Inainte, decembrie 1975 (Anul 32, nr. 9553-9578)

1975-12-02 / nr. 9553

MARTI 2 DECEMBRIE 1975 4 PAGINI 50 BANI iLIUA VIZITEI PRILEtHINTELUI­­MIRE CEAU­SESCII ÎN IRAK Sosirea în Capitală Președintele Republicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, și to­varășa Elena Ceaușescu s-au întors, luni la amiază, în patrie, din vizita oficială de prietenie efectuată în Iran, la invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Arya­­mehr și a Maiestății Sale Imperiale Farah Pahlavi, Șahbanu a Iranului. In această vizită, șeful statului român a fost însoțit de Ion Pățan, viceprim-mi­­nistru al guvernului, minis­trul comerțului exterior și cooperării economice inter­naționale, George Macoves­­cu, ministrul afacerilor ex­terne, Nicolae Doicaru și Constantin Mitea, consilieri ai președintelui Republicii Socialiste România. Din cauza condițiilor at­mosferice nefavorabile de la București aeronava prezi­dențială a aterizat pe aero­portul „Mihail Kogălni­­ceanu“ din Constanța. La coborîrea din avion, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost salutați de tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Con­stanța al P.C.R., de membri ai comitetului județean și ai comitetului municipal de partid. Numeroși oameni ai mun­cii din întreprinderile și in­stituțiile constănțene au fă­cut, la aeroport, o caldă și însuflețită primire tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu și to­varășei Elena Ceaușescu. Aceeași atmosferă entu­ziastă s-a regăsit pe întregul traseu parcurs de coloana oficială de mașini de la Constanța la București. In Capitală, în fața se­diului Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au fost intîmpi­­nați de tovarășii Manea Mănescu, Ștefan Voitec, E­­mil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Emil Drăgă­­nescu, Petre Lupu, Paul Ni­­culescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădules­­cu, Leonte Răutu, Ilie Ver­(Continuare în pag. a IV-a) Asimilări de mașini moderne Colectivele de specia­liști din cadrul întreprin­derii de mașini agricole „7 Noiembrie“ — Craio­va depun eforturi susți­nute pentru asimilarea unei game largi de ma­șini, care să execute cele mai diverse lucrări in a­­gricultură. P­ot fi amin­tite, in acest sens freza pentru lucrat solul în vis, mașina pentru săpat în sere, remorca basculantă agricolă (BBA-2) etc. Nu­mai in actualul cincinal au fost asimilate peste 35 mașini agricole, multe dintre ele fiind fabricate chiar la întreprinderea craioveană. Raid-anchetă KMIAKITAN­ MOMIREA POPULAȚIEI » » Paralel cu acțiunile ce continuă să se întreprindă pentru descongestionarea că­ilor de circulație, organele locale de partid și de stat se ocupă și de asigurarea unei mai bune aprovizionări a populației cu produse alimentare și alte articole de sezon, îndeosebi în localitățile mai greu accesibile. Am constatat acest lucru și cu prilejul raidului-anchetă întreprins zilele trecute într-un șir de localități din par­tea de sud a județului nostru. La Valea Stanciului, Pa­­dea, Booveni, Foișor, Dră­­nic, Segarcea, Calopăr și în alte localități se distribuia, în mod rațional, zahăr și ulei, se găseau suficiente cantități de paste făinoase, orez, conserve de pește, car­ne, legume, marmeladă, di­ferite confecții și tricotaje specifice sezonului friguros. „Ca urmare a măsurilor sta­bilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — spunea tovarășul Marin Veleanu, merceolog princi­pal la Cooperativa zonală de consum Segarcea, în ul­tima vreme s-au vîndut în spiritul indicațiilor Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 17 octombrie