Inainte, mai 1972 (Anul 29, nr. 8445-8469)
1972-05-23 / nr. 8462
nainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate țările, anjdl-vd I Biblioteca Munic.pac RA1 oVA NR. 84624 PAGINI 30 BANI MARȚI 23 MAI 1972 ANUL XXVIII Nici o mașină și nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat! FUNCȚIONAREA CONTINUA, LA ÎNTREAGA CAPACITATE ȘI ÎN DEPLINĂ SIGURANȚĂ A INSTALAȚIILOR AU trecut aproape trei luni de la ultimele adunări generale ale oamenilor muncii din întreprinderi. In dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor materiale, numeroși muncitori. Ingineri și tehnicieni au făcut propuneri valoroase privind folosirea deplină a capacităților de producție, redu Un obiectiv central al energeticienilor craioveni cerea costurilor de fabricație, creșterea productivității muncii și a rentabilității, îmbunătățirea calității produselor, ridicarea în ultimă instanță pe un plan superior a întregii activități economice. In prezent, colectivele de oameni ai muncii, din unitățile economice ale județului, sub conducerea nemijlocită ,a organizațiilor de partid, depun eforturi stăruitoare, în spiritul plenarei C.C. al P.C.R. din 18 aprilie, pentru a întîmpina Conferința Națională a partidului cu realizări deosebite In îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor ce le revin în cel de-al doilea an al actualului cincinal. Vizitînd deunăzi Termocentrala de la Craiova, am constatat aceeași dorință și hotărîre nestrămutată pentru transpunerea in viață a propunerilor și măsurilor adoptate în adunarea generală a oamenilor muncii, menite să conducă la perfecționarea organizării și conducerii activității economice. „Colectivul nostru de muncă, în frunte cu comuniștii, ne relata tov. ing. Gheorghe Chiorean, directul întreprinderii electrocentrale Craiova, acționează cu fermitate pentru înfăptuirea Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea activității în industria energiei electrice și creșterea gradului de siguranță în funcționare a sistemului energetic. Analizind posibilitățile și rezervele inter- A. POPESCU (Continuare în pag. a III-a) Verticale de oțel și beton la Combinatul chimic Craiova — puternică cetate a chimiei românești Foto : V. Mihăilescu SURSE DE VENITURI SUPERIOR VALORIFICATE PRIN ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE LA SATE In această etapă de dezvoltare multilaterală a satelor, punerea în valoare a tuturor resurselor materiale și umane existente în fiecare localitate creează posibilități sporite dezvoltării unor activități cu caracter industrial, menite să satisfacă cerințele mereu crescînde ale populației. Referindu-se la rolul și importanța acestor activități, cu prilejul Conferinței pe țară a secretarilor comitetelor de partid și președinților consiliilor populare comunale, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „...activitățile industriale și prestările de servicii la sate constituie o cale importantă de creștere a veniturilor țărănimii, de satisfacere mai deplină a nevoilor populației sătești. Dezvoltarea acestor activități trebuie orientată spre utilizarea resurselor locale, valorificarea superioară materiilor prime agricole, folosindu-se mai bine, in acest scop, forța de muncă în comună". In strădania de a da viață acestor prețioase indicații, in majoritatea comunelor din județul nostru, pe lingă consiliile populare sau cooperația de consum și în special în cadrul C.A.P.-urilor, au fost create numeroase secții prestatoare de servicii către populație. Despre dezvoltarea în continuare a acestora l-am solicitat să ne vorbească pe tov. N. Manea, secretar al comisiei activități industriale și valorificări, în cadrul U.J.C.A.P. Dolj. Legea nr. 7 din 1971 privitoare la dezvoltarea economiei locale și a prestărilor de servicii în mediul rural a creat largi competențe organizării și îndrumării activităților industriale la sate. Aceasta a dat un puternic impuls dezvoltării tuturor localităților prin înființarea unor noi unități de producție industrială și prestatoare de servicii. La nivelul consiliului de conducere al instituției noastre s-a constituit o comisie specială care se ocupă de aceste probleme. Faptul că la sfîrșitul anului trecut am reușit să realizăm planul la activitățile industriale în proporție de 148 la sută ne-a permis ca anul acesta, avind în vedere posibilitățile de care dispunem, să-l majorăm substanțial, ajungînd la 263 milioane lei. Pînă în prezent, din planul anual am realizat 20 la sută, urmînd ca, în trimestrele II și III, considerate perioade de vîrf în activitatea noastră, să realizăm peste două treimi din întreaga producție. — Ce secții considerați că sînt mai solicitate și ce întreprindeți pentru dezvoltarea lor? — Cele mai multe cereri din partea populației se înregistrează sectorul construcții și materiale de construcție care este, de altfel, și cel mai rentabil. In cadrul C.A.P.