Inainte, mai 1974 (Anul 31, nr. 9063-9088)

1974-05-01 / nr. 9063

Proletari­i în toate țările, uniti-vă 1 mm JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL­ CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN “ ANUL XXX NR. 9063 MIERCURI 1 MAI 1974 4 PAGINI 30 BĂNI TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂȚII LUI!!!­­III!!! INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! "1 ' Imbold spre noi realizări ION ZAVÄLEANU președintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj în întîmpinarea celor două mari evenimente ale acestui an — cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării și Congresul al XI-lea al partidului, ziua de 1 Mai reprezintă un moment important în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cinci­nalului înainte de termen. Realizările obținute de oamenii muncii din județul nostru, mobilizați de organele și organizațiile de partid, marchează obținerea unor sporuri însemnate de producție în toate do­meniile de activitate. Aceste succese de prestigiu au profun­de semnificații politice, ele dovedind marile resurse de care dispun colectivele de oameni ai muncii din întregul județ, hotărîrea lor fermă de a urma neabătut cuvîntul partidului. Prestigiosul Weanț al zilei de 1 Mai reprezintă, totodată, cea mai fermă garanție că asemenea colective sunt capabile sa-și realizeze angajamentul patriotic privind îndeplinirea cinci­nalului înainte de termen. Ca un singur șuvoi al voinței și hotărîrii înscrise pe tra­iectoria acestei răspunderi, muncitorii, inginerii și tehnicienii doljeni au dat, și cu acest prilej, dovada competenței și dă­ruirii lor in desfășurarea întrecerii socialiste. Această con­știință a dublei lor calități, de proprietari și producători ai bunurilor materiale, s-a materializat în rezultatele bune cu care județul nostru întîmpină Sărbătoarea muncii. Pe primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada corespunză­toare din 1973, volumul producției globale a crescut cu 4,2 la sută, iar cel al producției marfă cu 6,7 la sută. Este sem­nificativ faptul că în sectorul investiții, domeniu hotărîtor pentru realizarea planurilor noastre, s-a înregistrat o crește­re de 25,1 la sută, iar la export de­ 26,1 la sută. în același timp, cheltuielile materiale au scăzut în mod simți­tor, ceea ce a permis realizarea unui beneficiu cu 40,3 la sută mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Referindu-ne doar la cîteva dintre efectele concrete ale acestor realizări, se poate constata că în perioada respectivă s-au obținut, suplimentar, peste 28 milioane kWh energie e­­lectrică, 1 100 tone țiței, 10,6 mii mp țesături de bumbac, be­tone unt, 10 mii dl lapte consum etc. La Combinatul chimic Craiova, planul a fost îndeplinit în proporție de 102,8 la sută, la I.M.M.R. — 103,1 la sută, I.R.A. — 102,3 la sută, întreprinderea de industrializare a laptelui­­_ 104,1 la sută. Unitatea forestieră de exploatare și transport — 103,1 la sută. Urmînd exemplul muncitorilor din industrie, lucrătorii de pe ogoarele județului nostru au raportat, încă din ziua de 28 aprilie a.c., încheierea însămînțării porumbului cu mult îna­inte de termen, ceea ce le va permite să treacă mai devreme decît în ceilalți ani la executarea celorlalte lucrări. Realizările cu care este întîmpinată ziua aceasta de 1 Mai dau oamenilor muncii din județul nostru dreptul de a fi mîn­­dri de succesele lor ; în același timp, însă, sporește obligația și răspunderea lor în abordarea cu și mai multă hotărîre a sarci­nilor ce le revin în următoarele etape, pentru înfăptuirea prevederilor