Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)
1974-04-27 / nr. 9060
ANUL XXX NR. 9060 SÎMBATĂ 27 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI in cursul zilei de ieri Primul ministru al Finlandei, Taisto Kalevi Sorsa, a vizitat municipiul Craiova Primul ministru al Finlandei, Taisto Kalevi Sorsa, și persoanele oficiale care-l însoțesc, au vizitat vineri dimineața Combinatul chimic din Craiova. La sosirea pe aeroportul din Craiova, primul ministru finlandez a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj, de membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean Dolj și municipal Craiova; în această vizită, oaspetele fost însoțit de Vasile Gliga, a adjunct al ministrului afacerilor externe, precum și de Constantin Vlad, ambasadorul României la Helsinki. In sala de consiliu a întreprinderii, inginerul Gheorghe Gheban, director general adjunct al Centralei de îngrășăminte chimice, directorul Combinatului din Craiova, a făcut o amplă prezentare a evoluției industriei chimice românești subliniind faptul că ritmul ei de dezvoltare este unul dintre cele mai înalte din industria românească. La invitația gazdelor au fost vizitate unele din instalațiile principale de producție ale Combinatului craiovean. Primul ministru finlandez s-a interesat de probleme referitoare la organizarea și desfășurarea procesului de producție, costul și eficiența fabricației, la asigurarea forței de muncă, calificarea și remunerarea, de modul cum sînt antrenați muncitorii în procesul de conducere a activității întreprinderii, rolul și locul sindicatului în acest proces. La înapoierea spre aeroportul municipal, oaspeții au vizitat noul local al Teatrului Național din Craiova, unul dintre cele mai frumoase și mai moderne edificii de cultură durate în ultimii ani în Dolj. In aceeași zi, la amiază, primul ministru al Finlandei s-a înapoiat în Capitală, în foto , ing. Gheorghe Gheban prezintă premierului finlandez, Taisto Kalevi Sorsa, și persoanelor oficiale care-l însoțesc, macheta Combinatului chimic craiovean. ACCENTE Suplitaie Eram în ultimul an al școlii profesionale. Pentru mine, ca viitor muncitor, acesta reprezenta anul hotărîtor. La repartizare în cadrul practicii de producție, maistrul mi-a spus: ,,Fii atent, ai nimerit la cel mai bun muncitor din secție !“. Muncitorul Gheorghe Ciobanu, cel la care am fost repartizat, era lucrător la secția sculărie din cadrul Întreprinderii ,,Electroputere“. Maistrul și colegii de muncă ii spuneau „Baciu“. M-a primit simplu, muncitorește, așa cum numai muncitorii știu să primească. O strîngere de mină, cîteva cuvinte de încurajare, apoi, și-a văzut mai departe de treabă. Nu eram, bineînțeles, primul elev pe care-l învăța meserie. La început, mi-a stîrnit curiozitatea. L-am privit mai atent, căutînd în aspectul lui exterior ceea ce îmi spusese maistrul despre el. Dar nu am văzut nimic deosebit. Aveam în fața mea un om tînăr, mai degrabă scund decit înalt, bine proporțional, în jur de 28 ani. Ochii îi erau negri și, ca ei, părul, în care firele argintii începuseră să apară. Atunci, la început, m-am apropiat timid de mașină și-l urmăream ce face. Din cînd în cînd, îi puneam cîte o întrebare. Apoi am în MARCEL STANCULEASA coresp. (Continuare în pag. a IV-a) cursen cotidian SCHIMB DE EXPERIENȚA Ieri, la căminul cultural din comuna Coșoveni, s-a desfășurat un interesant schimb de experiență pe tema : „Mijloacele moderne audiovizuale, importante accesorii ale activității cultural-educative“. Au participat directori de cămine din 20 de localități ale județului, în cadrul acestei manifestări, au fost prezentate acțiuni demonstrative cu magnetofonul, picap-ul, un montaj audiovizual pe tema : „Viticultura — sursă importantă de venituri pentru cooperatori“, expozițiile de fotografii „România în circuitul economic internațional“ și „Comuna Coșoveni in imagini“. ÎNTILNIRI CU SĂTENII în organizarea Comitetului județean de cultură și educație socialistă, în satele comunei Braloștița au avut loc întîlniri între juriști și ziariști de la Craiova și localnici. Oaspeții sătenilor — Sebastian Nedelcu, Constantin Popa Bogdan Ion, Gh. Uglean, judecători, și Marin Coandă, ziarist, au vorbit despre normele de comportare în familie și societate, despre cunoașterea și respectarea legilor, despre politica externă a partidului și statului nostru, între oaspeți și auditoriu a avut loc un dialog fructuos. ÎN STADIU DE FINISARE în centrul civic al comunei Vîrvoru de Jos se lucrează