mai mare cu peste 40 milioane lei față de cel din 1971. Aceasta presupune crearea unor condiții prielnice — organizare judicioasă, aprovizionare ritmică cu materii prime și materiale, forță de muncă de calificare cores- ANCHETA NOASTRĂ punzătoare etc., pentru a ne achita exemplar de sarcinile asumate. In actualul trimestru, trebuie să începem noi lucrări la I.A.S. „Avicola“ Craiova, filatura și țesătoria din Calafat, îngrășătoria de taurine de la Giubega și altele. Dar stadiul fizic al lucrărilor, în momentul de față, este departe de cel planificat. — Volumul de investiții care vi s-a repartizat pentru trimestrul I reprezintă circa 20 la sută din cel anual. Avînd în vedere că a trecut aproape o lună și s-a lucrat foarte puțin pe șantiere, considerăm că aceasta va influența nefavorabil realizarea ritmică și integrală a planului de investiții ? — Cauzele care ne forțează să batem pasul pe loc sînt, în majoritate, independente de noi. Astfel, la secția „Avicola“ nu putem începe lucrările pentru că nu avem pe ce să construim, terenul nefiind expropriat, studiul tehnico-economic nu este încă aprobat ; la filatura și țesătoria Calafat proiectul de terasamente este nedefinitivat, fiind în discordanță cu realitatea. De aceea, soluția de fundație nu s-a rezolvat nici pînă în prezent. La îngrășătoria de taurine de la Giubega lucrările nu pot fi începute din motive asemănătoare : studiul tehnico-economic se află în curs de reactualizare, terenul unde trebuie să construim nu a fost dezafectat etc. De asemenea, o mare greutate întîmpinăm în ce privește forța de muncă de care avem nevoie să refer la muncitorii pe care îi solicităm pentru punctele de lucru ale șantierelor din afara Craiovei. Este adevărat, în parte, vina ne aparține, întrucît n-am uzitat de toate posibilitățile de atragere a forței de muncă. Va trebui să găsim modalitățile adecvate pentru permanentizarea cadrelor pe șantiere. Un neajuns care ne împiedică de foarte mult timp să îndeplinim așa cum se cuvine sarcinile — neajuns provocat de beneficiari — se referă la predarea documentației tehnice. Există o serie de acte normative care prevăd termene precise de predare a documentației. Dar, de foarte multe ori, acestea nu sunt respectate. Un singur exemplu : pentru lucrările ce trebuie să le executăm la secția de ulei hidrogenat a Fabricii de ulei „Oltenia“ Craiova, nu ne-a parvenit nici pînă în N. PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) U- Sesiunea Consiliului popular al municipiului Craiova Ieri după amiază, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, s-au desfășurat lucrările celei de a XII-a sesiuni a Consiliului popular al municipiului Craiova. Au fost prezenți deputații consiliului popular municipal, precum și numeroși invitați , activiști de partid și de stat, conducători de organizații economice și instituții social-culturale, reprezentanți ai unor unități și direcții ale Consiliului popular județean. La sesiune au participat tovarășii Ion Cetățeanu, secroar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., și Petre I. Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean. In prezidiu au luat loc membrii comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Deputatul Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., președintele Consiliului popular municipal, a deschis lucrările sesiunii. Sesiunea a avut următoarea ordine de zi : proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului economic al municipiului Craiova pe anul 1972 ; proiect de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1972 ; raportul comun al comisiilor permanente pentru avizarea proiectelor de hotărîri privind adoptarea planului și bugetului local pe anul 1972 ; informare privind rezultatele întrecerii patriotice pe anul 1971 și asupra obiectivelor întrecerii patriotice pe anul 1972 ; programul obiectivelor prin care municipiul Craiova se alătură răspunsului Consiliului popular județean la Chemarea la întrecere a Consiliului popular al județului Hunedoara ; probleme organizatorice. La discuțiile pe marginea principalelor documente supuse dezbaterii actualei sesiuni au luat cuvîntul următorii deputați și invitați : dr. Teodor Moise, șef de secție la Spitalul nr. 1 Craiova, Constantin Baran, președintele U.J.C.M. Dolj, Jura Liviu, președintele Judecătoriei Craiova, Ion C. Petre, primarul comunei Bucovăț, Gheorghe Adangiu, inginer șef la I.R.E.C., Victor Badea, inginer șef adjunct la T.C.L., arh. Teodor Cocheri, directorul Institutului județean de proiectare, Virgil Pîrlogea, directorul Școlii generale nr. 25 Făcăi, Florea Mitruț, pensionar, Marin Iordăchescu, directorul C. C.L. metalo-chimice. După epuizarea