-urilor din județ își desfășoară activitatea 84 de asemenea secții. De la începutul anului și pînă în prezent, am mai înființat încă 12 T. ROȘIANU (Continuare în pag. a IlI-a) •ISSS. După «inc* luni de la Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid» președinților consiliilor populare comunale Dunărea la Basarabi Foto : FI. Roșoga Plenara Comitetului județean de cultură și educație socialista comunelor județului“ — referat prezentat de tov. Radu Popovici, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă. Totodată, a fost supus aprobării repertoriul instituțiilor artistice profesioniste precum și programul de vară al așezămintelor culturale din municipiul Craiova și județul Dolj. Pe marginea materialului prezentat au luat cuvîntul tovarășii : Emil Boroghină, Ilie Tița, Aristide Viziru, Ștefan Grosu, conf. univ. Ion Trăistaru, prof. univ. Bogdan Bobîrnac, Elisabeta Gheorghiu, Tiberiu Greblă, Viorica Păcuraru, Constantin Negrea. Cu acest prilej, tov. Ion Popescu, șeful secției de propagandă a Comitetului județean de partid, a subliniat sarcinile deosebite ce revin căminelor culturale în activitatea politică și cultural-educativă pentru transpunerea în practică a programului partidului privind perfecționarea conștiinței socialiste. Luînd cuvîntul în încheiere, tov. Florea Firan, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a subliniat importanța îmbunătățirii muncii politice și cultural-educative din satele componente comunelor în vederea asigurării unui climat spiritual armonios, militant. Ieri, în sala de festivități a Casei de cultură a municipiului Craiova, a avut loc plenara Comitetului județean de cultură și educație socialistă. Punctul principal al dezbaterilor plenarei l-a constituit „Munca politică și cultural-educativă din satele componente III!!!!,'! Lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor In sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineața, lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri în presă și în publicațiile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani și de alte naționalități ai noii orînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși invitați, reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii scriitorilor. Participanții au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor și Comitetului de partid, scriiitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 : Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă . Discuții. Aprobarea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor ; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. zi. Intrîndu-se în ordinea de Zaharia Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972. Lucrările Conferinței continuă. (Agerpres). în întreprinderile agricole de stat RITM ALERT LA Întreținerea CULTURILOR Precipitațiile căzute in ultima vreme au creat condiții deosebit de favorabile dezvoltării culturilor, dar, în același timp, au stimulat și creșterea buruienilor. In scopul distrugerii buruienilor, care consumă mari cantități de substanțe nutritive din sol, precum și a scoarței formată la suprafața solului, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat din județul nostru folosesc toate forțele și mijloacele de care dispun. In întrecerea pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate, ei se străduiesc să folosească întreaga zi-lumină, să execute lucrări de cea mai bună calitate și intr-o perioadă cit mai scurtă de timp. Ca urmare, în multe ferme s-au aplicat și se aplică prașile mecanice manuale la timp și de bună cabilitate, se fertilizează razial cu cultivatoarele pe rînduri, direct la cuib, etc. Bunăoară, la I.A.S. Robănești, prașila întîi mecanică și manuală la floareasoarelui a fost executată pe toate cele 1000 ha, iar prașila a doua pe 800 ha. Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.A.S. Segarcea sînt bucuroși să raporteze că la cultura florii-soarelui, cultivată pe 900 ha, au executat la timp prașila întîi mecanică și manuală, iar, de curînd, au terminat și prașila a doua mecanică. La I.A.S. Giubega, prașila întîi mecanică și manuală a fost încheiată pe toate cele 1000 ha, iar prașila a doua aplicată pe 600 ha. La I.A.S. Rast, prașila întîi mecanică și manuală a fost efectuată pe 975 ha, iar prașila a doua mecanică s-a încheiat. Intr-un ritm mult mai alert decit anul trecut se desfășoară și prașila porumbului. La I.A.S. Segarcea, de exemplu, prașila întîi mecanică și manuală a fost aplicată pe 1403 ha, iar prașila a doua mecanică pe 500 Printr-o mai bună folosire ha. forțelor mecanice cu care este a dotată unitatea și prin asigurarea brațelor de muncă necesare, I.A.S. Robănești a izbutit să Încheie prașila întîi pe 1600 ha cu porumb și să aplice prașila a doua pe 500 ha. Eforturile susținute, operativitatea, răspunderea față de ritmul și calitatea lucrărilor evidente în fiecare fermă și întreprindere agricolă