a.c. mărfuri alimentare și nealimentare în va­loare de peste 13 milioane lei. In cursul lunii decem­brie vom mai desface către populație 15 tone de zahăr, 9 tone ulei, 33 tone făină și alte produse alimentare de primă necesitate“. In magazinul mixt din Ca­­­lopăr constatăm, într-adevăr, o bună aprovizionare. Cetă­țenii cumpărau zahăr, peș­te, conserve de legume, car­ne, îmbrăcăminte și încăl­țăminte de sezon. Se aștepta însă sosirea pîinii care, de vreo două-trei zile, nu se mai adusese aici din cauza drumului impracticabil. Frig afară, frig și în magazin. De ce-i ger și înăuntru? — îl întrebăm pe vinzătorul Ion St. Nedea. „N-avem un­de face focul — ni se răs­punde, pentru că magazinul a fost proiectat fără coșuri și sobe (!?)“. Poposim la Valea Stanciu­lui. Constatăm și aici că magazinul universal este în general bine aprovizionat. „Ar trebui să ni se aducă mai frecvent mezeluri, făi­ AUREL POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Sporește necontenit eficienta activității » * de transport Ing. ILIE MORARU directorul întreprinderii de transporturi auto Dolj Rezultatele notabile înre­gistrate pînă în prezent de lucrătorii întreprinderii noastre au fost obținute pe fondul unei înalte eficiențe. Bunăoară, pe primele zece luni ale acestui an, noi am obținut impor­tante venituri și beneficii peste plan. Totodată, am economisit 6,5 milioane lei prin reducerea prețului de cost. In perioada aceas­ta, prin diminuarea consu­murilor la transportul de mărfuri am economisit cantitate de benzină cu care o întregul parc de autovehicu­le ar putea funcționa timp de 14 zile. Din calcule rezul­tă că întreaga cantitate de benzină economisită de la începutul anului ar permite unui autovehicul de marfă să înconjoare pămîntul. Noi întreprindem din vre­me o serie de măsuri me­nite să pună mai bine în valoare rezervele interne. Aș­i aminti aici o seamă de ac­­­­țiuni inițiate pe linie tehni­­­­că, care concu­­­­ră considerabil­­ la creșterea e­­­­ficienței. De e­­­­xemplu, am ac­­­­ționat în di­­i­recția îmbună­­­­tățirii proce­­s­­u­­lui de întreținere a par­­i­cului de autovehicule. In a­­­­cest context, am extins o­­­­perațiunile de reglare, cu ^ aparate moderne, a instala­­t uin­or ce concură la redu­­­­cerea consumurilor de car­­­­buranți. De altfel, autoba­­­­zele au fost dotate cu o se­­­­rie de aparate cum ar fi: » litrometre, fumetre, sonome­­­ (Continuare în pag. a IlI-a) ­ ,_________________________ SI 6­000 DE LOCUITORI AI SATELOR AU PARTICIPAT DUMINICA LA STRÎNSUL. SFECLEI DE ZAHĂR ■ 800 DE AUTOCA­MIOANE ȘI REMORCI, ACȚIONATE DE TRACTOARE, AU LUCRAT ÎNTREAGA ZI LUMINA LA TRANSPORTUL PRODUCȚIEI RECOLTATE ■ BILANȚUL ZILEI, RECOL­TAT 36 HA ȘI TRANSPORTAT 4282 TONE , ORGANIZAȚI IN­FORMAȚII DE LUCRU, MII DE COOPERATORI ȘI MECANIZATORI IM­PRIMA RECOLTATULUI ȘI TRANSPORTA­TULUI UN RITM DIN CE ÎN CE MAI ALERT. Recoltarea și transportarea sfeclei de zahăr pot fi grabnic încheiate Receptive la indicațiile bi­roului Comitetului județean de partid și comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar județean, comitetele și organizațiile de partid, con­siliile populare, conducerile unităților agricole, cu spri­jinul activiștilor de partid și de stat de la județ, se preocupă cu răspundere de mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor la încheierea cît mai grabnică a recoltă­rii și transportului sfeclei de zahăr. Duminică, aproa­pe 6000 de cooperatori și alți locuitori ai satelor și circa 1000 de mecanizatori și conducători auto au îmbră­cat haine de lucru, muncind întreaga zi lumină la recol­tatul și transportatul