Inainte, mai 1972 (Anul 29, nr. 8445-8469)

1972-05-23 / nr. 8462

nainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate țările, anjdl-vd I Biblioteca Munic.pa­c R­A­1 o­V­A NR. 8462­4 PAGINI 30 BANI MARȚI 23 MAI 1972 ANUL XXVIII Nici o mașină și nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat! FUNCȚIONAREA CONTINUA, LA ÎNTREAGA CAPACITATE ȘI ÎN DEPLINĂ SIGURANȚĂ A INSTALAȚIILOR AU trecut aproape trei luni de la ultimele adunări generale ale oamenilor muncii din între­prinderi. In dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor materiale, numeroși muncitori. Ingineri și tehnicieni au făcut propuneri valoroase privind folosirea deplină a ca­pacităților de producție, redu­ Un obiectiv cen­tral al energeti­­cienilor craioveni cerea costurilor de fabricație, creșterea productivității muncii și a rentabilității, îmbunătăți­rea calității produselor, ridica­rea în ultimă instanță pe un plan superior a întregii activi­tăți economice. In prezent, colectivele de oa­meni ai muncii, din unitățile economice ale județului, sub conducerea nemijlocită ,a orga­nizațiilor de partid, depun e­­forturi stăruitoare, în spiritul plenarei C.C. al P.C.R. din 18 aprilie, pentru a întîmpina Con­ferința Națională a partidului cu realizări deosebite In în­deplinirea exemplară a sarcini­lor de plan și a angajamente­lor ce le revin în cel de-al doi­lea an al actualului cincinal. Vizitînd deunăzi Termocen­trala de la Craiova, am consta­tat aceeași dorință și hotărîre nestrămutată pentru transpune­rea in viață a propunerilor și măsurilor adoptate în adunarea generală a oamenilor muncii, menite să conducă la perfecțio­narea organizării și conducerii activității economice. „Colecti­vul nostru de muncă, în frunte cu comuniștii, ne relata tov. ing. Gheorghe Chiorean, direc­­tul întreprinderii electrocentra­­le Craiova, acționează cu fermi­tate pentru înfăptuirea Hotărî­­rii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbună­tățirea activității în industria e­­nergiei electrice și creșterea gra­dului de siguranță în funcționare a sistemului energetic. Analizind posibilitățile și rezervele inter- A. POPESCU (Continuare în pag. a III-a) Verticale de oțel și beton la Combinatul chimic Craiova — puternică cetate a chimiei rom­ânești Foto : V. Mihăilescu SURSE DE VENITURI SUPERIOR VALORIFICATE PRIN ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE LA SATE In această etapă de dezvol­tare multilaterală a satelor, punerea în valoare a tuturor resurselor materiale și umane existente în fiecare localitate creează posibilități sporite dez­voltării unor activități cu ca­racter industrial, menite să sa­tisfacă cerințele mereu cres­­cînde ale populației. Referin­­du-se la rolul și importanța acestor activități, cu prileju­l Conferinței pe țară a secreta­rilor comitetelor de partid și președinților consiliilor popu­lare comunale, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „...activitățile industriale și prestările de ser­vicii la sate constituie o cale importantă de creștere a veni­turilor țărănimii, de satisfacere mai deplină a nevoilor popu­lației sătești. Dezvoltarea aces­tor activități trebuie orientată spre utilizarea resurselor loca­le, valorificarea superioară materiilor prime agricole, folo­­­­sindu-se mai bine, in acest scop, forța de muncă în co­mună". In strădania de a da viață acestor prețioase indicații, in majoritatea comunelor din județul nostru, pe lingă consi­liile populare sau cooperația de consum și în special în ca­drul C.A.P.-urilor, au fost create numeroase secții prestatoare de servicii către populație. Despre dezvoltarea în continuare a a­­cestora l-am solicitat să ne vor­bească pe tov. N. Manea, se­cretar al comisiei activități in­dustriale și valorificări, în ca­drul U.J.C.A.P. Dolj.