intens la finisarea a două obiective : extinderea dispensarului uman, unde se vor înființa încă două secții (pediatrie și stomatologie), precum și atelierul-școală. Datorită eforturilor susținute ale lucrătorilor secției de prestări servicii din cadrul consiliului popular comunal, între care se evidențiază Badea Pătroi, Jenica Buzatu și Dinu Marcu, aceste obiective vor fi date curînd în folosință. MOMENT EMOȚIONANT La Centrala de termoficare Craiova a avut loc sărbătorirea ieșirii la pensie a unui destoinic lucrător — lăcătușul Ion Pascal. Cu acest prilej, mai mulți participanți la întrunire, tovarăși de muncă i-au adresat lui Ion Pascal cuvinte de stimă și prețuire, cele mai bune urări de sănătate și fericire. GH. TRIȚOIU coresp. „Expediția cutezătoare“ s-a întors din lungul turneu (pentru două jocuri) din Brazilia și Argentina. Rezultatele se cunosc. Probabil că organizatorii sunt mulțumiți, la mai mult cu greu se puteau aștepta, întoarcerea lor a aprins iarăși „focul“ din sufletele noastre , reluarea campionatului primei divizii, întrerupt timp de trei săptămâni. Iar reluarea se va face într-un mod destul de puțin folosit la noi, adică într-un ritm foarte rapid: cinci meciuri în 15 zile ! Este evident că aceasta va pune la grea încercare pe jucători, mai ales pe cei aflați în lupta pentru primele locuri sau pentru evitarea ultimelor trei pe Universitatea Craiova, liderul autoritar (că puncte dar și ca număr de etape de cînd conduce) aflată într-o adevărată bătălie pentru cîștigarea campionatului va avea, deci, o misiune destul de Deși are patru puncte grea, avans, urmăritoarea sa — Dinamo București — se anunță un candidat foarte serios la titlul suprem. A-i face față, înseamnă cîștigarea tuturor partidelor de acasă și obținerea unor puncte afară. Este evident că, mai ales aceste cinci etape, vor pune la grea încercare rezistența fizică, dar îndeosebi pe cea psihică. în situații similare, se află și echipele angaja t ETAPA-TEST e în lupta pentru evitarea locurilor ce duc în ,B“. g Cred că totul va depinde de modul în care echipele g§ au știut să profite de această întrerupere, seriozitatea cu care s-au pregătit g pentru asaltul final. gg Un prim test, asupra g pregătirii, o primă opțiune asupra finalului va fi g etapa a 24-a. La prima ve jidere, cea mai mare parte g din meciurile programate g se pare că nu ridică proleme gazdelor, rezultatele g lor fiind deci ușor de prognosticat. Și, totuși, nu va fi așa. Pentru că hotărîrea . C. DRĂGUȚI (Continuare în pag. a IV-a) |§ în cinstea Zilei de 1 Mai Succesele silvicultorilor Antrenate în întrecerea socialistă desfășurată pentru îndeplinirea mai devreme a prevederilor cincinalului, colectivele de silvicultori din județul nostru întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări meritorii. Astfel, în perioada care a trecut de la începutul anului curent, sarcinile de producție ale unităților silvice au fost depășite cu 1,2 milioane lei, desfacerile de mărfuri către fondul pieții cu 369.000 lei, beneficiile peste plan s-au cifrat la 1,1 milioane lei, iar la export au fost livrate suplimentar mărfuri în valoare de 24.000 lei valută. Demn de remarcat este faptul că, raportat la prevederile cincinalului în curs, la producția silvică s-a luat un avans de circa opt luni ; concomitent au fost îndeplinite și depășite sarcinile întregului cincinal la desfacerea de mărfuri către fondul pieței, la carnea de vînat etc. La obținerea acestor rezultate au contribuit, în mod deosebit, colectivele de muncă din cadrul ocoalelor silvice Amaradia, Craiova, Perișor, Sadova, Segarcea și Calafat. Stop risipei, cale liberă inițiativelor gospodărești Tensiunea electrică și economia de energie Un sector de primă importanță al economiei noastre naționale este acela al producerii și distribuției energiei electrice și, de aceea, este necesar să se examineze cu deosebită atenție toate posibilitățile existente de a realiza economii și de a evita risipa de energie electrică. In această privință, un parametru important, de care trebuie să se țină seamă în mod cu totul deosebit, este tensiunea electrică a rețelei care furnizează energie electrică la diferiți consumatori, întreprinderi, instituții de stat sau persoane particulare. Calculul cel mai simplu arată că, dacă tensiunea rețelei este de 240 volți în loc de 220, se realizează un consum de energie electrică suplimentar, inutil, de circa 10 la sută, care de fapt reprezintă o importantă pierdere pentru economia