sfeclei de zahăr. Prin zăpadă în care, pe unele locuri, picio­rul se afundă pînă dincolo de genunchi, cooperatorii din Cetate au recoltat sfec­la de pe 9 ha, cei din Dră­­nic și Poiana Mare de pe cîte 8 ha, cei din Giubega de pe 4 ha, cei din Cerăt și Urzicuța de pe cîte 3 ha, cei din Cioroiași de pe 2 ha etc. Duminică ea de altfel și ieri, la Poiana Mare au fost prezenți pe cîmp la re­coltatul și transportatul sfe­clei de zahăr circa 1000 de țărani cooperatori și meca­nizatori cu 100 de remorci și autocamioane. De asemenea, la Cerăt participă zilnic la această importantă lucrare peste 400 de țărani coope­ratori și mecanizatori, la Cetate 520, la Afumați 342, la Giubega 430. Numai în cursul zilei de duminică, în cooperativele agricole, care mai au de strîns sfecla de pe cîmp, au lucrat, de di­mineața pînă seara, peste 6000 de locuitori ai satelor, iar la transport circa 800 de autocamioane și remorci. A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a lil-a) „Sfecla e bună — spu­nea ing. C. Mateescu coo­peratorilor. Să ne înze­cim eforturile pentru ca C.A.P. Giubega să ra­porteze cît mai grabnic încheierea acestei lu­crări". Printr-un ultim și susținut efort e însemnări de reporter .­­Poate că nu trebuia să fie neapărat noapte pentru a înțelege mai adevărat orele de muncă, orele de veghe, de alertă, de intervenție ur­gentă la solicitările care se produc de peste 40 000 de ori pe an la dispeceratul Stației județene de salvare, acolo unde, la orice oră din zi .și din noapte, cineva răspunde la apelul telefonic al postu­lui 06: „Da, aici Salvarea!“... Eram, zilele trecute, îm­preună cu dr. Valentin Po­pescu (medic șef al Stației județene de salvare), la dis­peceratul medical al stației și, în paralel cu discuțiile referitoare la numărul ca­drelor, la dotarea tehnică și modul de organizare a sta­ției, urmăream felul in ca­re se înregistrează chemă­rile telefonice, cum se for­mează echipajele de inter­venție, cum se pleacă și cind se revine din misiune. Asistenta șefă Aurica Braica (secretară a organizației de partid) răsfoiește registrul de chemări și ne spune că, Da, aici Salvarea­, de la orele zero la douăzeci ale acelei zile, s-a răspuns la 114 apeluri, însemnînd tot atîtea deplasări de echipare spre punctele din care a fost solicitată urgent Intervenția serviciului de salvare. E tîrziu, șoferii de pe au­­tosalvări au schimbat tura. Echipajele de intervenție continuă să vină și să ple­ce în misiune, fără ca fluxul acesta să fie întrerupt, fără ca răspunsurile la apeluri să fie amînate. La ora 17:45 se înregistrea­ză o chemare din cartierul craiovean Brazda lui Novac. După zece minute de la a­­pelul telefonic, asistenta me­dicală Ioana Enache suna la ușa apartamentului unei ti­nere mame. Era vorba de o naștere: înainte de trans­portarea tinerei mame la maternitate, asistenta Ioana Enache a luat toate măsu­rile necesare pentru ca un alt copil al pacientei, aflat alături de mama sa, să ră­­mână în supravegherea veci­nilor. Adică a făcut tot ceea ce omenește trebuia făcut. Continuam să fiu prezent în atmosfera aceea de ordi­ne, de răspundere și de con­tinuă intervenție dirijată de la dispeceratul stației. Ște­fan Popescu, coordonatorul ȘT. TUNSOIU (Continuare în pag. a I­-a) DEZBATERE c­omitetul sindicatului de la întreprinderea de confecții Craiova a orga­nizat o dezbatere cu res­ponsabilii lectoratelor grupuri de lectori pe ie­și­ma „Concepția P.C.R. cu privire la făurirea socie­tății socialiste multilate­ral dezvoltate și direcții­le de acționare“. Dezbaterea a fost con­dusă de lectorul univer­sitar Ioan Tache. SIMPOZION ