Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)

1974-04-27 / nr. 9060

ANUL XXX NR. 9060 SÎMBATĂ 27 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI in cursul zilei de ieri Primul ministru al Finlandei, Taisto Kale­vi Sorsa, a vizitat municipiul Craiova Primul ministru al Finlan­dei, Taisto Kalevi Sorsa, și persoanele oficiale care-l în­soțesc, au vizitat vineri dimi­neața Combinatul chimic din Craiova. La sosirea pe aeroportul din Craiova, primul ministru finlandez a fost întîmpinat de Gheorghe Petrescu, pre­ședintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular ju­dețean Dolj, de membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean Dolj și municipal Craiova; în această vizită, oaspetele fost însoțit de Vasile Gliga, a adjunct al ministrului afaceri­lor externe, precum și de Constantin Vlad, ambasado­rul României la Helsinki. In sala de consiliu a în­treprinderii, inginerul Gheor­ghe Gheban, director general adjunct al Centralei de în­grășăminte chimice, directo­rul Combinatului din Craio­va, a făcut o amplă prezen­tare a evoluției industriei chimice românești subliniind faptul că ritmul ei de dez­voltare este u­nul dintre cele mai înalte din industria ro­mânească. La invitația gazdelor au fost vizitate unele din insta­lațiile principale de produc­ție ale Combinatului craio­­vean. Primul ministru finlan­dez s-a interesat de proble­me referitoare la organizarea și desfășurarea procesului de producție, costul și eficiența fabricației, la asigurarea for­ței de muncă, calificarea și remunerarea, de modul cum sînt antrenați muncitorii în procesul de conducere a ac­tivității întreprinderii, rolul și locul sindicatului în acest proces. La înapoierea spre aeropor­tul municipal, oaspeții au vi­zitat noul local al Teatrului Național din Craiova, unul dintre cele mai frumoase și mai moderne edificii de cul­­­tură durate în ultimii ani în Dolj. In aceeași zi, la amiază, primul ministru al Finlandei s-a înapoiat în Capitală, în foto , ing. Gheorghe Gh­eban prezintă premierului fin­landez, Taisto Kalevi Sorsa, și persoanelor oficiale care-l însoțesc, mach­eta Combinatu­lui chimic craiovean. ACCENTE Su­plitaie Eram în ultimul an al șco­lii profesionale. Pentru mine, ca viitor muncitor, acesta reprezenta anul hotărîtor. La repartizare în cadrul practicii de producție, maistrul mi-a spus: ,,Fii atent, ai nimerit la cel mai bun muncitor din secție !“. Muncitorul Gheorghe Cio­banu­, cel la care am fost re­partizat, era lucrător la sec­ția sculărie din cadrul Între­prinderii ,,Electroputere“. Mais­trul și colegii de muncă ii spuneau „Baciu“. M-a primit simplu, muncitorește, așa cum numai muncitorii știu să pri­mească. O strîngere de mină, cîteva cuvinte de încurajare, apoi, și-a văzut mai departe de treabă. Nu eram, bineîn­țeles, primul elev pe care-l învăța meserie. La început, mi-a stîrnit cu­riozitatea. L-am privit mai atent, căutînd în aspectul lui exterior ceea ce îmi spusese maistrul despre el. Dar nu am văzut nimic deosebit. A­­veam în fața mea un om tînăr, mai degrabă scund de­cit înalt, bine proporțional, în jur de 28 ani. Ochii îi erau negri și, ca ei, părul, în care firele argintii începuseră să apară. Atunci, la început, m-am apropiat timid de ma­șină și-l urmăream ce face. Din cînd în cînd, îi puneam cîte o întrebare. Apoi am în­ MARCEL STANCULEASA coresp. (Continuare în pag. a IV-a) cursen cotidian SCHIMB DE EXPERIENȚA Ieri, la căminul cultu­ral din comuna Coșoveni, s-a desfășurat un intere­sant schimb de experiență pe tema : „Mijloacele mo­derne audiovizuale, impor­tante accesorii ale activi­tății cultural-educative“. Au participat directori de cămine din 20 de localități ale județului, în cadrul a­­cestei manifestări, au fost prezentate acțiuni demon­strative cu magnetofonul, picap-ul, un montaj audio­vizual pe tema : „Viticul­tura — sursă importantă de venituri pentru coopera­tori“, expozițiile de foto­grafii „România în circui­tul economic internațional“ și „Comuna Coșoveni in imagini“. ÎNTILNIRI CU SĂTENII în organizarea Comite­tului județean de cultură și educație socialistă, în satele comunei Braloștița au avut loc întîlniri între juriști și ziariști de la Cra­iova și localnici. Oaspeții sătenilor — Sebastian Ne­­delcu, Constantin Popa Bogdan Ion, Gh. Uglean, judecători, și Marin Coan­­dă, ziarist, au