Inainte, noiembrie 1972 (Anul 29, nr. 8600-8625)
1972-11-01 / nr. 8600
Proletari * din i tootestările.* tiniti-vă 0 naite ORGAN al COMITETULUI JUDEȚEAN OCU 41 P.C.fl. $14L CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL’ XXIX Nr. 8600 MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI 30 BANI t Sy-------- s Lucrînd fără întrerupere, ziua și noaptea, să folosim fiecare clipă bună de lucru în cîmp, toate forțele și mijloacele ROMAGII DOUEHE influim MĂSURI SUPLIMENTARE PENTRU TERMINAREA GRABNICA SI DE CALITATE A ÎNSAMINTARILOR județului unde avem soluri podzolice, în general, argilo-lutoase sau argiloase care, în suprafață in timpul iernii, prin (Continuare în pag. a tla) cu totul condițiile acestui an, se lucrează deosebite, privind reamplasarea grea, iar calitatea semănatului culturii griului, schimbarea de este slabă sau mediocră. Pe osuprafețe între ferme, între ceste terenuri grele, cu multă cooperative, suplimentarea de argilă, unde sămînța neîngro- plați la unitățile cu soluri mai pată la adîncimea recomandată ujtoare, organizarea pregătirii (5—7 cm) ete expulzată spre i terenului și însămințărilor, atît ■ ziua cit și noaptea, la lumina farurilor, majorarea, cantității ■ de sămînță la hectar pentru a se realiza, totuși, cit mai mult din suprafața planificată. Răspunzînd chemării Comitetului județean de partid de a organici, ci mai bine actuala campa TpSi> vi și noapte, înviind condițiile grele, un număr de 42 de cooperative agricole au încheiat semănatul grâului pe întreaga suprafață planificată, iar 16 cooperative agricole au realizat, deja, sarcina suplimentară primită de la nivelul județului. In numeroase unități, ca cele din Poiana Mare, Cetate, Maglavit, Mîrșani, Curmătura, Goicea, Botoșești-Paia, Bărboi, Bîrca, Plosca, Ciupercenii Noi, Calafat, Cerat și altele. insămînțările s-au executat aproape în cadrul epocii optime și la un nivel calitativ superior, ceea ce garantează obținerea de producții ridicate. Lucrări de bună și foarte bună calitate au executat aproape toate cooperativele situate între Craiova și Dunăre , unde, în săptămîna cel scurs, s-au depus eforturi la cu totul deosebite pentru a se încheia clt mai repede semănatul ♦ ^ grului. Au mai rămas de însămânțat, de aici înainte, aproape 53.000 hectare din care 46.600 ha în I. C.A.P. și 7.000 ha în I.A.S., ceea ce reprezintă încă mult (36 la sută) în ponderea totală a acestei culturi. Suprafețele amintite sunt situate, în procent de peste 75 la sută, în partea de nord . In acest an, cu condiții foarte vitrege pentru lucrările agricole de toamnă, a fost nevoie să se ia o serie de măsuri Ing. CONSTANTIN GLAVAN director general al Direcției generale județene a agriculturii industriei alimentare și apelor Printre fruntașii sezonului, la Vîrvorul de Jos se numără la loc de cinste mecanizatorul comunist Ion Stan care lucrează ziua la transportul recoltei în hambare, iar noaptea la pregătirea terenului pentru semănat Foto . R. Florian O cerință de mare răspundere pentru lucrătorii ogoarelor doljene: îndeplinirea și depășirea vitezei zilnice la semănat Timpul favorabil din săptămîna trecută a determinat o masivă concentrare de forțe și mijloace la lucrările de sezon. In mod deosebit, forțele s-au regrupat la semănatul culturilor cerealiere de toamnă. Ca urmare, tot mai multe unități agricole raportează, in aceste zile, că au încheiat semănatul păioaselor pe suprafețele planificate. Bilanț remarcabil Printre cooperativele agricole care au încheiat semănatul culturilor păioase se situează și cele din comuna Bîrca. Dacă, în urmă cu aproape două săptămîni, cele două cooperative agricole erau rămase în urmă la însămințări, de această dată se poate afirma că, intensificîndu-și eforturile, ele au reușit să încheie activitatea cu un bilanț remarcabil. Comuniștii și ceilalți cooperatori și mecanizatori, sub directa îndrumare a comitetului comunal de partid, personal a tov, secretar Florea