Inainte, septembrie 1973 (Anul 30, nr. 8858-8883)

1973-09-01 / nr. 8858

Proletari din toate țările, anu­l-vă 1 AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX NR. 8858 SlMBATA 1 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI PENTRU SULUI ÎNDEPLINIREA CINQINA­­ÎNAINTE DE TERMEN! Contracte onorate în devans Colectivul fabricii de cata­lizatori anorganici din cadrul Combinatului chimic se evi­dențiază tot mai mult prin modul exemplar în care în­țelege să-și realizeze sarci­nile de plan ce-i revin, în afară de cantitățile care erau prevăzute a se realiza, co­lectivului respectiv i-a reve­nit sarcina de a fabrica încă 15 tone de catalizatori pen­tru sinteza amoniacului, cata­lizatori necesari combinatelor chimice din orașele Făgăraș și Victoria. Efectuîndu-se exploatare intensivă a insta­­­lațiilor, lucrîndu-se în schim­buri prelungite, s-a reușit ca planul revenit de la începu­tul anului să fie depășit cu aproape 8 tone, iar comenzile respective să fie onorate în întregime cu aproape 20 de zile mai devreme. în trimestrul IV7, cataliza­torii anorganici vor fi expor­tați, în vederea onorării exemplare a contractelor, s-au luat, de pe acum, mă­suri corespunzătoare, între altele, se cuvine menționat faptul că materia de bază — cimentul refractar — se pro­duce în cadrul fabricii, per­­mițînd ca, pe lingă o bună aprovizionare, să se obțină economii la prețul de cost­ GH. TECULESCU, cores. Nicolae Munteanu, lăcătuș montor, se numără printre fruntașii întrecerii socialiste de la întreprinderea „E­­lectroputere“. Foto : V. Mihăilescu IQ preocupare constantă în unitățile­­ industriale ale județului:­­ ECONOMISIREA­­ ENERGIEI ELEC­­­­TRICE ȘI A COM- I­­­BUSTIBILULUI Antrenați amplu, cu pasiune și dăruire, în efortul ge­­­­­neral pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen,­­ muncitorii, inginerii și tehnicienii din economia județu­­­­lui acționează energic, pe multiple căi, pentru valorifi­­i­­carea deplină a tuturor resurselor existente, în scopul­­ ridicării la un nivel superior a eficienței economice.­­ în acest context, un loc central îl dețin preocupările gi pentru gospodărirea chibz­uită a energiei electrice și a combustibililor, pentru respectarea normelor de consum g§ și obținerea de economii în procesul de producție. 1 La Centrala electrică­ de­­ p­e termoficare Craiova, măsu­­g­ă­rile aplicate în cursul a­ §1 §j­cestui an pentru închiderea g­igi căilor risipei, pentru o pro­­g­r§­ducție cât mai eficientă se g fi materializează, între altele, |j­a prin: realizarea unei insta- §‹ s­tații de recuperare a abu- g g­rului suplimentar livrat de g fi cazanele „C.R.-9“; recupe­­g­e­rarea apei din degazorii de §1 li (Continuare în pag. a III-a) |§ "*""" ■"' ■ — ■■ -------------- <ililillli!illllll!ll llllllllllllllllllllll Pe șantierele obiec­tivelor zootehnice Complexul de creștere puilor pentru carne — Coșo­­a­­reni a fost executat de către întreprinderea intercoopera­­tistă de construcții-montaj și reparații .Dolj, lucrările fiind începute încă din anul 1971. E un adevăr de necontestat că toți constructorii de la a­­ceastă întreprindere au depus o muncă susținută pentru exe­cutarea halelor. Nu se pot trece, insă, cu vederea o se­rie de defecțiuni tehnice, care au apărut de-a lungul execu­tării și care au drept conse­cință nerespectarea fluxului tehnologic la creșterea puilor pentru carne. Astfel, in timpul ploilor, precipitațiile se infiltrează prin acoperișul de azbociment, trec prin stratul de vată mi­nerală și distrug plăcile fibro­­lemnoase, care constituie su­portul pentru vată. în acest fel, apele din ploi și cele re­zultate din topirea zăpezilor ajung în halele de produc­ție. De asemenea, canalizarea halelor este înfundată, apele menajere neputîndu-se eva­cua decit cu căldarea. Filtrul sanitar nu este terminat nici în momentul de față, cu toate că termenul lui de execuție a fost depășit cu aproape doi ani de zile. Cu toate promisiu­nile făcute de către condu­cerea I.I.C.M.R., nici pînă în prezent nu s-au luat măsurile necesare în vederea realizării integrale a tuturor lucrărilor contractate. La toate acestea mai putem adăuga faptul că o parte din instalațiile electrice n-au fost executate în bune condiții, etanșeizarea tuburilor Panzer nu s-a făcut conform nor­mativelor, iar tablourile elec­trice nu sunt asigurate cu toată aparatura necesară. De asemenea, postul trafe, care trebuia dat in folosință de anul trecut, nu a fost con­struit nici acum, din care cau­ză nu se poate trece la mon­tajul echipamentelor electrice. Lucrări