vorbit des­pre normele de compor­tare în familie și societate, despre cunoașterea și res­pectarea legilor, despre politica externă a partidu­lui și statului nostru, între oaspeți și auditoriu a avut loc un dialog fruc­tuos. ÎN STADIU DE FINISARE în centrul civic al co­munei Vîrvoru de Jos se lucrează intens la finisarea a două obiective : extinde­rea dispensarului uman, unde se vor înființa încă două secții (pediatrie și stomatologie), precum și atelierul-școală. Datorită eforturilor susținute ale lu­crătorilor secției de prestări servicii din cadrul consi­liului popular comunal, în­tre care se evidențiază Ba­dea Pătroi, Jenica Buzatu și Dinu Marcu, aceste o­­biective vor fi date curînd în folosință. MOMENT EMOȚIONANT La Centrala de termofi­­care Craiova a avut loc sărbătorirea ieșirii la pen­sie a unui destoinic lucră­tor — lăcătușul Ion Pascal. Cu acest prilej, mai mulți participanți la întrunire, tovarăși de muncă i-au a­­dresat lui Ion Pascal cu­vinte de stimă și prețuire, cele mai bune urări de să­nătate și fericire. GH. TRIȚOIU coresp. „Expediția cutezătoare“ s-a întors din lungul tur­neu (pentru două jocuri) din Brazilia și Argentina. Rezultatele se cunosc. Pro­babil că organizatorii sunt mulțumiți, la mai mult cu greu se puteau aștepta, în­toarcerea lor a aprins ia­răși „focul“ din sufletele noastre , reluarea campio­natului primei divizii, în­trerupt timp de trei săptă­mâni. Iar reluarea se va face într-un mod destul de puțin folosit la noi, adică într-un ritm foarte rapid: cinci meciuri în 15 zile ! Este evident că aceasta va pune la grea încercare pe jucători, mai ales pe cei aflați în lupta pentru pri­mele locuri sau pentru e­­vitarea ultimelor trei pe Universitatea Craiova, li­derul autoritar (că puncte dar și ca număr de etape de cînd conduce) aflată într-o adevărată bătălie pentru cîștigarea campio­natului va avea, deci, o misiune destul de Deși are patru puncte grea, a­­vans, urmăritoarea sa — Dinamo București — se a­­nunță un candidat foarte serios la titlul suprem. A-i face față, înseamnă cîști­garea tuturor partidelor de acasă și obținerea unor puncte afară. Este evident că, mai ales aceste cinci etape, vor pune la grea încercare rezistența fizică, dar îndeosebi pe cea psi­hică. în situații similare, se află și echipele angaja­­ t ETAPA-TEST­ ­e în lupta pentru evita­­­­rea locurilor ce duc în ,B“. g Cred că totul va depinde­­ de modul în care echipele g§ au știut să profite de a­­­­ceastă întrerupere, seriozi­­­­tatea cu care s-au pregătit g pentru asaltul final. gg Un prim test, asupra g pregătirii, o primă opțiu­­­­ne asupra finalului va fi g etapa a 24-a. La prima ve­ ji­dere, cea mai mare parte g din meciurile programate g se pare că nu ridică pro­­­­­leme gazdelor, rezultatele g lor fiind deci ușor de pro­­g­nosticat. Și, totuși, nu va­­ fi așa. Pentru că hotărîrea . C. DRĂGUȚ­I (Continuare în pag. a IV-a) |§ în cinstea Zilei de 1 Mai Succesele silvicul­torilor Antrenate în întrecerea so­cialistă desfășurată pentru în­deplinirea mai devreme a pre­vederilor cincinalului, colecti­vele de silvicultori din jude­țul nostru întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări meritorii. Astfel, în perioada care a tre­cut de la începutul anului curent, sarcinile de produc­ție ale unităților silvice au fost depășite cu 1,2 milioane lei, desfacerile de mărfuri către fondul pieții cu 369.000 lei, beneficiile peste plan s-au cifrat la 1,1 milioane lei, iar la export au fost livrate su­plimentar mărfuri în valoare de 24.000 lei valută. Demn de remarcat este faptul că, ra­portat la prevederile cincina­lului în curs, la producția silvică s-a luat un avans de circa opt luni ; concomitent au fost îndeplinite și depășite sarcinile întregului cincinal la desfacerea de mărfuri că­tre fondul pieței, la carnea de vînat etc. La obținerea acestor rezul­tate au contribuit, în mod deosebit, colectivele de mun­că din cadrul ocoalelor sil­vice Amaradia, Craiova, Pe­rișor, Sadova, Segarcea și Ca­lafat. Stop risipei, cale liberă inițiativelor gospodărești Tensiunea electrică și economia de energie Un sector de primă impor­tanță al economiei noastre naționale este acela al pro­ducerii și distribuției ener­giei electrice și, de aceea, este necesar să se examine­ze cu deosebită atenție toate posibilitățile existente