Bădeancă, au însămînțat 585 ha — la C.A.P. „Drumul lui Lenin“ — și respectiv 655 ha — la C.A.P. „7 Noiembrie“, cu culturi cerealiere păioase. Președintele cooperativei agricole „Drumul lui Benin“, ing. Vasile Florea Urziceanu, aprecia că, în acest an, lucrările de pregătire a patului germinativ și de însămînțare a griului s-au efectuat la un nivel agrotehnic superior, deși timpul a îngreunat mult desfășurarea normală a acestora. Bilanțul favorabil din cele două cooperative agricole din Bîrca se datorește efortului depus, deopotrivă, de cooperatori și mecanizatori. Majoritatea mecanizatorilor aulucrat zi și noapte în parcelele și tarlalele repartizate, la lucrările de sezon, Colin Iovan, Ion Dumitru, Titu Zoița, Dumitru Gogoașe, ca și toți ceilalți mecanizatori, au dat cel mai mare randament în această campanie. Șefii de secții Ștefan Căpriceanu și Ion Ilie au constituit adevărate exemple pentru mecanizatori, contribuind la remedierea promptă a defecțiunilor ivite în brazdă. Ei au lucrat, o bună perioadă, e fectiv pe tractoare, în schimburi prelungite, alături de ceilalți tractoriști. Forțele mecanice insuficient folosite Cooperativele agricole din raza consiliului intercooperatist Filiași au fost serios afectate de inundațiile și precipitațiile abundente care au căzut în cursul lunii octombrie. Multe suprafețe din lunca Jiului, destinate însămînțării griului, deja pregătite, au stat sub apă pînă în ultimele zile. Pe platourile A. NICOLA (Continuare în pag. a III-a) RUNTAȘ GQARELOR Cooperatorul Marin C. Badea lucrează în brigada a doua a C.A.P. din Izvoare. De pe suprafețele de 3,24 ha porumb și 1,40 ha floarea-soarelui muncite în acord global, datorită executării la vremea întreținerii culturilor și recoltatului, pe orice vreme, el a obținut producții mult mai mari decit cele planificate, evitînd, pe cit posibil, pierderile de recoltă. Iluminatul public la sate @ Scurtcircuit pe unele rețete sau neglijență în munca celor ce răspund de iluminatul public ? # Becurs care luminează mai ales... ziua — Noi am încheiat o minută cu I.R.E. Craiova prin care întreprinderea se obligă să asigure buna funcționare a rețelei electrice Și înlocuirea becurilor arse, atît de necesare iluminatului public. După felul cum se rezolvă, însă, problemele, se vede treaba că întreprinderea înțelege să-și onoreze așa cum se cuvine obligațiile sale. T . Au terminat la recoltatul Iporumbului și însămînțează peste plan MIRȘANI Ținînd seama de indicațiile Comitetului județean de partid și îndeosebi de hotărîrile plenarei din octombrie a.c., cooperatorii din Mîrșani au depus eforturi susținute pentru a depăși în actuala campanie greutățile impuse de starea vremii. In cursul zilei de ieri, eforturile lor au fost încununate de Mecanizatorii și au succes încheiat activitatea la semănat, după ce au însămînțat păioase de toamnă pe suprafața de 2520 ha, 1 din care 2300 ha grîu și secară pentru boabe, 170 ha ^ secară masă verde și 50 1 1 , ha orz. Merită subliniat J I J faptul că la C.A.P. Mir ^ișani s-a însămînțat cu 1 1 1 grîu și secară suprafața I de 200 ha peste prevederile inițiale de plan. L 1 De asemenea, porumbul 1 I se recoltează acum de pe | y ultimele hectare, iar la |j l recoltatul sfeclei de zahăr se lucrează cu toate la forțele. CETATE * Membrii cooperativei agricole de producție ■* „Drumul lui Lenin“ dinL Cetate după terminarea însămințărilor de 11 toamnă pe suprafața de > ^ 1200 ha, urgentează executarea celorlalte lucrări le de sezon. Ei au semănat peste plan 100 ha cu grîu, avîndu-se în vedere condițiile grele din alte zone 11 ale județului. Mecanizat itorii, dînd dovadă de o zi , înaltă conștiinciozitate, au 1i folosit la maximum timpul bun de lucru și toate forțele de care dispun, au reușit să înlăture efectele negative impuse ^ 1 de starea vremii, încă i drînd semănatul păroaselor în limitele epocii ) 1 optime, fără rabat la calitate. La această unitatte agricolă s-a încheiat 1 i și recoltatul porumbului ^ 1 pe întreaga suprafață de 1 . 