neterminate, cărora le-a trecut de mult terme­nul, sau altele — de slabă calitate și prevăzute pentru remedieri, își așteaptă rezol­varea definitivă și cît mai grabnică și la complexele pen­tru creșterea puilor de carne de la Șimnic și Negoești. La complexul de la Negoești, bunăoară, ca și la Coșoveni, s-au semnalat defecțiuni la acoperișurile halelor. Coamele acoperișurilor nu sunt bine etanșate sau sunt fisurate. La Ing. AL. IACOB șeful serviciului de investiții din cadrul D.G.A.I.A.A. Dolj (Continuare în pag. a III-a) O întrebare adresată lucrătorilor Trustului de Construcții Craiova Folosiți rațional utilajele ? In orașul Băi­lești urmează să fie pusă în funcțiune, la finele lunii septembrie, hala forjă, investiție ce se realizea­ză în antrepriza Trustului de construcții Craiova. Ritmul de lucru scăzut în unele pe­rioade ale anului a făcut, cum era și firesc, să se în­registreze unele restanțe, atit în realizarea stadiilor fizice cît și în montarea utilajelor tehnologice. Iată-ne prezenți pe șantie­rul acestui obiectiv, într-una din zilele lui august. La pri­ma oră, ing. Victor Gruia, de­legatul trustului, se străduia să imprime activității un puls mai alert, deoarece forță de muncă era suficientă, dar lipsea... nisipul. — De cîteva zile nu avem nisip, ne mărturisea delegatul trustului. Și nu avem din cauza lipsei benzinei. La co­loana de autovehicule progra­mate pentru hala forjă, șeful de coloană, Ion Filip, luat prin surprindere, a prezentat o situație care dovedea un act de indolență greu de jus­tificat Din 19 autobasculante, doar șapte aveau foi de parcurs predate, zece erau trase ,,pe dreapta, fiind de­fecte, iar două plecaseră cu două zile mai înainte la Po­dari pentru a transporta nisip și nu mai ajunseseră, încă, la­ Băi­lești. Din cele șapte bascu­lante „active“, doar una fu­sese repartizată pentru hala fortă, în timp ce, pentru u­­nele lucrări de drumuri de la S.M.A. Perișor erau re­partizate patru autobascu­lante. ȘT. GURGUI șef birou Sucursala Dolj a Băncii de Investiții (Continuare în pag. a III-a) AVANCRONICA FOTBALISTICA Etapa dis­tanțării sau a regrupării? O nouă etapă cu meciuri interesante, greu de pronos­ticat rezultatele exacte. De astă dată, ea este dominată nu numai de întîlnirile inter­­studențești, ci și de cele din­tre echipele bucureștene. Care dintre cele patru în­­tîlniri este mai interesantă? Greu de spus. Atît meciurile dintre noile promovate — Po­­litehnicile din Iași și Timi­șoara și dintre studenții din Cluj și Craiova, cît și cele dintre Rapid — Steaua și Di­namo — Sportul studențesc se anunță deosebit de atrac­tive, de spectaculoase. La Iași cred, totuși, că vic­toria gazdelor se va contura mai repede. Am în vedere puterea de luptă, dăruirea exemplară arătată de ieșeni în etapa trecută la Craiova; am, de asemenea, în vedere, pe Costaș care, dacă va mai prinde o zi ca cea de la Cra­iova, nu are cine să-l „bată“. La București, în mod nor­mal. Rapidul ar trebui să fie învingător. Dar, deși plecase „rapid“ din start, s-a schim­bat, se pare, în „personal“, în ultimele etape, însă nici Steaua, care a luat un start greșit, nu pare să-și fi găsit cadența. Aș indica, totuși, 1, X, deși egalul ar ajuta nu­mai echipele din plutonul fruntaș. Dinamo, prin victoria deta­șată realizată în fața milita­rilor din Tg. Mureș și cea din deplasare de la Arad, ți­ne să arate că și-a încălzit toate „motoarele“ și este ho­­tărîtă să se mențină în plu­tonul fruntaș, pierdut din start din cauză de... F.C. Con­stanța și Petrolul. Iată de ce cred că, cu tot acel 4—0 rea­lizat în fața băcăuanilor de către studenții bucureșteni, victoria nu va scăpa dinamo­­viștilor. C.S.M. Reșița, echipă care ține cu tot dinadinsul să a­­rate că îndepărtarea de ulti­mele locuri în a doua parte REPORTER (Continuare în pag. a IV-a) I r Vizita oficială în Cuba a tovarășului Nicolae Ceaușescu Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții ora­șului Santiago de la Luba, ca­pitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și populație, situată în extre­mitatea răsăriteană a țării și considerată leagănul revolu­ției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt însoțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist din Cuba, prim­­ministru al Guvernului Revo­luționar, și de tovarășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. ■De la Varadero la Santia­go de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducă­torii României și Cubei sunt salutați de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu în­sărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cuba­neze, cu un mare portret al tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbi­le română și spaniolă : „Pro­vincia Oriente urează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tova­rășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroși locui­tori ai orașului, aflați în in­cinta aeroportului, nează îndelung pe cei ovația­doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. în continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelalte persoane ofi­ciale române și cubaneze, iau loc în mașini deschise, în­­dreptîndu-se spre centrul ora­șului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic nomic, dispunînd centru eco­de fabrici de zahăr, de ciment și încăl­țăminte, de textile și produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majori­tatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cunoască o dezvol­tare intensă. Santiago de Cuba este, tot­odată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cuba­neze. Aici se află mormîntul lui Jose Martí, „apostolul re­voluției“, căzut eroic pe cîm­­pul de luptă în 1895, în tim­pul războiului de eliberare de sub jugul colonial, pre­cum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este orașul unde, într-o dimi­neață de iulie, cu două dece­nii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunța­ lumii în­ceputul insurecției naționale cubaneze, încununată cu in­staurarea puterii populare,­în ianuarie 1959. că Moncada — fosta garnizoa­a orașului —, adevărat simbol al asupririi și violen­ței, era socotită cetatea i­­nexpugnabilă a zbirilor regimu­lui de tiranie al lui Battista, aici erau instruite și găzdui­te unitățile sale de elită. A­­supra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflă­cărați revoluționari, în frun­te cu Fidel Castro, și din care făceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel­ Santamaria, au lansat un a­­tac cu o­ îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Mon­cada nu a fost cucerită a­­tunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, a­­ceastă acțiune eroică a de­monstrat că regimul dictato­rial este departe de a fi in­vulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este con­damnat de istorie la dispari­ție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării insurecționa­le a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată con­dusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bă­tălii înverșunate, la doborî­­rea tiraniei, la victoria revo­luției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o in­scripție scrisă cu litere u­­riașe: „Cazarmă transformată în școală“. • într-adevăr, aici a fost cre­at complexul școlar „26 iu­lie“, unde au venit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, ală­turi de ei, foștii combatanții (Continuare în pag. a IV-a) Calitatea lucrărilor—element întăritor în sporirea producției la hectar In momentul de față, în marea majoritate a unităților agricole din județul nostru, pregătirile pentru însămință­­rile de toamnă se află in­tr-un stadiu avansat. Ca ur­mare a desfășurării unei largi și susținute munci d­e către organizațiile de partid, cooperatorii, mecanizatorii și lucrătorii I.A.S. au înțeles necesitatea sporirii simțitoare a producției de grîu pentru a se recupera, astfel, rămine­­rea in urmă, în acest dome­niu, față de prevederile pla­nului. S-a înțeles, de aseme­nea, că cea mai importantă rezervă de sporire a produc­ției de grîu o constituie creș­terea recoltei medii la hec­tar, ceea ce presupune apli­carea corectă a tehnologiilor, așa cum s-a stabilit la con­sfătuirea cu inginerii șefi din cooperativele agricole. Expe­riența de pînă acum a con­firmat — încă o dată — că nivelul producției este în in­disolubilă legătură cu cali­tatea lucrărilor de pregătire a terenului și de semănat. Aceste atribute se bizuie, îna­inte de toate, pe activitatea competentă, pe străduința, capacitatea tehnică și orga­nizatorică ale specialiștilor și ale consiliilor de conducere din fiecare unitate, pe res­pectarea riguroasă a tehnolo­giilor de către mecanizatori. Iată, de altfel, părerile unor specialiști în această pro­blemă.