de a realiza economii și de a evi­ta risipa de energie electri­că. In această privință, un parametru important, de ca­re trebuie să se țină seamă în mod cu totul deosebit, es­te tensiunea electrică a rețe­lei care furnizează energie electrică la diferiți consuma­tori, întreprinderi, instituții de stat sau persoane parti­culare. Calculul cel mai sim­plu arată că, dacă tensiu­nea rețelei este de 240 volți în loc de 220, se realizează un consum de energie elec­trică suplimentar, inutil, de circa 10 la sută, care de fapt reprezintă o importantă pier­dere pentru economia noas­tră națională, în afară de a­­ceasta, mai trebuie luate în considerare și alte aspecte. Este posibil ca tensiunea de 240 V­ să fie mai mare decât limita maximă admisă de către producătorii diferitelor aparate electrice cum ar fi, de exemplu: televizoare, apa­rate de radio, magnetofoane, aparate electrice de redare a sunetului, lămpi, motoare e­­lectrice etc. Deci, în afara consumului suplimentar vii­ Prof. univ. ing. dr. VIRGILIU G. GHEORGHIU (Continuare în pag. a III-a) Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședin­ța Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân. în cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu pri­vire la lucrările Consfătuirii Comitetului Po­litic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd un unanimitate și dînd o înaltă apreciere acti­vității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în depli­nă conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adop­tat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității, în cadrul aceleiași ședințe. Comitetul Exe­cutiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activi­tatea de control financiar-bancar în econo­mie pe anul 1973. Comitetul Executiv a a­­preciat ca pozitive măsurile întreprinse pî­­nă în prezent, stabilind ca în această activi­tate să se urmărească cu consecvență trans­punerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidu­lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce pri­vește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, intro­ducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de va­lori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tu­turor instituțiilor și întreprinderilor, să a­­plice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice și­ Sociale cu privire la măsurile de economi­sire a combustibilului și energiei, să se ac­ționeze pentru folosirea rațională și valori­ficarea superioară a materiilor prime, pen­tru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la pro­dusele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Con­sfătuire de delegația de partid și guverna­mentală română, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU 1. Comitetul Executiv C.C. al P.C.R. a ascultat m­­al formarea prezentată de se­cretarul general al partidu­lui, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducă­torul delegației de partid și guvernamentale române lucrările Consfătuirii Comi­ta­terului Politic Consultativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele­ de 17­­ și 18 aprilie a.c., în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înal­tă apreciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română poziției ex­primate la Consfătuire de to­varășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a par­tidului și statului nostru sta­bilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și con­siderentele expuse, întreaga activitate a delegației la Con­sfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Par­tidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu a personat, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu ță­rile socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și so­lidarității tuturor țărilor so­cialiste, la înfăptuirea secu­rității europene și dezvolta­rea colaborării și încrederii între toate națiunile conti­nentului, un aport însemnat la promovarea noilor princi­pii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru des­tindere, securitate și colabo­rare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu proble­mele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfac­ție cursul general al destin­derii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței ge­­neral-europene pentru