Inainte, decembrie 1973 (Anul 30, nr. 8936-8961)
1973-12-01 / nr. 8936
i i»iuni £.gu~ CRAIOWAmmer& Proletari din toate țările, uniți-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXX NR. 8936 SIMBATA 1 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului național unic de dezvoltare economică și socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 și principalele probleme ale dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei — documente de o importanță deosebită pentru accelerarea progresului general al țării și ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României 'dau o înaltă apreciere expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, își însușesc în întregime aprecierile, orientările și sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului și adresează organelor și organizațiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acționa cu întreaga pricepere și toată hotărîrea pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 și îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacție că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului și angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 județe încheind realizarea prevederilor cincinalului pe această perioadă la producția industrială. Bilanțul realizărilor reliefează creșterea puternică a potențialului economic al țării prin dezvoltarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al țării. A sporit eficiența economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale și umane, utilizării mai intense a capacităților de producție, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce în ce mai larg la diviziunea internațională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creștere în toate domeniile de activitate. Producția industrială va înregistra o creștere de aproape 15 la sută față de anul 1972 ; în agricultură s-a obținut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972 ; au fost puse în funcțiune numeroase capacități de producție, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susținut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producție. Pe baza dezvoltării producției materiale, a ridicării eficienței economice și creșterii rapide a venitului național au fost create condiții pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970 ; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural circa 127 000 de locuințe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obținute în dezvoltarea economico-socială a țării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizațiile de partid desfășoară o muncă susținută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea și ridicării României pe noi trepte de progres și prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obținute puteau fi și mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri și deficiențe, dacă s-ar fi desfășurat o muncă organizatorică perseverentă și concretă pentru utilizarea completă a capacităților de producție, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale și organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producție, realizarea integrală a punerilor în funcțiune, a obiectivelor de investiții și ridicarea eficienței economice. Plenara a constatat că prevederile planului național unic de dezvoltare economică și socială și ale bugetului de stat ale Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională, sunt realiste, au asigurate baza materială și răspund în bune condiții posibilităților economiei noastre, cerințelor edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român și (Continuare în pag. a II-a) HOTĂRÎREA plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului național unic de dezvoltare economică și socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei 1. Plenara Comitetului Central aprobă în unanimitate activitatea internațională a partidului și statului prezentată în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și își însușește întrutotul analiza și aprecierile cu privire la principalele fenomene și tendințe pe arena mondială. Plenara constată că evoluția evenimentelor din această perioadă, procesele petrecute pe plan mondial, modificările produse în raportul de forțe au confirmat și confirmă pe deplin justețea principiilor și orientărilor fundamentale formulate de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului în domeniul politicii externe. Plenara relevă cu satisfacție că bilanțul activității bogate și multilaterale desfășurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste principii și orientări, acțiunile întreprinse de România în slujba cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale, aportul constructiv la soluționarea problemelor majore ale contemporaneității au contribuit la