Inainte, mai 1973 (Anul 30, nr. 8753-8779)

1973-05-01 / nr. 8753

TRAIASCA 1 MAI - ZIUA SOLIDARITATI INTERNATIONALE A OAMENILOR MUNCII I ANUL XXIX NR. 8753 MARTI 1 MAI 1973 6 PAGINI 30 BANI ȘUNȚ ARCUL DE TRI Sărbătorim azi Inițiul de Mai — Ziua solidarității inter­naționale a celor ce muncesc din lumea întreagă. Răsfoind filele istoriei, rememorăm pri­mii ani de dinaintea creării primului partid politic al pro­letariatului român, cînd, în 1890, clasa muncitoare din Ro­mânia sărbătoarea pentru pri­ma dată, alături de muncitorii din lumea întreagă, Ziua de î Mai. De fiecare dată sărbă­toarea muncii — simbol al hărniciei și încrederii oameni­lor în propriile lor forțe, în­deamnă la reflecții profunde, încercăm să pătrundem mul­tiplele sensuri și semnificații ale muncii libere, ale omului — supremă valoare a societă­ții. Acest întîi Mai­ne găsește pe toți angajați ferm, sub con­ducerea Partidului Comunist Român, la construcția societă­ții socialiste multilateral dez­voltate pe pămîntul României. Ziua muncii din acest an co­incide cu jumătatea acestui cincinal pe care, la che­marea partidului, a­­ se­cretarului său general, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, sun­tem­ hotărîți să-l realizăm îna­inte de vreme. 1973 este anul hotărîtor în devansarea cinci­nalului calității și eficienței. Este anul în care s-au înre­gistrat și continuă să se ob­țină succese pe măsura elanu­lui și dăruirii poporului nostru. Munca și omul, izbînzile re­marcabile ale acelora ce fău­resc cu mintea și brațele lor o viață înfloritoare sunt cins­tite azi de cei peste 20 de mi­lioane de cetățeni ai țării. Ziua muncii este ziua celor mulți. Azi, mai mult ca oricînd, roadele activității noastre sînt cinstite și remunerate cores­punzător principiilor eticii și echității socialiste. Disciplina, spiritul de organizare și per­fecționare se impun în anii noștri tot mai mult din rațiu­nea firească ,de a înflori ne­contenit chipul României so­cialiste,­ de a înfăptui în mod exemplar hotărîrile Congresu­lui al X-lea și ale Conferinței Naționale. De aici, de la înălțimea a­­cestui al 29-lea an liber, pri­vim retrospectiv drumul pe care l-am parcurs. Suflul în­noitor, schimbările remarcabi­le pe toate planurile și în toate domeniile și-au pus vi­zibil amprenta și pe meleagu­rile doljene. în această parte de țară se creează și se dă economiei naționale mai mult de 3,4 la sută din producția globală industrială și peste 4,1 la sută din producția agri­colă a țării — județul Dolj remarcîndu-se prin numeroase­le sale obiective economice, cu renume în țară cit și peste ho­tare. Este vorba de Uzinele „Electroputere“, Combinatul chimic, Termocentrala, marile sisteme de irigații Calafat — Băilești și Sadova — Corabia și altele. în perioada 1966— 1970, industria județului a crescut simțitor înregistrînd un ritm mediu anual, de dezvol­tare de 20 la sută, iar în ac­tualul cincinal sînt prevăzute ritmuri superioare dezvoltării economiei pe ansamblu a ță­rii. Oamenii muncii din mo­dernele cetăți industriale crea­te la Craiova în ultimi 15 ani fac să primească țara 14,1 la sută din totalul energiei elec­trice pe economie, 38,1 la sută îngrășăminte chimice, 97 la sută transformatoare electrice, peste­­ 63,6 la sută locomotive Diesel și electrice magistrale și alte produse de mare va­loare. De remarcat este faptul că în 1973 energia electrică produsă la Craiova va repre­zenta 12,9 la sută din volu­mul total la nivelul­ întregii economii. Eforturile partidului și statului nostru sunt deosebit de edificatoare. Vom arăta nu­mai că, în 1972, din fondurile centralizate au fost alocate ju­dețului investiții în valoare de 2 390 milioane lei și că în a­­cest an acestea vor cunoaște o sporire substanțială în a­­gricultură peste 90 000 ha pri­mesc apă din marile sisteme de irigații realizate în anii din urmă în mănoasa cîmpie du­năreană. S-a dezvoltat conside­rabil învățămîntul, cultura, o­­crotirea sănătății. S-au asigu­rat condiții din ce în ce mai bune de locuit pentru oame­nii muncii, numai în anul 1972 (Continuare în pag. a II-a) ILIE BĂDICUȚ secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Orizonturile satului socialist Consemnînd în cronica alertă și policromă a a­­cestor zile respirația incan­descentă a marilor hale in­dustriale, a șantierelor, la­boratoarelor, atelierelor