secu­ritate și cooperare, confirmîn­­du-se astfel justețea și ca­racterul realist al chemării la înfăptuirea securității eu­ropene lansate de Consfătui­rea de la București din 1966 a Comitetului Politic Con­sultativ. Comitetul Executiv subli­niază consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socia­liste, pentru promovarea cauzei securității și colabo­rării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materiali­zat prin numeroasele inițiative, de­mersuri și acțiuni pentru propagarea principiilor și înrădăcinarea securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu ce­lelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosita de contacte și întîlniri ale președintelui României, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și gu­verne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității în Declarațiile so­lemne, Comunicatele comune și în celelalte documente în­cheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfă­șurat de reprezentanții Ro­mâniei în toate fazele lucră­rilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesita­tea ca în cadrul Conferinței­ general-europene să se ela­boreze documente clare — (Continuare în pag. a IV-a) • Agricultură • agricultură • agricultură • agricultură • agricultură • La semănatul soiei Folosin­du-se ferestrele dintre ploi, în majoritatea unităților cultivatoare de soia, se efectuează lucrarea cu toate mijloacele din do­tare. Pînă ieri dimineață, cultura de soia era deja însămînțată pe mai bine de 2500 ha din cele 7000 planificate în unitățile I.A.S. Cele mai mari su­prafețe au fost însămînțate cu soia la I.A.S. Băilești (600 ha din 1063 ha planifi­cate), Dăbuleni (400 din 1300), Segarcea (500 din 700), Moțăței (350 din 643), Giubega (200 din 464), Rast (350 din 1230) etc. De asemenea, însămînța­­tul culturii de soia a înce­put și în cooperativele a­­gricole de producție care au planificat să realizeze această lucrare pe 3500 ha. Pînă ieri dimineață la C.A.P. „7 Noiembrie“ din Bîrca se însămînțase cu soia suprafața de 100 ha, la C.A.P. Goicea și Basa­rabi cite 10 ha etc. Lucra­rea continuă cu respectarea indicilor calitativi, soia fiind una dintre ultimele culturi care mai trebuie însămînțată în unitățile a­­gricole în această primă­vară. întreprinderile agricole de stat au încheiat semănatul porumbului ieri dimineață, am aflat vestea că, prin mobilizarea tuturor forțelor și mijloace­lor și datorită timpului bun de lucru, toate unitățile din cadrul Trustului I.A.S. Dolj au încheiat însămînțatul porumbului, cea mai im­portantă cultură de­ primă­vară. Porumbul pentru boabe a fost însămînțat în epoca optimă pe toate cele 12 530 ha planificate, res­­pectîndu-se riguros toate normele agrotehnice pri­vind calitatea lucrării. De remarcat faptul că au fost învinse toate greutățile cau­zate de capriciile primăverii. Trecînd cu succes peste intemperii, I.A.S. Segarcea, Giubega, Robănești, Breas­­ta, Dăbuleni, Moțăței și celelalte care au terminat primele semănatul porum­bului nu au făcut nici un rabat la calitatea lucrării. Totodată, trebuie men­ționat faptul că și în coo­perativele agricole de pro­ducție semănatul porumbu­lui se desfășoară în feres­trele dintre ploi, efectuîn­du-se lucrarea pe ultimele suprafețe. Pînă în prezent, peste 150 de cooperative agricole din cadrul a 12 consilii intercooperatiste — Calafat, Calopăr, Cetate, Cîrcea, Giurgița, Horezu Poenari, Izvor, Plenița, Plopșor, Segarcea, Vîrtop și Moțăței, care totalizează peste 105.000 ha, — au în­cheiat însămînțatul porum­bului și, totodată, campa­nia agricolă de primăvară. La C.A.P. Valea Stanciului, în ferestrele dintre ploi de hectare planificate, canitatorii continuă semănat­ul porumbului pe ultimele Foto : El Roșoga Venituri su­plimentare Prin reducerea suprafețe­lor ocupate de drumurile de tarla și prin folosirea terenurilor dintre construc­ții, la C.A.P. „înainte“ Po­iana Mare s-a redat în cir­cuitul agricol o suprafață de 15 ha care a fost însă­mînțată cu plante furajere. Din culturile furajere în­sămînțate, se evaluează o cantitate de cel puțin 150 tone masă verde, cantitate ce va contribui, la dobîndi­­rea unor venituri supli­mentare din sectorul zoo­tehnic. De asemenea, față de anul trecut, la această unitate producția totală din activitățile anexe va spori cu 1 100 000 lei.

Next