noastră națională, în afară de aceasta, mai trebuie luate în considerare și alte aspecte. Este posibil ca tensiunea de 240 V să fie mai mare decât limita maximă admisă de către producătorii diferitelor aparate electrice cum ar fi, de exemplu: televizoare, aparate de radio, magnetofoane, aparate electrice de redare a sunetului, lămpi, motoare electrice etc. Deci, în afara consumului suplimentar vii Prof. univ. ing. dr. VIRGILIU G. GHEORGHIU (Continuare în pag. a III-a) Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. în cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd un unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității, în cadrul aceleiași ședințe. Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU 1. Comitetul Executiv C.C. al P.C.R. a ascultat mal formarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române lucrările Consfătuirii Comitaterului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c., în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apreciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu a personat, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare, confirmîndu-se astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea principiilor și înrădăcinarea securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosita de contacte și întîlniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — (Continuare în pag. a IV-a) • Agricultură • agricultură • agricultură • agricultură • agricultură • La semănatul soiei Folosindu-se ferestrele dintre ploi, în majoritatea unităților cultivatoare de soia, se efectuează lucrarea cu toate mijloacele din dotare. Pînă ieri dimineață, cultura de soia era deja însămînțată pe mai bine de 2500 ha din cele 7000 planificate în unitățile I.A.S. Cele mai mari suprafețe au fost însămînțate cu soia la I.A.S. Băilești (600 ha din 1063 ha planificate), Dăbuleni (400 din 1300), Segarcea (500 din 700), Moțăței (350 din 643), Giubega (200 din 464), Rast (350 din 1230) etc. De asemenea, însămînțatul culturii de soia a început și în cooperativele agricole de producție care au planificat să realizeze această lucrare pe 3500 ha. Pînă ieri dimineață la C.A.P. „7 Noiembrie“ din Bîrca se însămînțase cu soia suprafața de 100 ha, la C.A.P. Goicea și Basarabi cite 10 ha etc. Lucrarea continuă cu respectarea indicilor calitativi, soia fiind una dintre ultimele culturi care mai trebuie însămînțată în unitățile agricole în această primăvară. întreprinderile agricole de stat au încheiat semănatul porumbului ieri dimineață, am aflat vestea că, prin mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor și datorită timpului bun de lucru, toate unitățile din cadrul Trustului I.A.S. Dolj au încheiat însămînțatul porumbului, cea mai importantă cultură de primăvară. Porumbul pentru boabe a fost însămînțat în epoca optimă pe toate cele 12 530 ha planificate, respectîndu-se riguros toate normele agrotehnice privind calitatea lucrării. De remarcat faptul că au fost învinse toate greutățile cauzate de capriciile primăverii. Trecînd cu succes peste intemperii, I.A.S. Segarcea, Giubega, Robănești, Breasta, Dăbuleni, Moțăței și celelalte care au terminat primele semănatul porumbului nu au făcut nici un rabat la calitatea lucrării. Totodată, trebuie menționat faptul că și în cooperativele agricole de producție semănatul porumbului se desfășoară în ferestrele dintre ploi, efectuîndu-se lucrarea pe ultimele suprafețe. Pînă în prezent, peste 150 de cooperative agricole din cadrul a 12 consilii intercooperatiste — Calafat, Calopăr, Cetate, Cîrcea, Giurgița, Horezu Poenari, Izvor, Plenița, Plopșor, Segarcea, Vîrtop și Moțăței, care totalizează peste 105.000 ha, — au încheiat însămînțatul porumbului și, totodată, campania agricolă de primăvară. La C.A.P. Valea Stanciului, în ferestrele dintre ploi de hectare planificate, canitatorii continuă semănatul porumbului pe ultimele Foto : El Roșoga Venituri suplimentare Prin reducerea suprafețelor ocupate de drumurile de tarla și prin folosirea terenurilor dintre construcții, la C.A.P. „înainte“ Poiana Mare s-a redat în circuitul agricol o suprafață de 15 ha care a fost însămînțată cu plante furajere. Din culturile furajere însămînțate, se evaluează o cantitate de cel puțin 150 tone masă verde, cantitate ce va contribui, la dobîndirea unor venituri suplimentare din sectorul zootehnic. De asemenea, față de anul trecut, la această unitate producția totală din activitățile anexe va spori cu 1 100 000 lei.