1000 ha, apropiindu-se de 1 i sfîrșit și recoltatul sferclei de zahăr și elibera Itul terenurilor de coceni. J . M. M. (j iv.; . Niciodată cultura n-a avut caracter de masă atît de prom renunțat ca în socialism, ea constituind bun al întregului g§u popor, ca urmare a preocupărilor partidului și statului nostru Ufi y de a asigura tuturor membrilor societății condițiile cele mai 3mprielnice pentru a se bucura de valorile culturii naționale și 3 ) g universale și, în același timp, de a se afirma în calitate de Big creatori de valori de cultură. g / g De la Congresul al X-lea al P.C.R. și, îndeosebi, de la 8 1 g Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, asistăm la o B g schimbare calitativă, de conținut, a întregii munci cultural- g educative menită să modeleze conștiința omului nou, participant activ la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. La împlinirea unui an de la adoptarea programului , de îmbunătățire a activității ideologice, de ridicare a nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, M gl înregistrăm, ca o consecință firească, în domeniul muncii H g cultural-educative, modificarea a însăși concepției asupra amcestei activități, în sensul înțelegerii și aprecierii ei drept g f= 0 muncă de partid. In manifestările organizate în această §a r g perioadă am imprimat activității noastre mai mult conținut, g m mai multă acuitate politică, mai multă fermitate ideologică. g = Am introdus în stilul nostru de muncă aplicarea în viață g g a ideii concentrării tuturor factorilor educativi în realizarea 3 g țelului educației socialiste a maselor. De asemenea, s-a urmatmărit integrarea artei profesioniste în activitatea cultural- , educativă de masă, pătrunderea ei în fabrici, școli, facultăți 3 g și la sate, renunțîndu-se la „spectacologia festivă“ și promo- 3 g vînd spectacolele educative organizate pentru toți oamenii 3 g muncii. S-a accentuat păstrarea autenticului în spectacolele 3 g folclorice, înlăturînd tentația de așa-zisă „înnobilare“ a mo- 3 g dalităților de interpretare și execuție. 1j In prezent, punem tot mai decis problema întîlnirilor 3 g dintre creator și consumator, a realizării formelor și ma mnifestărilor cultural-educative și a recepționării lor. In acest g sens, Comitetul județean de cultură și educație socialistă; 3 = organism cu funcții politico-educative, condus direct de 3 . Comitetul județean de partid, și-a propus, in cadrul noilor = sj sale atribuții, să unească într-un singur mănunchi toate 3 g forțele artistice și factorii educaționali locali și să inițieze un g g (Continuare în pag. a II-a) 3 Prof. FLOREA FIRAN , președintele Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Dolj curiei, cotidian INVITAȚIE LA O EXPOZIȚIE CU VINZARE Casa pionierilor din Craiova deschide astăzi dupăamiază, la magazinul de confecții „Lumea copiilor“, interesantă expoziție cu vînzarea obiectelor rezultate din activitatea cercurilor tehnico-aplicative. Expoziția cuprinde cele mai frumoase și utile lucrări executate cu măiestrie de mîinile îndemînatice ale pionierilor. Printre altele, menționăm : seturi de lucrări de cusături naționale un specific oltenesc, brodeartistice, confecții și broderii artistice, obiecte sculptate în lemn, lucrări în fier forjat. PE SCENA ARTIȘTILOR AMATORI La Craiova și Calafat a avut loc trecerea în revistă a brigăzilor artistice de agitație. Pe scena Casei de cultură din Calafat au evoluat brigăzile artistice de agitație din Piscu Seaca de Cîmp și cea Vechi, de pe lîngă Casa de cultură din localitate. La Craiova și-au dat întîlnire brigăzile artistice de agitație de la Cooperativa meșteșugărească „Igiena“, „Deservirea“, „Voința“ și de la Casa de cultură a municipiului. Ambele spectacole au evidențiat o foarte bună pregătire a brigăzilor participante. Craiova — pe verticala arhitecturii moderne Foto , FI. Roșoga