actualului cincinal înainte de termen. In o»** » IV-a COMUNIȘTII. ACEȘTI OAMENI MINUNAȚI Cină scriu aceste rînduri trăiesc încă sub impresia puter­nică a unei Întîm­­plări care m-a adus în preajma comunis­tului Alexandru Dombi, directorul În­treprinderii mecani­ce de material ru­lant Craiova. ‘ Intim­­plarea se produsese întrr-o zi obișnuită cînd, deși îmi um­­plusem carnetul cu însemnări de excep­ție despre oameni și fapte din întreprin­dere, cineva mă în­trebase: „Ați văzut atelierul lui Combi? Dacă nu încă, vă rog eu s-o faceți“. Mărturisesc că, în mintea mea, în clipa aceea, sugestia nu mi s-a părut de luat in seamă. Văzusem pe platformă cîteva utilaje, realizate prin autodotare, ce ar fi făcut să roșească de invidie planșeta ci­ne știe cărui proiec­tant de mare valoa­re, indigen sau de aiurea. Ce putea să-mi ofere un ate­lier?." Am pășit, deci, pragul atelierului a­­mintit aproape ui­­tînd de Cînd, totuși, sugestie, după ce interlocutorul­ meu îmi oferise, fără să vrea, poate, sufi­ciente date ce mă convinseseră, că, în­­tr-adevăr, mă aflam în fața unui om de excepție, l-am între­bat: — Ce-i cu atelie­rul dv? Vă rog să mă credeți că aș dori să îl cunosc, deși știu că fiecăruia dintre noi nu-i prea place să dea, așa, cineva, buzna peste el. , și tocmai în cea mai strictă intimitate... " Tovarășul Alexan­dru Dombi m-a in­vitat să îi cunosc a­­telierul după orele 19; atunci se încheia pentru el o zi pe platformă și începea „cea de-a doua față a medaliei!“ Cum a decurs a­­cea seară, prelungi­tă pînă noaptea tîr­­ziu, în tovărășia di­rectorului comunist Alexandru Dombi? Un singur cuvînt sau mai multe nu sînt în stare să o redea, dar mai ales să-i surprindă semnifi­cația copleșitoare. în acest atelier, un a­­devărat laborator, am aflat că o locomoti­vă Diesel se compu­ne din cîteva mii de repere. Unele dintre acestea sînt aduse din import, pe bani grei. Adică, mai bi­ne spus, se aduceau pînă acum doi ani în urmă. Fiindcă, de cînd tovarășul Ale­xandru Dombi spus: „Nu o, așa nu a mai merge, Pișta! Cum adică, să le umplem altora bu­zunarele cu devi­ze și noi stăm ca Nătăfleață sub pară mălăiață?!“ Și vorba a găsit ecou în ini­mile oamenilor, ca­re au pus toți umă­rul și au înfăptuit­­ ceea ce pentru mulți părea imposibil. A­­cum reperele acelea se fabrică pe plat­formă, multe din ele fiind rodul nopților îndelungi de trudă ale acestui om și ale colectivului său. Și, totuși, m-am întrebat în acea ION DOBRESCU (Continuare în pag. a II-a) CU PRILEJUL ZILEI DE 1 M*T "EDACȚIA ZI­A­RULUI NOSTRU UREAZĂ TUTUROR OAMENI­LOR MUNCII DIN JUDEȚ, CITITORILOR, CORES­PONDENȚILOR ȘI DIFUZORILOR VOLUNTARI, COLABORATORILOR SÄI, NOI ȘI MARI SUCCESE IN ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN, FERICIRE ȘI MULTA SANATATE ! I ^lllillíilíllilllíllllilíillllliílillillliiillllílllílillllilllllílljllillllllllllllilllljlllllillllllllillliilllllllllllllllilllllllllllllilllllllllllllllilllllllllljlllllliíg E ZIUA MUNCII I g E ora Unu a Primăverii. Să mergem g ja cu frunze pe palme în întîmpinarea luminilor ei j› acum cînd ziua își culcă H ›§ sîmburii în cămăși mirositoare gr­i sub frăgezimea lutului încins = H Privește ! Prin ferestrele Țării g intră cocorii în cuibul Carpaților g lepădînd din aripile calde și sămînța florilor din alt tărîm g II pe pleoapele noastre mirate. g H Așadar, să ne arătăm imul altuia casa g și prispa înaltă de pe care g văzduhul privește de-a lungul drumului g g pe care noi am mers ajungind g 1 să intrăm o dată cu ora Unu a Primăverii g în ograda de liniște și de muncă a Țării g§ Primește, omule, medalia acestei demnități! 