dezbaterilor, deputații au aprobat, prin vot, pe articole, principalele documente ale sesiunii : planul economic al municipiului pe anul 1972, bugetul local de venituri și cheltuieli pe anul 1972, programul obiectivelor prin care municipiul Craiova se alătură răspunsului Consiliului popular județean la Chemarea județului Hunedoara. Au fost aprobate, de asemenea, planurile de muncă ale comisiilor permanente ale Consiliului popular municipal. In continuare, tovarășul Ion Zăvăleanu a trecut în revistă principalele înfăptuiri ale anului 1971, subliniind lipsurile care mai persistă încă în activitatea sectoarelor hotărîtoare pentru economia și viața social-culturală locală. Vorbitorul a jalonat direcțiile-cheie ale evoluției municipiului în anul 1972 și modalitățile practice pentru traducerea în viață a sarcinilor de înaltă răspundere ce revin oamenilor muncii din Craiova în acest an. Trecînd la soluționarea unor probleme organizatorice, sesiunea a aprobat, prin vot secret, revocarea din funcția de membri ai comitetului executiv a următorilor tovarăși, în legătură cu trecerea lor în alte activități : Marin Roman, Marcel Colovai, Liviu Fusaru. Sesiunea a ales ca membri ai comitetului executiv petovarășii : Ion Bîldea, director al I.C.R.M., Liviu Jura, președintele Judecătoriei Craiova, și Ion Stancovici, șeful sectorului de proiectare de la I. C.F.L. Craiova. LUNA LA începând de azi, intră in actualitate tradiționala manifestare ,,I,una cărții la sate“, ediția a XlI-a. Ampla manifestare se desfășoară sub deviza „Cărții pentru toți“ lansată de U.N.E.S.C.O. în cadrul „Anului internațional al cărții“. Programul complex al manifestărilor de masă cu cartea, din această perioadă, vizează creșterea rolului educativ, coordonată rezultată din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. fiin 3—5 noiembrie 1971, popularizarea cărților pentru tineret în contextul sărbătoririi semicentenarului U.T.C., intensificarea difuzării cărții agrozootehnice, atragerea unui număr mare de cititori, de posesori ai unor biblioteci personale. Cele 54 de librării din județul nostru își vor îmbogăți fondul cu 5000 de volume, titluri noi din toate domeniile: politic, beletristic, agrozootehnic, știință popularizată, menite să satisfacă solicitările, mereu crescînde, ale cititorilor. Continuind frumoasa statornicită tradiție anul trecut, actuala edi CĂRȚII SATE fie a lunii cărții la sate grupează acțiunile ce se vor întreprinde în trei decade : 1—10 februarie — decada cărții social-politice ; 11—22 februarie, decada literaturii contemporane și 23—29 februarie zilele cărții agricole. Fiecare librărie va marca începutul decadelor respective prin organizarea de expoziții, vitrine standuri de speciale, atît în cadrul carte, căminelor culturale, școli, precum și la sediile unităților agricole de stat și C.A.P.-urilor. In cadrul decadei cărții social-politice, cu sprijinul comitetelor comunale de partid, librăriile vor organiza o serie de acțiuni de popularizare a ultimelor noutăți apărute în Editura politică. Aria manifestărilor cu cartea social-politică va cuprinde o gamă variată de mijloace. Programul decadei literaturii contemporane vizează organizarea unor acțiuni cu elevii, cu tineretul și cu adulții. Dintre acestea, menționăm: întîlniri între elevi și librari, întîlniri cu scriitorii, concursuri gen „Cine citește, răspunde“, concursuri pentru „Cel mai bun difuzor de carte“. In localitățile Ieni, Plenița, DăbuFiliași și Segarcea, scriitori din Craiova se vor întîlni cu cititorii, iar la Calafat și Băilești scriitori și redactori de la editura „Minerva“ vor prezenta planul editorial, scurte prezentări ale ultimelor noutăți. Zilele cărții agricole se desfășoară în acest an în contextul aniversării unui deceniu de la încheierea cooperativizării agriculturii, prilej de organizare a unor interesante acțiuni pe marginea cărții agrozootehnice. Librarii și bibliotecarii, cu sprijinul inginerilor agronomi, medicilor veterinari și tehnicienilor, vor organiza prezentări de cărți, standuri și expoziții, dezbateri pe marginea cărților citite precum și întâlniri cu scriitori și redactori de la Editura „Ceres“. Actuala ediție a Lunii cărții la sate oferă largi posibilități de popularizare și difuzare a cărții din toate domeniile, un minunat prilej de organizare a numeroase manifestări de masă cu cartea. P. MONDOC „Adevărații profesori prin cursul lor dorința de aspirația studenților de a deveni ei înșiși oameni cultivați...“ întrețin cunoaștere. De vorbă cu prof.dr.doc. AL. PIRU, decanul Facultății de filologie • Istoria va consemna ctitorii, trecerea noastră pe aici nu va fi uitată. • Am venit la Craiova într-o zi de mai, cu mult soare, în 1966. • Studenții din Craiova sunt la înălțime, cu nimic mai prejos decât cei din București, Iași, Cluj sau Timișoara. • Cursul făcut la cel mai înalt nivel contribuie neîndoios la realizarea atmosferei de adevărată intelectualitate. • Năzuința mea este de a prezenta într-un tablou de mari dimensiuni literatura ultimelor decenii. • Lucrez de preferință între orele 14—24 în fiecare zi, inclusiv duminica, ziua mea cea mai grea. — Ați intrat, pare-mi-se, in al șaselea an de activitate la Craiova ; pentru mulți, sosirea dumneavoastră a fost o surpriză Ce v-a determinat să optați pentru acest centru universitar . — Intr-adevăr, stat în Craiova de aproape șase ani, de la înființarea Universității. fost numit în 1966 decan Am al Facultății de filologie și, spre deosebire de alții, am primit să fiu, deși eram profesor cu funcția de bază la București. Am crezut de datoria mea să sprijin o inițiativă atît de frumoasă ca aceea a întemeierii nou centru universitar nu unai țara noastră. M-am simțit onorat de încrederea care mi se acorda, bucuros să încep de la capăt o mumă plină de satisfacții. Mi-am zis : istoria va consemna ctitorii, trecerea noastră pe aici nu va fi uitată. Așa am descălecat cu primul rector, profesor dr. Marius Preda, și cu actualul prorector, profesor dr. Constantin Botea, într-o zi de mai, cu mult soare, în 1966. . — Prezența studenților intr-un oraș constituie premisa virtuală a unui climat spiritual elevat, a unei efervescențe culturale , pendulînd săptămînal între două Universități — bucureșteană și craioveană — avînd, deci, reperele concrete ale unei comparații, vă rugăm să ne spuneți ce credeți că- este necesar acestui centru studențesc pentru a deveni un autentic pivot intelectual ? Mă refer, în primul rînd, la o permanentă legătură care ar trebui să existe între această entitate spirituală și celelalte structuri ale orașului. — Facultatea de filologie din Craiova, deși cu un număr mic de studenți, la început numai cu 60, a fost și este continuu asaltată la concursurile de admitere. Am selecționat pe cei mai buni și în 1971 am dat în producție o primă serie de profesori eminenți, intrați printre cei dinții la repartizare. Au existat de-a lungul anilor și alte ocazii de confruntare a studenților filologi craiooveni cu colegii iar din București Un recent concurs In cadrul conferinței pe țară a ROMULUS DIACONESCU r (Continuare Sn pag. a Il-aJ —I cursei fededén B PENTRU SIGURANȚA CIRCULAȚIEI FEROVIARE In condițiile creșterii continue a intensității traficului feroviar, a vitezelor de circulație și a tonajelor pe tren, la Regionala de căi ferate Craiova s-a impus completarea sistemelor de siguranță a circulației trenurilor cu instalații suplimentare pentru controlul vigilenței și autostop. Acestea au rolul de a controla respectarea indicațiilor date de semnale și de a asigura frînarea de urgență a trenurilor, în cazul cînd mecanicul nu a luat măsurile corespunzătoare. Pînă în prezent, peste 75 la sută din lungimea liniilor de pe cuprinsul regionalei a fost înzestrată cu asemenea instalații, acțiunea urmînd a fi încheiată în cursul acestui an. PREMIERA PE ȚARA CU PIESA „PUNE AMARA" Sîmbătă a avut loc la Teatrul Național din Craiova premiera pe țară cu piesa „Pîine amară“ de Claude Spaalí. Regia este semnată de spectacolului Georgeta Tomescu, iar scenografia aparține lui V. Penișoară-Stegaru. Din distribuție fac parte actorii : Constantin Sasu, Nicolae Radu, Marina Bașta, Smaragda Olteanu, Ileana Sandu, Lucian Albanezu și Pavel Cîsu. Premiera s-a bucurat de un frumos succes. DONATORI ONORIFICI DE SINGE La sfîrșitul săptămînii trecute, cu prilejul determinării grupelor sanguine — acțiune importantă ce se desfășoară în prezent în întreaga țară — am putut consemna un nou act nobil de omenie, de conștiință cetățenească : din proprie inițiativă, un număr de 28 salariați de la I.J.E.COOP și industria viei și vinului Craiova au donat onorific singe. In acest mod, ei și-au materializat dorința de a contribui la perpetuarea fondului de lichid prețios pentru redarea vieții și sănătății semenilor noștri aflați în situație critică datorită unor boli sau accidente. Un gest și o pildă — da nne de toată lauda... ■ SPORESC PRESTĂRILE DE SERVICII In cadrul cooperativei de consum din comuna Botoșești-Paia au luat ființă noi secții prestatoare de servicii către populație. Printre cele intrate în producție în ultimul timp amintim secțiile de tîmplărie, croitorie pentru femei și bărbați, precum și o unitate de frizerie. In momentul de față, numărul secțiilor ce deservesc locuitorii acestei comune se ridică la șapte. j SPORT j I IN VIZITĂ la I j FOTBALIȘTII 1 DIVIZIONARI 1 CRAIOVENI I § I în pag. a H-a |