de creație — nu putem scrie istoria secundelor și orelor premergătoare sărbătorii universale a muncii fără a omagia satul — matca noa­stră primordială, recreată de oamenii săi, potrivit ar­hitecturii novatoare elabo­rată de partid pentru a-i conferi atributele și pers­pectiva civilizației socia­liste. Realitățile și proble­mele cu­ care se confruntă satul doljan în aceste zile sînt acelea ale unei entități elevate și complexe, ambi­­ționind spre realizarea ple­nară, armonioasă, pe pla­nul colectivității și al indi­­­­vidului, deopotrivă. Satele își durează prezentul și ziua de mîine în sincro­nismul aceleiași științifice, vizionare, politici în­drăzneață și totodată înțe­leaptă pe care se clădește acum țara întreagă. Ne-am luptat în aceste săptămîni, ca și în toamnă și mai deunăzi, cu capri­ciile vremii, cu bălțile și frigul și excesul de umidi­tate și sîntem pe cale de a încheia munca pentru pre­­gătirea temeinică a roade­lor acestui an în care ne-am propus să atingem un vo­lum al producției , agricole cu 16 la sută mai mare de­cit în anul record ante­rior , în care va trebui să smulgem pămîntului aici, în Dolj, aproape un milion tone grîu și porumb, să extindem, în același timp, și suprafețele destinate producției plantelor tehni­ce, îndeosebi a sfeclei de zahăr și florii-soarelui, să sporim randamentul sere­lor și grădinilor, să facem încă un pas hotărîtor în materializarea acelui gene­ros proiect care se cheamă „cincinalul zootehniei în județ“ — ceea ce ar vrea să însemne, numai pentru 1973, creșterea efectivelor la toate speciile — cu peste 15 000 capete bovine, 45 000 porcine, 27 000 ovine, sute de mii de păsări... Materia­lizăm în județ — și aproa­pe că nu există acum lo­calitate fără un șantier eco­nomic — importante in­ ADRIAN FULGA (Continure în pag. a II-a) i Panou de onoare UZINA „ELECTROPUTERE“ CRAIOVA. Colectivul uzinei raportează depășirea planului pro­fi­ducției globale, pe patru luni, cu 7,3 milioane lei și cu circa 15 milioane lei la producția marfă. 3 Au fost depășite, de asemenea, planul și angajamentele privind proiectarea și modernizarea­­ unor produse, iar colectivul fabricii de locomo­tive a reușit să termine lucrările de montaj, pes­­­­­te prevederile de plan, la o locomotivă electrică de 5 100 kW și să livreze, în avans, șase LDE §® de 2500 CP pentru Republica Populară Polonă. UZINA DE REPARAȚII AUTO. Muncitorii, inginerii și tehnicienii Uzinei de reparații auto au fi realizat un spor de 1,6 la sută la producția globală, de 1,7 la sută la producția marfă, depă­­­șind prevederile la producția marfă vîndută și încasată cu 3 300 000 lei. Aceste rezultate meri­ț­­torii s-au obținut pe seama creșterii cu 1,8 la su­tă, peste prevederi, a productivității muncii,­­ concomitent cu realizarea unui volum de economii la prețul de cost în valoare de 4,5 milioa­­­ne lei și a unui spor de beneficii de 1,6 milioane lei. COMBINATUL CHIMIC. O telegramă primită la redacție ne informează că la Combinatul­ui chimic din Craiova a fost pusă parțial în funcțiune lucrarea de investiție „Atelier electric pen­­­­­tru piese de schimb și reparații mașini electrice“. N­ub­ ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE. Apropierea Zi­lei de 1 Mai a constituit pentru colectivul întreprinderii de prefabricate din beton, prilej de încheiere a unui bi­lanț fructuos. La principalele produse au fost depășite pre­vederile planificate ca, de pildă, la panouri mari pentru locuințe cu 6,9 la sută, la tuburi din beton precomprimat cu 8,7 la sută și la fîșii cu goluri cu 3,7 la sută. INSPECTORATUL SILVIC DOLJ. Bilanțul încheiat de colectivul Inspectoratului silvic Dolj relevă îndeplinirea­­ prevederilor planului, pe primele patru luni, la producția silvică în proporție de 115 la sută, la producția­ marfă vîn­dută și încasată cu 125 la sută, la export — 112 la sută, iar la beneficii — 114 la sută Sarcinile de plan la împă­duriri, în fondul forestier de stat, au foste­ depășite cu 28 la sută, iar la fondul silvic comunal cu 101 la sută. ÎNTREPRINDEREA AVICOLA DE STAT. Prin amplifi­carea eforturilor in întrecerea socialistă organizată d­in Stea Zilei de 1 Mai, colectivul de muncă de la Intre în­­prinderea­ avicolă de stat Craiova raportează depășirea planului prevăzut pe primele patru linii, la rasele grele de