1 GHEORGHE ISTRATE 1j P^illlll!lll!ll!lllll!llllllllllll!ll!lllll!lllllllllll!lllllll!llll!llllll!llll!llllllllllllllllllM Cincinalul înainte de termen! Succesele ceferiștilor Lucrătorii Regionalei de căi ferate Craio­va, aflați în marea întrecere socialistă pen­tru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, au reușit, în cele patru luni care au trecut de la începutul anului curent, să ob­țină rezultate prestigioase. Astfel, planul producției globale exprimat în zone­lm convenționale a fost depășit cu 7,18 la sută, iar la tone expediate cu 2,5 la­ sută, în­cărcătura medie statică, principal indicator calitativ, a fost superior planului cu 0,27 la sută. Numai prin reducerea prețului de cost s-au obținut economii de circa 10 mi­lioane lei, iar beneficiile peste plan însu­mează mai mult de 26 milioane lei. La ob­ținerea acestor rezultate s-au evidențiat co­lectivele regulatorului de circulație-mișcare Piatra Olt și stațiilor Alexandria, Preajba, Băilești și Stoenești. CONSTANTIN MOTOC coresp. Hai devreme cu cinci rile Muncitorii, tehnicienii și inginerii de pe șantierele Trustului de construcții Craiova se prezintă la acest 1 Mai cu un bilanț me­ritoriu. Perioada celor patru luni care au trecut de la începutul anului curent a fost bogată în realizări remarcabile; în acest sens, menționăm îndeplinirea cu cinci zile mai devreme a prevederilor revenite din planul de stat, realizarea unei producții su­plimentare de circa 4 milioane lei, care și-a găsit expresia fizică în predarea la bene­ficiari, peste sarcinile asumate, a unui nu­măr de 60 apartamente. La toate obiectivele în care sunt angrenați constructorii acestui trust, lucrările sunt mult devansate, stadiile fizice fiind superi­oare nivelelor înscrise în graficele de exe­cuție. Valențe ale hărniciei Ziua de 1 Mai a fost intîmpinată cu suc­cese de prestigiu și de către lucrătorii de la întreprinderea economică intercooperatis­­tă de creștere și îngrășare a porcilor Ma­­glavit. Astfel, pe primele patru luni ale anului ei au livrat la fondul de stat carne, cu 200 tone mai mult față de plan. De asemenea, pe aceeași perioadă, s-au ob­ținut 3000 grăsumi, adică mai mult decît dublu față de angajamentele asumate. Tot­odată, beneficiile planificate pe perioada la care ne referim au fost depășite cu patru milioane, în obținerea acestor succese de prestigiu s-au remarcat Virgică Petrescu, șef de fer­mă, muncitorii Constantin Dragnea, Dumitru Cioană, Gheorghe Popa, Ilie Peșa, Maria Peșa, precum și tehnicienii Alexandru Mi­­troi, Mihai Gavrilă și Marcel Beică. Pe șantierele muncii patriotice 1220 000 lei — iată cifra care reprezintă sintetic valoarea lucrărilor executate prin muncă voluntar-patriotică de către cetățenii comunei Măceșu de Sus în prima etapă a entuziastei întreceri pentru frumos și bună gospodărire. în felul acesta, gospodarii loca­lității amintite au reușit să-și realizeze și depășească angajamentul inițial cu circa 300 000 lei. între lucrările principale realizate în cin­stea zilei de 1 Mai, a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. amintim : construcții de străzi pe circa 1200 mp; re­parații și întrețineri de drumuri pe 30 km; plantarea a 5000 arbori și arbuști etc. Deputații Gheorghe Segărceanu, Ștefan Pîrvu, Aneta Rece, Paula Bălăci, cetățenii Marin Căldărușe, Iulian Vîlcea și alții sînt numai cîțiva dintre locuitorii comunei pre­zenți zi de zi pe șantierele muncii patriotice. Aspect interior de la întreprinderea „Textila“, din Calafat, unul dintre cele mai tinere obiective apărute în geografia economică a județului nostru.

Next