de stat se concretizează în rezultate deosebit de concludente. La nivelul trustului, prașila întîi mecanică și manuală a fost aplicată pe toate cele 5915 ha cultivate cu floarea-soarelui. Pină în prezent, prașila a doua la cultura amintită a fost aplicată pe 4535 ha mecanic și 975 ha manual. La cultura porumbului prașila întîi mecanică și manuală fusese i>plicată, pînă zilele trecute, pe aproape toate cele 13 535 ha. întreținute prin prașile repetate, executate la timp și de bună calitate, culturile de porumb și floarea-soarelui, ale marii majorități a fermelor aparținînd I.A.S. Robănești, Giubega, Segarcea. Rast se află într-un stadiu de vegetație avansat, promițînd recolte bogate. Pe baza măsurilor luate de către conducerea Trustului județean al I.A.S., de conducerile întreprinderilor și șefii fermelor, se preconizează să se aplice prașile ori de cite ori este nevoie, așa incit sporurile de producție ce se vor obține să fie cit mai concludente. In acest scop, nn toate fermele se acordă cea mai mare atenție folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice și a forțelor manuale. Paralel cu executarea prașilelor, au fost luate măsurile care se impun pentru depistarea și combaterea eficientă a dăunătorilor. Faptele confirmă că muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile agricole de stat din județul nostru depun eforturi perseverente pentru a îndeplini și depăși angajamentele, a obține producții mai mari decât cele planificate, de bună calitate și la preț de cost redus. A. FRIGIOIU I.A.S. Dăbuleni. Se recoltează mecanizat prima producție de cartofi Foto : R. Florian Teatrul „Powszechny“ din Lodz „Regele Lear“ Anul trecut, la București, regizorul Radu Penciulescu propunea o variantă revoluționară la „Regele Lear“ de Shakespeare ; tonul polemic care a succedat montării confirma, de fapt, caracterul deschis al capodoperelor; intenția regizorului pornea de la funcționalitatea modernă a teatrului care stabilește o nouă legătură cu publicul. Teatrul „Powszechny“ din Lodz vine cu o formulă asemănătoare intenții : regizorul Maciej prin Z. Bordomicz dezgolește atmosfera de fastul formal, facilitînd spectatorului apropierea de miezul ideilor. Lear-ul propus de „Powszechny“ este un spectacol al verdictelor; regizorul Bordowicz pare interesat nu de eseul filozofic, ci de povestea simplă, frustră ca desfășurare, prin care regele Lear, excelent interpretat de J. Przybylski, urmărește pînă la capăt un proces justițiar: „Eu zic că nimeni / Nu-i vinovat cu adevărat ! I-am grațiat pe toți“. Pedeapsa fizică devine un simplu gest, ilustrativ, el nu provoacă teroarea metafizică ce domină opera; regele nu-și deplînge singurătatea, ci inaderența ideilor sale la un mediu vulnerat de vicii. Regizorul Bordowicz îi conferă o paradoxală vigoare fizică, explicînd astfel capacitatea susținerii succesivelor procese pe care le intentează lui Regan, Coneril, Edmond și celorlalți. Un singur personaj pare că nu este supus disciplinei regizorale, este vorba de Edgar, el păstrînd, prin felul de a se mișca, datele esențiale, ca expresivitate scenică, din piesă. Decorul este de o simplitate covîrșitoare, întreg spectacolul desfășurîndu-se într-o peșteră; impresia este una de naturalețe și detașare; cineva, într-un moment de paroxistic, lovește cu zbucium sabia decorul, care se mișcă, întărind senzația de convenționalism. O mică fereastră spre fundal descoperă un colț medieval, ca o trimitere la sursa dramatică a piesei. Anturajul regelui este un grup de tineri zdrențuiți, cu mers leneș, a cărui pasivitate accentuează singurătatea și tragedia lui Lear. In mijlocul acestui decor imobil, se descoperă, sporadic, o rotondă din metal zgomotul pașilor de aici, sacadați și nervoși, traduce, prin contrapuncte fonice, momentele „deliberative“ ale regelui dintre două procese; secvențele acestea, de aproximativă pantomimă, nu sunt puține și reluarea procedeului duce la schematizarea, desacralizarea exageratăi a situațiilor; senzația este argumentată și de caracterul șoptit, povestit al replicilor. Desigur, toate acestea se circumscriu punctului de vedere regizoral, curajos pînă la capăt; pe Maciej Bordomicz nu-l interesează latura sentimentală; judecă totul in planul raționalismului pur reducînd acțiunea la o desfășurare de momente esențiale; singur Lear, care-și urmărește cu perseverență ideea de justiție, apare ca un personaj pregnant; ceilalți, supuși complet ideii regizorale, par simpli sateliți. Dincolo de opiniile pro sau contra, „Powszechny“ ne-a oferit un punct de vedere, fără îndoială, interesant. Cu cele două spectacole, teatrul „Powszechny“ din Lodz ne-a relevat cîteva din posibilitățile sale reale, turneul fiind util și fructuos în cadrul schimburilor efectuate cu Naționalul craiovean. ROMULUS DIACONESCU Biblioteca Municpal CRAIOVA Scenă din „Regele Lear" de Shakespeare ............................ lü illl