consolidarea tendințelor pozitive în viața internațională, au făcut să crească prestigiul patriei noastre în lume, au adus Republicii Socialiste România noi și noi prieteni pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activitatea desfășurată pe plan internațional de conducerea partidului, de Comitetul Executiv și de Prezidiul Permanent ale C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România. In mod deosebit plenara subliniază contribuția hotărîtoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la elaborarea liniilor directoare și la înfăptuirea practică a politicii externe a României socialiste, profunzimea analizelor și realismul aprecierilor făcute de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate și principialitate în îmbinarea îndatoririlor interne și internaționale ale partidului și statului. Inițiativele, contactele internaționale, vizitele întreprinse de tovarășul Nicolae Ceaușescu în diferite țări ale lumii au determinat rezultate rodnice în: adîncirea relațiilor de prietenie cu celelalte țări socialiste, cu partidele comuniste, cu alte partide și organizații muncitorești, democratice, progresiste, au dus la intensificarea legăturilor cu statele angajate pe calea dezvoltării independente din Africa, Asia, America Latină, cu mișcările de eliberare națională, cu forțele revoluționare, antiimperialiste; totodată, aceste vizite au marcat contribuții de seamă la statornicirea unor noi raporturi între state, bazate pe principiile dreptului internațional, la promovarea procesului de destindere, la cauza păcii, cooperării și înțelegerii între popoare. 3. Plenara reliefează cu satisfacție adîncirea în continuare a prieteniei și alianței frățești dintre România celelalte țări socialiste, amplifificarea legăturilor de colaborare în cele mai diverse domenii de activitate. O contribuție de seamă au adus în această direcție numeroasele contacte și convorbiri, întîlniri și schimburi de vederi cu conducători de partid și de stat din aceste țări. Plenara dă o înaltă apreciere activității desfășurate de secretarul general al partidului la întîlnirea prietenească a conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești din unele țări socialiste care a avut loc în Crimeea în vara acestui an; în același timp, întîlnirile și convorbirile cu conducători de partid și de stat ai altor țări socialiste din Europa, Asia și America Latină au contribuit la întărirea relațiilor reciproce de prietenie și colaborare tovărășească, în interesul popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului și păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv participarea României la activitatea C.A.E.R., contribuția la perfecționarea și adîncirea cooperării economice, în producție și tehnico-științifice dintre țările membre, la aplicarea în viață a prevederilor „Programului Complex“, în scopul înfloririi fiecărei economii naționale, al egalizării nivelurilor de dezvoltare economică a țărilor membre. In același timp, plenara relevă extinderea colaborării economice și tehnico-științifice între România și celelalte țări socialiste, în interesul accelerării progresului fiecărei națiuni socialiste, al întăririi forțelor sistemului mondial socialist în ansamblu. Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România vor acționa și pe viitor, cu consecvență, pentru dezvoltarea continuă a relațiilor de strînsă prietenie cu toate țările socialiste, pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului proletar, ale respectării independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului re■ (Continuare în pag. a IV-a) HOTĂRÎREA plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internațională a partidului și statului Tînărul comunist Constantin Preoteasa, de la S.M.A. Seaești, își îndeplinește cu conștiinciozitate profesia de electrician, efectuînd lucrări de calitate ireproșabilă. Foto : FI. Roșoga 111111111 lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll 1 IIIIIIIIIII L ucrările Uf urii Adunări Na^ionale^ Vineri dimineața au Început lucrările sesiunii XI-a a celei de-a VI-a leagislaturi a Marii Adunări Naționale. înaltul for legislativ al țării se reunește după desfășurarea lucrărilor plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, precum și a plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a țării noastre pe anul viitor și au aprobat în unanimitate prevederile planului și bugetului pe 1974, au luat hotărîri, în spiritul cuvîntărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, in probleme de o deosebită importanță privind mersul mereu ascendent al societății noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineața. In sala Palatului Marii Adunări Naționale, alături de deputați, sunt prezenți, ca invitați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, reprezentanți