producției cu 25 la sută­, la reproducție — pui de o zi cu 15 la sută, la producția de ouă pentru consum cu 8 la sută, iar la producția de carne cu 7 la sută, în fruntea întrecerii socialiste s-au situat lucrătorii Dumitru Gîscă, Ana Mihai, Valeria Cotoi, Maria Pițigoi, Maria Trifan, Elena Mango și alții, S.M.A. CIRCEA. In cele patru luni care au trecut din acest an, mecanizatorii S.M.A. din județul nostru au ob­ținut succese deosebite în îndeplinirea și depășirea planului. O­­norîndu-și angajamentele asumate, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la S.M.A. Cîrcea, spre exemplu, au realizat o pro­ducție peste prevederile de plan de două milioane lei. In cursul lunii aprilie, veniturile realizate se cifrează la peste 500 000 lei. De asemenea, la capitolul cheltuieli s-a realizat o economie de 300 000 lei. Cu prilejul Zilei de 1 Mai, redacția ziarului nostru urează tutu­ror oamenilor muncii din județ, ci­titorilor, corespondenților voluntari și colaboratorilor săi noi succese în înfăptuirea cincinalului înainte de termen, fericire și multă sănătate I i Pe schelele timpului, comuniștii și ceilalți oameni ai muncii ridică patriei noi construcții înscrise în m­arele program al edificării socie­tății noastre. Mîinile harnice ale con­structorilor de pe platfor­mele Trustului de construc­ții industriale Craiova au înălțat, numai în cincina­lul trecut, peste 175 de o­­biective și capacități pro­ductive care s-au racordat la sistemul nostru econo­mic, prin importantele can­tități de valori materiale puse în circuitul național. Primii ani ai cincinalului în curs au adăugat, prin hărnicia constructorilor dol­­jeni, zeci de capacități in­dustriale de importanță deosebită pentru dezvolta­rea noastră continuă. ...Citadela chimiei melea­gurilor oltene — Combina­tul chimic­­ Craiova — își extinde mereu dimensiuni­le, în prezent, contururile finale nefiind definite de­cit pe planșetele proiec­tanților. Hectarele pe care s-au înălțat, sau pe care ur­mează a se ridica noile ca­pacități, vin să întregeas­că perimetrul industrial al unuia din cele mai impor­tante obiective de la poar­ta vestică a Crai­ovei Con­structorii șantierului­­ nr. 1 Ișalnița, conduși de ingine­rul Constantin Mitrache, lucrează acum la extinde­rea fabricii de acetilenă din gaz, la instalația de gama­­pirolină și acid izonicoti­­nic, la mărirea capacității fabricii de catalizatori etc. Prin hărnicia și pricepe­rea acestor oameni ai șan­tierelor, peisajul de la in­trarea vestică a municipiu­lui nostru se va îmbogăți, în 1975, cu o nouă și impor­tantă fabrică, cea de în­grășăminte complexe. Aici se vor produce anual peste 100 000 tone de îngrășămin­te pe bază de azot și fosfor, atît de solicitate de către agricultură. Am vizitat recent șantie­rul acestei fabrici, șantier pe care constructorii, în lupta cu timpul, înregis­trează ritmuri tot mai înal­te, în avîntul lor spre fi­nalizarea lucrărilor. Maistrul Ștefan Panduru și oamenii lui — Nicolae Chidu, Ion Avrămescu, Mi­hai Băluțoiu, Constantin Ancuța și alții — tocmai terminaseră de deco­rat doi cilindri de cîțiva zeci de metri înălțime, care nu sunt altceva decit cele două tur­nuri de granulare a carbo­­natului de calciu. — V-aș ruga să-mi spu­neți cînd trebuiau termina­te aceste turnuri ? — Exact astăzi — mi-a răspuns maistrul. — Deci, conform graficu­lui de execuție... — Altfel nici nu se poate. Cu toate că timpul nu ne-a fost atît de prielnic pînă a­­cum, prin eforturi susținu­te ne-am respectat terme­nul înscris în plan. Dacă vremea nu ne-ar fi pus pie­dici, eram gata cu mult mai devreme. NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag. a II-a) VIITORUL APROPIAT W.V,V.V,V ,WAmmW^.tW/WAWVWAV.W.WA‘JWAmiAW In unitățile agricole din județul nostru crește și se diversifică necontenit vo­lumul de lucrări mecani­zate. Unitățile S.M.A. sunt dotate cu noi utilaje mo­derne și de mare randa­ment. Bunăoară, parcul de mașini al S.M.A. Cîrcea a sporit în ultimele luni cu 27 de tractoare noi. Astfel, încărcătura pe un tractor fizic a scăzut la 90 ha. în clișeu, un nou Iot de com­bine „Gloria" C-12 sosite recent la S.M.A. Cîrcea. Foto : FI, Roșoga I!i!illl[IIIÎlPllll'JI!!ll!iilIIilI!llIll!!IlDlllilîlill DlllllilIilfflllIlUlllllllIIlflBnmilIIIlIIIIlBIBIUIiiUIlIilIlIliliininfflilIlllliDlUffllinilllIIHlIlli

Next