Inainte, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8626-8652)

1972-12-01 / nr. 8626

■ Astăzi ne Im­■ părtășește din ■ experiența uni­■­tății pe care o sage* ■ conduce, ing. A­ ■ Const. Bulacu, ■ președintele ■ C.A.P. „23 Au­* gust" Grecești. 2* In pag. a III-a f ' ' Ü SHEHI IMI EXPERIENȚA NOASTRĂ LA INDEMÎNA TUTUROR •é Iși onorează exemplar angajamentele alăt­urîndu-se eforturilor care dau noi și semnificative valențe marii întreceri ce se desfășoară în cinstea aniver­sării Republicii, muncitorii, inginerii și tehnicienii Fabri­cii de ulei „Oltenia“ Podari continuă seria succe­­sor ob­ținute în producție, consem­­nînd capătul realizări valoroase, la celor 11 luni par­curse din acest an. Valoarea producției globale a fost realizată în pr­oorție de 105,1 la sută, a produc­ției marfă fabricată cu 106,9 la sută. La ulei comestibil, planul a fost depășit cu 11,9 la sută ; productivitatea mun­cii crește cu 1,4 la sută. Prin rezultate lăudabile, s-a evidențiat colectivul secției de extracție ulei. ÎN PRIMELE RÎNDURI Ia întrecerea socialistă care se desfășoară în cin­stea aniversării Republicii, comunista Ștefania Geor­­gescu, legătoare de cărți la întreprinderea poligra­fică „Oltenia“ din Craio­va se află în primele rîn­­duri. Printr-o activitate exem­plară la locul de muncă, dînd dovadă de conștiinci­ozitate, disciplină și o bu­nă pregătire profesională, această harnică muncitoare reușește să-și depășească zilnic sarcinile de plan ce-i revin cu 20—25 la sută. Merită a mai fi reți­nut și faptul că își ajută tovarășele de lucru cu sfaturi prețioase. Pentru rezultatele deo­sebite înregistrate la locul de­­ luncă, Ștefania Geor­­gescu a fost distinsă cu șase steluțe de „Fruntaș în întrecere“. Fotografia comunistului Mircea Croșteanu, mași­nist tipăritor la tipar înalt, de la întreprinderea poli­grafică „Oltenia“, a apărut de mai multe ori la pa­noul de onoare al care, cu multă rîvnă celor și pasiune, se fac remarcați în activitatea productivă. ani Lucrînd de peste 27 de ca mașinist, Mircea Croșteanu și-a format bună pregătire profesiona­­­lă, fapt ce l-a ajutat să-și depășească lună de lună sarcina de plan și să e­­xecute lucrări de bună calitate. De la începutul anului și pînă în prezent, el a economisit peste 4 000 coli de hîrtie. Prețuire a activității sa­le meritorii, sunt cele șap­te steluțe de „Fruntaș în întrecere“, cu care a fost răsplătit acest vrednic lu­crător tipograf. 1... .... Proletari (tin toa­te tő zile, uni­ti-ve í ANUL XXIX Nr. 8626 VINERI 1 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI 30 BANI In întîmpinarea gloriosului jubileu al Republicii Au îndeplinit planul anual Colectivul Institutului de proiectări și cercetări miniere pen­tru lignit­ Craiova a expediat beneficiarilor ultimele docu­mentații pentru investițiile anului viitor. In acest fel, proiec­tanții și cercetătorii de aici și-au respectat o importantă pre­vedere din angajamentul asumat în întrecere în întîmpinarea aniversării Republicii, îndeplinindu-și sarcinile de plan ce le-au revenit în acest an la activitatea de proiectare. După cum rezultă din situații, în intervalul parcurs din acest an, specialiștii institutului amintit au elaborat 130 documentații pentru extinderea și modernizarea unor exploatări miniere. Același colectiv a elaborat proiectele pentru amenajări por­tuare, precum și pentru deschiderea unor exploatări de sare, fier, calcar, feldspat, bentonită etc. Calculele atestă că prin devansarea îndeplinirii planului, colectivul institutului craiovean dispune de condiții pentru a realiza un