­­ Legea nr. 7 din 1971 pri­vitoare la dezvoltarea econo­miei locale și a prestărilor de servicii în mediul rural a creat largi competențe organizării și îndrumării activităților indus­triale la sate. Aceasta a dat un puternic impuls dezvoltării tuturor localităților prin înfiin­țarea unor noi unități de pro­ducție industrială și prestatoa­re de servicii. La nivelul con­siliului de conducere al insti­tuției noastre s-a constituit o comisie specială care se ocupă de aceste probleme. Faptul că la sfîrșitul anului trecut am reușit să realizăm planul la activitățile industriale în pro­porție de 148 la sută ne-a permis ca anul acesta, avind în vedere posibilitățile de care dispunem, să-l majorăm sub­stanțial, ajungînd la 263 mili­oane lei. Pînă în prezent, din planul anual am realizat 20 la sută, urmînd ca, în trimestre­le II și III, considerate peri­oade de vîrf în activitatea noa­stră, să realizăm peste două treimi din întreaga producție. — Ce secții considerați că sînt mai solicitate și ce între­prindeți pentru dezvoltarea lor? — Cele mai multe cereri din partea populației se înregistrea­ză sectorul construcții și mate­riale de construcție care este, de altfel, și cel mai rentabil. In cadrul C.A.P.-urilor din ju­deț își desfășoară activitatea 84 de asemenea secții. De la începutul anului și pînă în pre­zent, am mai înființat încă 12 T. ROȘIANU (Continuare în pag. a IlI-a) •ISSS. După «inc* luni de la Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid­­» președinților consiliilor populare comunale Dunărea la Basarabi Foto : FI. Roșoga Plenara Comitetului județean de cultură și educație socialista comunelor județului“ — referat prezentat de tov. Radu Po­­povici, vicepreședinte al Comi­tetului județean de cultură și educație socialistă. Totodată, a fost supus aprobării repertoriul instituțiilor artistice profesio­niste precum și programul de vară al așezămintelor culturale din municipiul Craiova și ju­dețul Dolj. Pe marginea mate­rialului prezentat au luat cu­­vîntul tovarășii : Emil Boro­­ghină, Ilie Tița, Aristide Viziru, Ștefan Grosu, conf. univ. Ion Trăistaru, prof. univ. Bogdan Bobîrnac, Elisabeta Gheorghiu, Tiberiu Greblă, Viorica Păcu­­raru, Constantin Negrea. Cu acest prilej, tov. Ion Po­­pescu, șeful secției de propa­gandă a Comitetului județean de partid, a subliniat sarcinile deosebite ce revin căminelor culturale în activitatea politi­că și cultural-educativă pen­tru transpunerea în practică a programului partidului pri­vind perfecționarea conștiinței socialiste. Luînd cuvîntul în în­cheiere, tov. Florea Firan, pre­ședintele Comitetului județean de cultură și educație socialis­tă, a subliniat importanța îm­bunătățirii muncii politice și cultural-educative din satele componente comunelor în ve­derea asigurării unui climat spiritual armonios, militant. Ieri, în sala de festivități a Casei de cultură a municipiu­lui Craiova, a avut loc ple­nara Comitetului județean de cultură și educație socialistă. Punctul principal al dezbateri­lor plenarei l-a constituit „Munca politică și cultural-e­­ducativă din satele componente III!!!!,'! Lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor In sala mică a Palatului Republicii Socialiste Româ­nia au început, luni dimi­neața, lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri în presă și în publi­cațiile de specialitate. Con­ferința — for amplu, repre­zentativ — va dezbate în­­tr-un spirit de înaltă răs­pundere probleme ale crea­ției scriitoricești și va ana­liza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere literare, într-o expresie originală, de alea­să ținută artistică, viața și munca eroică a constructo­rilor români, maghiari, ger­mani și de alte naționalități ai noii orînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea so­cietății socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noa­stră. Alături de scriitori, la lu­crările Conferinței iau parte numeroși invitați, reprezen­tanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celor­lalte uniuni de creație, alți oameni de artă­ și cultură. Lucrările conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii scriitorilor. Participanții au ales în u­­nanimitate un prezidiu for­mat din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor și Comitetului de partid, scrii­­i­­tori membri ai Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, alte personali­tăți ale vieții noastre lite­rare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului U­­niunii scriitorilor pe perioa­da noiembrie 1968 — mai 1972 : Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă . Discuții. Aprobarea activității Uniu­nii scriitorilor și a Comi­siei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriito­rilor ; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Bi­roului și a conducerii ope­rative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. zi. Intrîndu-se în ordinea de Zaharia Stancu, pre­ședintele Uniunii, a prezen­tat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scrii­torilor pe perioada noiem­brie 1968—mai 1972. Lucrările Conferinței con­tinuă. (Agerpres). în întreprinderile agricole de stat RITM ALERT LA Întreținerea CUL­TURIL­OR Precipitațiile căzute in ulti­ma vreme au creat condiții deosebit de favorabile dezvoltă­rii culturilor,­ dar, în același timp, au stimulat și creșterea buruienilor. In scopul distru­gerii buruienilor, care consumă mari cantități de substanțe nu­tritive din sol, precum și a scoarței formată la suprafața solului, lucrătorii întreprinderi­lor agricole de stat din județul nostru folosesc toate forțele și mijloacele de care dispun. In întrecerea pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor a­­sumate, ei se străduiesc să folo­sească întreaga zi-lumină, să execute lucrări de cea mai bună calitate și intr-o perioadă cit mai scurtă de timp. Ca urmare, în multe ferme s-au aplicat și se aplică prașile mecanice manuale la timp și de bună ca­bi­litate, se fertilizează razial cu cultivatoarele pe rînduri, di­rect la cuib, etc. Bunăoară, la I.A.S. Robănești, prașila întîi mecanică și manuală la floarea­­soarelui a fost executată pe toate cele 1000 ha, iar prașila a doua pe 800 ha. Muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de la I.A.S. Segarcea sînt bucuroși să rapor­teze că la cultura florii-soarelui, cultivată pe 900 ha, au executat la timp prașila întîi mecanică și manuală, iar, de curînd, au terminat și prașila a doua me­canică. La I.A.S. Giubega, prași­la întîi mecanică și manuală a fost încheiată pe toate cele 1000 ha, iar prașila a doua aplicată pe 600 ha. La I.A.S. Rast, prași­la întîi mecanică și manuală a fost efectuată pe 975 ha, iar pra­șila a doua mecanică s-a în­cheiat. Intr-un ritm mult mai alert decit anul trecut se desfășoară și prașila porumbului. La I.A.S. Segarcea, de exemplu, prașila întîi mecanică și manuală a fost aplicată pe 1403 ha, iar prașila a doua mecanică pe 500 Printr-o mai bună folosire ha. forțelor mecanice cu care este a dotată unitatea și prin asigura­rea brațelor de muncă necesare, I.A.S. Robănești a izbutit să În­cheie prașila întîi pe 1600 ha cu porumb și să aplice prașila a doua pe 500 ha.­­ Eforturile susținute, operati­vitatea, răspunderea față de ritmul și calitatea lucrărilor e­­vidente în fiecare fermă și în­treprindere agricolă de stat se concretizează în rezultate deo­sebit de concludente. La nivelul trustului, prașila întîi mecanică și manuală a fost aplicată pe toate cele 5915 ha cultivate cu floarea-soarelui. Pină în pre­zent, prașila a doua la cultura amintită a fost aplicată pe 4535 ha mecanic și 975 ha manual. La cultura porumbului prașila întîi mecanică și manuală fusese i>­­plicată, pînă zilele trecute, pe aproape toate cele 13 535 ha. întreținute prin prașile repe­tate, executate la timp și de bună calitate, culturile de po­rumb și floarea-soarelui, ale marii majorități a fermelor a­­parținînd I.A.S. Robănești, Giu­bega, S­egarcea. Rast se află într-un stadiu de vegetație a­­vansat, promițînd recolte bo­gate. Pe baza măsurilor luate de către conducerea Trustului județean al I.A.S., de conduce­rile întreprinderilor și șefii fer­melor, se preconizează să se a­­plice prașile ori de cite ori este nevoie, așa incit sporurile de producție ce­ se vor obține să fie cit mai concludente. In acest scop, nn toate fermele se acordă cea mai mare atenție folosirii la întreaga capacitate a mijloace­lor mecanice și a forțelor manua­le. Paralel cu executarea pra­­șilelor, au fost luate măsurile care se impun pentru depistarea și combaterea eficientă a dăună­torilor. Faptele confirmă că muncitorii, inginerii și tehnicie­nii din întreprinderile agricole de stat din județul nostru depun eforturi perseverente pentru a îndeplini și depăși angajamen­tele, a obține producții mai mari decât cele planificate, de bună calitate și la preț de cost redus. A. FRIGIOIU I.A.S. Dăbuleni. Se recol­tează mecanizat prima pro­ducție de cartofi Foto : R. Florian Teatrul „Powszechny“ din Lodz „Regele Lear“ Anul trecut, la București, regizorul Radu Penciulescu propunea o variantă revoluțio­nară la „Regele Lear“ de Sha­kespeare ; tonul polemic care a succedat montării confirma, de fapt, caracterul deschis al capodoperelor; intenția regi­zorului pornea de la funcțio­nalitatea modernă a teatrului care stabilește o nouă legătură cu publicul. Teatrul „Pow­szechny“ din Lodz vine cu o formulă asemănătoare intenții : regizorul Maciej prin Z. Bordom­icz dezgolește atmos­fera de fastul formal, facili­­tînd spectatorului apropierea de miezul ideilor. Lear-ul pro­pus de „Powszechny“ este un spectacol al verdictelor; regi­zorul Bordowicz pare interesat nu de eseul filozofic, ci de povestea simplă, frustră ca desfășurare, prin care regele Lear, excelent interpretat de J. Przybylski, urmărește pînă la capăt un proces justițiar: „Eu zic că nimeni / Nu-i vinovat cu adevărat ! I-am grațiat pe toți“. Pedeapsa fizică­­ devine un simplu gest, ilustrativ, el nu provoacă teroarea metafizică ce domină opera; regele nu-și deplînge singurătatea, ci ina­derența ideilor sale la un mediu vulnerat de vicii. Regizorul Bordowicz îi conferă o para­doxală vigoare fizică, explicînd astfel capacitatea susținerii succesivelor procese pe care le intentează lui Regan, Coneril, Edmond și celorlalți. Un sin­gur personaj pare că nu este supus disciplinei regizorale, este vorba de Edgar, el păs­­trînd, prin felul de a se mișca, datele esențiale, ca expresivi­tate scenică, din piesă. Decorul este de o simplitate covîrși­­toare, întreg spectacolul des­­fășurîndu-se într-o peșteră; impresia este una de natura­lețe și detașare; cineva, într-un moment de paroxistic, lovește cu zbucium sabia decorul, care se mișcă, întă­rind senzația de convenționa­lism. O mică fereastră spre fundal descoperă un colț me­dieval, ca o trimitere la sursa dramatică a piesei. Anturajul regelui este un grup de tineri zdrențuiți, cu mers leneș, a cărui pasivitate accentuează singurătatea și tragedia lui Lear. In mijlocul acestui decor imobil, se descoperă, sporadic, o rotondă din metal zgomotul pașilor de aici, sacadați și nervoși, traduce, prin contra­­puncte fonice, momentele „de­liberative“ ale regelui dintre două procese; secvențele acestea, de aproximativă pan­­tomimă, nu sunt puține și re­luarea procedeului duce la sche­matizarea, desacralizarea exa­geratăi a situațiilor; senzația este argumentată și de carac­terul șoptit, povestit al repli­cilor. Desigur, toate acestea se circumscriu punctului de ve­dere regizoral, curajos pînă la capăt; pe Maciej Bordom­icz nu-l interesează latura senti­mentală; judecă totul in planul raționalismului pur re­­ducînd acțiunea la o desfășu­rare de momente esențiale; singur Lear, care-și urmă­rește cu perseverență ideea de justiție, apare ca un personaj pregnant; ceilalți, supuși com­plet ideii regizorale, par sim­pli sateliți. Dincolo de opini­ile pro sau contra, „Pow­szechny“ ne-a oferit un punct de vedere, fără îndoială, inte­resant. Cu cele două spectacole, teatrul „Powszechny“ din Lodz ne-a relevat cîteva din posi­bilitățile sale reale, turneul fiind util și fructuos în cadrul schimburilor efectuate cu Na­ționalul craiovean. ROMULUS DIACONESCU Biblioteca Municpal C­R­A­I­O­V­A Scenă din „Regele Lear" de Shakespeare ............................ lü illl

Next