­­ MARIN SANDE, inginer șef la C.A.P. „Viață Nouă“ din Poiana Mare : „Produc­ția de grîu din anul viitor este, de pe acum, fără a exa­gera cu nimic, în mina ingi­nerului agronom. Conștienți de marea răspundere ce le revine pentru soarta recoltei, specialiștii din unitatea noas­tră, sub îndrumarea comite­tului de partid și cu spriji­nul consiliului de conducere, au trecut hotărîți la aplica­rea diferențiată a indicațiilor date la­­ Consfătuirea de la București, punînd accentul pe executarea exemplară a tu­turor lucrărilor de pregătire a terenului, asigurarea între­gii cantități de semințe din soiuri de înaltă productivi­tate, fertilizarea corespunză­toare a suprafețelor destinate culturii păioaselor.. Avem convingerea că prin măsurile pe care le-am luat și pe care le vom mai întreprinde, uni­tatea noastră, — care în a­­cest an a obținut peste 4 500 kg grîu la ha, — în 1974 va realiza, în medie, mai mult de o jumătate de vagon de grîu la ha. Este, după pă­rerea mea, un angajament pe care avem convingerea că-l vom depăși în mod sen­sibil“. ION NIȚU, președinte inginer șef la C.A.P. Coșa­și veni : „La noi, bătălia recol­tei anului 1974 se desfășoară pe aproape 1 600 ha. Compe­tența și autoritatea specialiș­­tilor noștri se concretizează, în primul rînd, în organiza­rea aplicării corecte a teh­nologiilor recomandate la Consfătuirea pe țară cu in­ginerii șefi din C.A.P. Am ținut seama de necesitatea amplasării griului după cele mai bune premergătoare. Astfel, 344 ha urmează după floarea-soarelui, 22 ha după porumb și 334 ha după grîu în anul I. Pînă în prezent am executat arături de vară pe aproape 1 510 ha, dintre care o parte se vor însămînța cu grîu și, totodată, am luat măsurile ce se impuneau pentru recoltarea operativă și eliberarea terenului de plantele prășitoare, spre a A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) vÜL I % i 8 « *.hP^. I* IIA »A,, Av.feffi&h, yjflfliK’. ft Jaf, A început j recoltatul j fiorihsoa- j reluî și j porumbului | In întreprinderile agri­cole de stat din județul nostru a început, de cîte­va zile, recoltatul florii­­soarelui și al porumbului. De îndată ce sembințele de floarea-soarelui au ajuns la maturitatea optimă de recoltare, lucrătorii de la fermele întreprinderilor din sudul județului au trecut, cu ajutorul mijloa­celor mecanizate, la struu­sul acestei importante cul­turi tehnice. In primele zile de lucru, la I.A.S. Băilești, Segarcea și Dă­­buleni, floarea-soarelui a fost recoltată de pe circa 150 ha. In același timp s-a tre­cut la recoltarea mecani­zată și a porumbului din grupa de dubli hibrizi precoce. Astfel, la I.A.S. Segarcea, porumbul a fost recoltat de pe aproape 300 ha, la I.A.S. Băilești — de pe mai mult de 300 ha, iar la I.A.S. Cra­iova, Sadova și Rast, de pe cîteva zeci de ha. La nivelul Trustului județean al I.A.S., recolta de po­rumb a fost strînsă, pînă la ora de față, de pe mai mult de 1000 de ha. Arături pentru însămînțârile de toamnă Intre preocupările de sea­mă ale lucrătorilor ogoarelor amintim, in această perioadă,­­ efectuarea arăturilor pe su­­­­­prafețele care urmează a se însămînța cu culturi cerealie­­re de toamnă. Este demn de remarcat că, în întreprinderi­le agricole de stat din jude­­­­țul nostru, s-au efectuat ară­turi pe toate suprafețele care se cultivă cu grîu după păioa­­se. De asemenea, lucrarea de bază s-a executat și pe tere­nurile care au fost eliberate de plantele recoltate mai de­vreme. Drept urm­are, munci­torii din I.A.S. au arat, pînă în prezent, peste 15 600 ha, ceea ce reprezintă aproape 60 la sută din suprafața desti­nată însămînțărilor de toam­nă. Și în cooperativele agricole, lucrarea de bază s-a executat pe aproape 51 500 ha, în pro­porție de circa 30 la sută din suprafața planificată a se ara și însămînța cu cereale pă­­ioase de toamnă. Acum, me­canizatorii care deservesc cooperativele agricole lucrea­ză la aratul ultimelor supra­fețe planificate a se însămîn­ța cu grîu după grîu — așa cum reiese și din clișeul de mai sus — cît și pe terenurile de pe care a început recolta­tul culturilor prășitoare și se eliberează în mod operativ. Furaje însi­­lozate Pînă in prezent, în în­treprinderile agricole de stat din județul nostru s-au însilozat 52 500 tone furaje din cultură pură. Există reale posibilități ca planul de însilozări să fie nu numai îndeplinit, ci și depășit cu cel puțin 7 000 tone. De altfel, din culturile duble se vor mai însiloza alte 60 000 tone, în multe unități planul de însilozări a fost înde­plinit și chiar depășit (I.A.S. Segarcea — cu peste 1 000 tone, I.A.S. Ro­­băt­ești — cu 2000 tone mai mult față de plan)­­în toate unitățile se depun eforturi deosebite pentru folosirea la întrea­ga capacitate a combine­lor, tractoarelor și a ce­lorlalte forțe și mijloace, astfel încît pentru fiecare animal să se asigure o cantitate aproape dublă de furaje sucu­ente, față de cea planificată. I

Next