volum suplimentar de lucrări de un milion lei și beneficii peste plan de circa 500 000 lei. C. M. Bafeaiai DECEMBRIE Lăcătușul mecanic Nicolae Trană este u­­nul dintre fruntașii fa­bricii de acetilenă din gaz, unitate care, dato­rită rezultatelor obținu­te, se situează printre fabricile fruntașe ale combinatului chimic craiovean Foto . E. Anton £ IRRRRRRRBBNfJHRRRRISBRRRRBBBRRRRRBRRBBRRrBBBI&BfJBIBRaRRRRBIBRI«aRIl­3HISIIlEIHanHHBRII­ HIBBIIRBHU' Ril ■ 5 ■ ACTUALITATEA CULTURALĂ­­ a Decada­t cărții­­ In pag. a III-A B Cabinetelor de științe sociale—o funcționalitate cit mai ridicată După cum se știe, în luna octombrie a.c., s-au deschis cursurile învățămîntului de partid de la orașe. De ase­menea, în aceste zile și-au început activitatea și cele de la sate. Pornind de la faptul că în buna desfășurare a în­­vățămîntului de partid, în perfecționarea acestuia, ca de altfel a întregii munci politico-educative, un rol deosebit de important revine cabinetelor de științe sociale, ne-am propus să urmărim mai îndeaproape starea de funcțio­nalitate a cîtorva dintre acestea. Ce concluzii s-au desprins din ancheta pe care am întreprins-o pe această temă zi­lele trecute în cîteva întreprinderi și comune ? Menționăm mai întîi faptul că, acolo unde adevărata menire a cabinetelor de științe sociale, ca nuclee ale acti­vității politico-ideologice în întreprinderi, instituții, școli și sate a fost bine înțeleasă de către organizațiile de partid, cabinetele respective au o funcționalitate bună, își aduc o importantă contribuție la munca de educație comunistă a maselor. Uzina „Electroputere“ din Craiova. Intr-o sală spațioasă, aflată lîngă sediul comitetului de partid pe uzină, se găsește amenajat cabinetul de științe sociale. Comitetul de partid s-a străduit să-i confere un rol viu în educarea politică și ideologică a comuniștilor, celorlalți salariați ai uzinei,­­ Dotîndu- cu tot ce este nece­sar (aci se află sute de cărți politice și sociale, un bogat material ilustrativ — grafice, scheme și planșe —, colecții de ziare și reviste), a vegheat în același timp ca el să nu constituie o simplă expoziție ci un adevărat mijloc de e­ducație a comuniștilor, un cen­tru de documentare și infor­mare pentru propagandiști și cursanți, pentru agitatori, pen­tru masa largă a comuniști­lor din uzină. „Anul acesta, cabinetul va veni și mai mult în sprijinul învățămîntului de partid, astfel ca studiul poli­tico-ideologic al celor peste 100 de propagandiști și 3000 de cursanți să se desfășoare în condiții superioare — ne spunea tov. Nicolae Călin, responsabil cu munca de pro­pagandă în comitetul de partid. Ne-am prevăzut în pro­gram o serie de acțiuni con­­stînd din consultații, răspun­suri la întrebări, dezbateri și discuții, mese rotunde pe dife­rite teme, pentru a ajuta la în­țelegerea și însușirea temei­nică de către comuniști politicii și ideologiei marxist- a leniniste a partidului, cores­punzător etapei actuale, mai ales a problemelor legate de contribuția pe care fiecare dintre ei și-o poate aduce la realizarea sarcinilor cincina­lului înainte de termen“. De la tov. Iulius Ică, responsabilul acestui cabinet, am aflat că, colectivul obștesc, reorganizat zilele trecute, este compus din aproape 20 de comuniști, îm­părțiți pe patru subcolective, care se ocupă de organizarea consultațiilor pentru învăță­­mîntul de partid și politic U.T.C., de­­ informarea opera­tivă a oamenilor muncii din secțiile și fabricile uzinei a­­supra politicii interne și ex­terne a partidului și statului. I. VRĂJITORU (Continuare în pag. a Ill-a) O