ai oamenilor muncii, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști români și străini.. Sunt de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de ședințe, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați cu puternice și îndelungi aplauze de participanții la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale. In lojile oficiale au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaților Mi(Continuare în pag. a IV-a) Cu planul pe trei ani ai îndeplinit cincinalului întreprinderea „Electroputere“ Desfășurînd în ritm susținut întrecerea socialistă, harnicul colectiv de muncă al marii unități industriale craiovene — „Electroputere“ și-a iit planul revenit pe primii trei îndeplini ai cincinalului la principalii indicatori economici. Avansul cîștigat va permite colectivului respectiv să realizeze, suplimentar, o producție globală și marfă evaluate la circa 300 000 000 lei la fiecare din acești doi indicatori. Merită a fi menționat faptul că acest colectiv, care în actualul cincinal a înnoit mai mult de jumătate din producția marfă, va realiza în acest an o producție ce întrece cu 41 la sută pe cea din 1970: întreprinderile industriei locale Colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Grupului întreprinderilor de industrie locală Dolj raportează îndeplinirea sarcinilor revenite din planul de stat pe trei ani ai cincinalului actual, cu primii un devans apreciabil. După cum am fost informați, pînă la finele lui 1973 vor realiza o producție globală suplimementară de 114 milioane lei și un spor valoric la producția marfă fabricată de 129 milioane lei. De asemenea, și structura sortimentală va fi nu numai îndeplinită, ci și substanțială depășită. Ședință cu responsabilii echipelor de control obștesc Ieri, la Casa de cultură a tineretului din Craiova, a avut loc ședința de lucru cu responsabilii echipelor de control obștesc din județ, organizată de Comisia județeană de control obștesc din cadrul Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Cu acest prilej, tovarășul Teodor Dărăbăneanu, membru al biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R., a prezentat o informare asupra activității desfășurată de echipele de control obștesc. De asemenea, tovarășa Aura Dincă, președinta Comisiei județene de control obștesc, a făcut un instructaj privind atribuțiile și modul de lucru al echipelor respective. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Mihai Burdeșin, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., secretar al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, care a subliniat sarcinile imediate ce revin echipelor de control obștesc, conform legislației în vigoare. unii In spiritul documentelor de partid cu privire la economisirea de energie electrică și combustibili Acasă, la cei care au lansat chemarea în urmă cu 45 de zile, Consfătuirea organizată de secția de propagandă a Comitetului județean Dolj al P.C.R., ce a avut ca temă „CONȚINUTUL MUNCII POLITICE IN SPRIJINUL ÎNDEPLINIRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN“, comunistul Alexandru Dombi, directorul întreprinderii mecanice de material rulant, a lansat, în numele colectivului acestei unități, către toate întreprinderile industriale de pe teritoriul județului nostru, chemarea : „Să gospodărim cu grilă fiecare kilowatură energie electrică, fiecare gram de combustibil, să asigurăm un consum redus pe unitatea de produs!“ Ce s-a realizat pînă în prezent ? Cum s-au tradus în viață obiectivele înscrise în chemare ? Iată întrebări la care am căutat răspuns, zilele trecute, la această unitate mare consumatoare de energie electrică și combustibil. — Chiar a doua zi după consfătuire, așa cum ne informează secretarul comitetului de partid, tovarășul N. Neșcu, a început munca de popularizare a obiectivelor cuprinse în chemare, în așa fel, încît fiecare muncitor, inginer și maistru să le cunoască, să caute noi căi de valorificare a rezervelor, să pună stop oricărui fel de risipă. Desigur că exista deja o experiență bună. Ea trebuia amplificată și ridicată la nivelul cerințelor izvorîte din recentele documente de partid. — Ce măsuri s-au luat ca fiecare muncitor, fiecare specialist să se încadreze în această inițiativă ? — Dispuneam deja de o serie de studii și calcule privind căile de reducere a consumului de energie electrică și combustibil, cînd s-a lansat chemarea. Acum era vorba de traducerea lor în viață. La început, unii dintre tovarăși, chiar din rîndul specialiștilor, priveau cu oarecare scepticism asumarea unui asemenea angajament. De un real folos ne-au fost, însă, noile documente de partid, îndeosebi indicațiile asupra modului în care trebuie să acționeze organizațiile de partid. Ele au pus cu toată fermitatea sarcina reducerii consumurilor. In adunările organizațiilor de bază, în grupele sindicale s-au prezentat apoi calcule din care rezulta eficiența asupra producției chiar și numai prin simpla reducere a iluminatului în interiorul și exteriorul întreprinderii. Ca urmare, s-au stabilit popularizat căile prin casire se poate acționa pentru ca, pînă la sfîrșitul acestui an, să se obțină o economie de 1,1 milioane kWh. La această activitate a fost atras întregul activ de partid, în pauzele de prînz, la ieșirea din turele de serviciu, cei 85 de agitatori din rîndul comuniștilor, ca, de pildă, Victor Amariei, Ștefan Drăgan, Vasile Avram, Ion Giurgueanu, Nicolae Rusescu, Constantin Ică — ca să dau doar cîteva exemple — au explicat muncitorilor căile stabilite pentru reducerea risipei de energie electrică. Agitația vizuală din ateliere și secții a fost adecvată cerințelor ie stringente ale reducerii , consumurilor de energie și la combustibil. Așa de pildă, la intrarea în întrepringdere, pe un panou se poate citi: „Prin încărcarea jj optimă a utilajelor, în jtlăturarea mersului în golf a mașinilor, lichidarea g oricărui consum inutil se poate obține o economie gg de 1 milion kWh“. La ji atelierul de mașini rotati tive, de asemenea, se dau jj următoarele explicații : jj „Prin iluminatul local, gg in punctele de lucru izo-gg late, se pot economisi g 20 000 kWh“. In alte ig secții se atrage atenția gg că : „Prin dezafectarea a 11 120 tuburi fluorescente si se pot economisi, zilnic, gg 16,7 kWh“. Asemenea ac- gg țiuni au contribuit, figjrește, ca, numai în perioada 18—24 noiembrie, să gi se obțină o economie de 1j 26 000 kWh. De la inginerul Gh. Bojij baru, energetic șef, consemnăm și alte acțiuni im- g. M. PACURARU (Continuare în pag. a IlI-a) M 0 CALITATEA asigură prestigiul colectivului Ștacheta poate și trebuie sa fie mai sus întreprinderea de celule electrice Băilești a devenit un important obiectiv economic al județului nostru. Chiar și numai faptul în sine, la care adăugăm dotarea cu utilaje de înaltă tehnicitate, obligă colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni la amplificarea preocupărilor în direcția obținerii de produse la un ridicat nivel calitativ. O analiză asupra acestor aspecte scoate în evidență faptul că preocupările colectivului de muncă au fost și sunt evidente. In pofida faptului că se depun eforturi, activitatea desfășurată nu este întru totul satisfăcătoare. Care să fie motivul ? încă de la început, investigația întreprinsă recent ne-a prilejuit, de pildă, constatarea necesității stringente a unor acțiuni ce vizează direct îmbunătățirea tehnologiei de fabricație, organizarea științifică a producției și a muncii. Aici, la întreprinderea din Băilești, se simte din plin oportunitatea unor noi măsuri concrete, care să vizeze mobilizarea mai intensă a masei de salariați în direcția ridicării parametrilor calitativi ai produselor. Conducerea unității, cu sprijinul și sub directa îndrumare a comitetului de partid, a inițiat o serie de acțiuni care pot fi apreciate ca bune cu privire la asigurarea asistenței tehnice în toate schimburile de lucru, îmbunătățirea tehnologiei de fabricație la celulele pentru posturi de trans-Ing. VALERIU POPA de la Inspectoratul județean pentru controlul calității produselor (Continuare în pag. a IlI-a) üiat teronieä fotbalisticul Ultimul „asalt pentru diferența de cinci puncte Din nou Universitatea Craiova în meciul vedetă al etapei! De data aceasta, în meciul cu militarii bucureșteni, studenții susțin ultimul „asalt“ pentru menținerea diferenței de cinci puncte față de a doua clasată. Din nou un meci greu. Cred însă Dă numai greu ca cel de la Pitești. Și asta, nu pentru că Steaua ar fi o echipă mai slabă ca F.C. Argeș. Ba, zicem noi, dimpotrivă. Dar Steaua nu este cunoscută ca o echipă care face antijocul piteștenilor. Și, în plus, după cele întîmplate la Pitești, nu cred că studenții vor mai juca contra... 12. Intr-un fel, nici nu mai este nevoie. Pentru că M. Bică (acum zis Pitești) a „jucat“ în... perspectivă, deci și pentru Steaua, prin suspendările produse (Niță și Niculescu, pentru realizarea „baremului“ de cartonașe ■ galbene). Noroc că la Comisia de disciplină s-a judecat cu atenție cazul lui Țarălungă. Că altfel, M. Bică ajuta și pe... Petrolul! Așa că, la intîlnirea din București, în echipa craioveană vor apare mai multe rezerve. Să sperăm că încrederea acordată, dorința de afirmare sînt elemente care să-i dinamizeze pe noii jucători, să suplinească unele deficiențe tehnice și tactice. Chiar și în aceste condiții dificile, obținerea unui rezultat bun la București este posibilă într-un mare procent. Avem in vedere, nu acel 6—2 (de pomină) din vară, rezultat care „răzbunat“, după nouă ani, a acea infrîngere suferită de REPORTER (Continuare în pag. a IV-a) £ £ n