CALITATE DEFINITORIE A BUNULUI GOSPODAR: Preocupări susținute pentru folosirea chibzuită a metalului Antrenați în întrecerea socialistă pentru îndepli­nirea exemplară a sarci­nilor de plan­ și a angaja­mentelor asumate pe anul 1972, metalurgiștii de la Uzina „Electroputere“ sunt preocupați să extindă pro­cedeele tehnologice înain­tate. La ora actuală, pie­sele se toarnă numai din fontă cu grafit nodular, folosindu-se deșeurile me­talice rezultate din pro­ducție. In scopul reducerii adausurilor de prelucrări mecanice a fost extinsă turnarea sub presiune ca­re, numai la reperul L-3- 10 de la motoarele de trac­țiune ale locomotivelor e­lectrice, la o comandă de 6 200 bucăți, va aduce economie de metal de 120­0 kg. , In spiritul indicațiilor trasate de conducerea par­tidului, metalurgiștii de la „Electroputere“ au trecut la­ o nouă reevaluare rezervelor interne, măsură a care să permită obținerea unor productivități sporite la piesele turnate, cu con­sumuri specifice cit mai reduse. In anul­ viitor vor fi extinse procedeele teh­nologice de formare meca­nică, de turnare în cochi­­lă și altele, prin care se preconizează obținerea u­­nor economii de metal de 20 tone. Veștile primite la redacție consemnează că tot mai multe colective de muncă parti­cipă prin inițiative și contribuții valoroa­se la acțiunile de bună gospodărire a avu­tului obștesc, a bunurilor materiale desti­nate producției, împotriva fenomenelor de risipă sau neglijență. De curînd, colectivul șantierului nr. 2, aparținind Grupului de șantiere nr. 1, din cadrul Trustului de construcții indus­triale, a chemat la întrecere colectivele de­pozitelor de pe șantierele de construcții din raza municipiului Craiova, cu urmă­toarele obiective : • buna depozitare și gospodărire a materialelor ; • lichidarea oricărei forme de degra­dare a materialelor, ca urmare a unei necorespunzătoare depozitări ; • reducerea la maximum a locațiilor provenite din nedescărcarea la timp a va­goanelor ; • lichidarea stocurilor supranormative și a materialelor cu vînzare lentă. Importante economii datorate inteligenței tehnice rea Concomitent cu raporta­realizărilor care se obțin în îndeplinirea pla­nului de producție, mișca­rea inovatorilor și raționa­­lizatorilor din unitățile Regionalei de cale ferată­­ Craiova cunoaște și ea succese ce merită a fi e­­vidențiate-De la începutul acestui­ an au fost înregistrate 210 propuneri de inovații, din care au fost aplicate în producție 114, celelalte fiind în curs de rezolva­re. Valoarea economiilor antecalculate, pe acest an, se ridică la 3 358 100 lei. Sunt remarcabile, în a­­ceastă direcție, străduințe­le depuse de inovatorii de la Depourile de locomoti­ve din Craiova și Pitești, Atelierul C.T. și Atelierul de zonă C.F.R. Craiova. • C. MOTOC coresp. 2 important. Științele exacte, nu A capta interesul nu în­­dresat studenților practicanți, cum scuza acestora „nu l-am g­ras*fugite doar cele umaniste, pretind seamnă doar frumusețea prezenți pentru ora de asistent studiat, încă, pe Goga" este g­e asemenea vocație, austeritatea discursului, menținînd trează­tă. Nici ei nu au putut răsi departe de a fi serioasă. In g­a cifrelor poate păli în fața atenția auditoriului trebuie prinde. Un hohot malițios l­a fond nu trebuie să urmezi o g­r­oJ . . . , fluxului afectiv care precede evitate abil situații speciale, auzit printre elevi, era vorba facultate de profil pentru a , uneori, prntr-un spirit de punerea lor in discuție. Nu iată, de ce, o asemenea etapă de o vanitoasă satisfacție, una ști—excluzînd cazul amintit—» o discretă înțelegere, toleram in­ unele chestiuni esențiale des- 2 g timPlari la care nu aderăm ..... . . . w «■ . s­pre un poet valoros. Ce-ar în­ g g ^ganic. Climatul pedagogic B 1 Ir­ JSI a "*"*I CV­S­I d*» I di Y“ T­I iL*, semna să auzi din gura unui g al școlilor este extrem de fa­­l I vi? I C3L 1 I LC3» a 13 I VJ I v­I Vw? I» 8 filolog că pasiunea pentru g­norabil manifestam ^ a.titudi- -■ [UNK] [UNK] . m------------------------m­ a——....... ■ i....... ........... ...........—..........« clasici o nutrește din făcui­ g g nilor ca reacții activizatoare tote i ^r ji desigur un „reușit" g * Am U?<nIm­+ar?»TMZ? nn de puține ori este mai imn- devine hotăritoare pentru stu- procurată în primul rînd de paradox­ . . Am asistat, recent, ia­r contra- portant cum spui, decit ceea denții practicanți, pot îmbră- profesoara respectivă. Cazul Dar, mai este încă ceva: g­e­lul­ea privind practica peea­ ce cunoști; tonul savant im­ țișa acum gesturi esențiale, depășește, însă, semnificațiile în majoritatea cazurilor mult g B a studenților, discuțiile presionează pe cei neintere­­nii sunt încă feriți de pasiunea amuzamentului oarecare. Am- mai importantă apare capaci­­l­e au fost importante, ne­rme­­sat, simputatea apropie­riig imitației. La consfătuirea ves- bele tabere erau, de fapt, tatea interpretării fenomenului g ■ il­rS rtSiri pe cel stă­init de o curiozs­­pectivă a fost relatat și in culpabile. Dacă elevii nu fi nu data apariției lui Une- m H­re.L..?:t. JaPL unei pregătiri ,tate, reală. Un mare filozof caz delicat; in timpul unei „„ . ori, chiar and e vorba de cel g­r­i chiar pretindea discipolilor ore de asistență, profesoara a ?t t’ Situatia nu Putea fi istoric! Deci încă o dată pro­­g g dispensabila o experiența pe­ săi iu memorarea exactă a intrebat elevii clasei (de U. in nici un caz motiv de feri­­reS0ara a greșit, indiscreția g­r­i­că risca anchilozarea dacă Prelegerilor sale( ci ° gîndire cea, bineînțeles) data apori­­cire pentru omul de la cale- afișată frizind oarecum sco­­g J nu este pusă în­­ consonanță în spiritul ideilor expuse, ției unui volum de poezii a-­dră... Contraargumentul cu exa­­­g cu tactul pedagogic, prezența Poseda probabil, printre atî­­parținînd lui Octavian Goga, studenții, in conjunctura res- pentru fiecare ’ g g la catedră cere astfel chiar toa altele, și un fermecător Profesoara nu a primit un răs­­pectivă, a fost de asemenea o g B­un protocol, unul foarte im­ har pedagogic... puns pozitiv și atunci s-a a­­falsă soluție pedagogică, după ROMULUS DIACONESCU ■ Klill­a BII­­IBBIIBlBIBBIBIIBBIIBIBBBBililli B flilllIflflill BIIBlBIBBBBIBIIBHIIfl BBBai HRIll Activitatea de concepție și cercetare subordonată îndeplinirii planului de producție Chemarea lansată de secre­tarul general al partidului nostru a găsit un larg ecou în rîndul inginerilor și teh­nicienilor Uzinei de mașini agricole ,,7 Noiembrie“ din Craiova. Planul tehnic care stă la baza activității com­partimentului de concepție reflectă prin problematica sa preocuparea lor de promovare a progresului tehnic, de a­­bordare a unor teme de cercetare în folosul produc­ției. Asimilarea de mașini agri­cole noi a constituit și va constitui și în continuare una din direcțiile principale ale activității noastre. In ultimii ani, în uzină au fost asimilate peste 35 de tipuri noi de mașini agricole vi­­zînd mecanizarea lucrărilor din unele sectoare ale agri­culturii care se executau cu productivitate și eficiență e­­conomică scăzută. Astfel, am asimilat freza de prășit în legumicultura, mașina de plantat răsaduri, mașina de săpat solul în sere, mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice în vii, tocători greble pentru vie, freză de­și taxată pentru lucrat solul în pomicultură sau plugul de­zaxat pentru livadă și altele. Pregătirile de fabricație au fost făcute de compartimen­tul de concepție la un nivel care să permită secțiilor de producție realizarea indica­toarelor de ritmicitate, cali­tate, preț de cost. Este cunoscut faptul că prin reproiectarea unui pro­dus se urmărește menține­rea performanțelor lui, eli­minarea deficiențelor consta­tate în exploatare, reduce­rea cheltuielilor materiale și în special a consumului de metal, simplificarea con­strucției pieselor de schimb, a subansamblelor și a tehno­logiilor etc. Paralel cu ac­țiunea de asimilare, compar­timentul de concepție a fost­ preocupat și de modernizarea produselor din fabricația cu­rentă, urmărind să satisfacă cerințele impuse de reproiec­tarea lor. Un capitol important al planurilor noastre tehnice îl constituie aplicarea și intro­ducerea de procedee tehnolo­gice noi. Cu privire la anul 1973, programele noastre de promovare a procedeelor teh­nologice moderne în produc­ție cuprind : utilizarea mase­lor plastice în construcția de mașini agricole ; turnarea pie­selor din fontă cu grafit nodular ; debitarea oxiaceti­­lenică prin copiere după șa­blon și desen ; mecanizarea operațiilor de formare și tur­nare. Se poate constata că au fost promovate acele teh-ION ROGOVEANU inginer șef adjunct cu pro­bleme de concepție la Uzina „7 Noiembrie“ — Craiova (Continuare în­­ pag. a III-a) „Inginerii, tehnicienii, toți specialiștii trebuie să fie înflăcărați promotori ai tehnicii noi, să se si­tueze în primele rînduri ale luptei pentru moder­nizarea producției și a procesului de fabricație, pentru dezvoltarea mișcării de inovații și raționali­zări, pentru afirmarea noului în producție, în teh­nică”. NICOLAE CEAUȘESCU (Din expunerea la Conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor) BOGATE MANIFESTĂRI LA CASA DE CULTURA A MUNICIPIULUI In cadrul bogatului pro­gram de manifestări po­litice și cultural-educative „Omagii doljene la pătra­rul de veac al Republicii“. Casa de cultură a muni­cipiului Craiova a susținut o serie de interesante ac­țiuni. Astfel, zilele trecu­te a avut loc un simpozi­on cu tema „Probleme a­­le electrotehnicii în țara noastră și pe plan mondi­al“ cu participarea prof. dr. ing. Silviu Pușcașu, precum și un recital de poezie patriotică „Te slă­vim Românie“ la care au luat parte membri ai cercu­rilor de creație de pe lângă Casa de cultură. De un frumos succes s-au bu­curat și simpozioanele „Cadran politic“ și „Etică și echitate socialistă“. PREMIERE LA CINE­­CLUBUL SĂTESC In ultimii ani, cineclu­­bul sătesc de pe lingă că­minul cultural din Bîrca, s-a făcut remarcat, la mai multe competiții din țară, prin calitatea și te­matica variată a filmelor prezentate. Recent, pe ecranul cine­matografului local, au fost prezentate două noi pro­ducții ale cineamatorilor din Bîrca. Este vorba de filmul cu temă turistică „Pe drumurile țării“, rea­lizator prof. Paul Șarpe, (scenariul prof. Viorica Tomescu) și „Un joc ne­vinovat“, realizat de prof. Paul Șarpe, în regia prof. Janina Bogdan. Spectatorii au apreciat, în mod deo­sebit, cele două producții ale cineaștilor locali. U.M.M.R. Craiova. Comu­niștii Rusescu Nicolae, mais­tru și tehnicianul principal Mierlescu Gheorghe au con­ceput și realizat o instalație pentru recuperarea uleiului de la L.D.E. 2100 CP care intră în reparație generală. Se realizează o economie anuală de 9500 lei. Foto : M. Vasile

Next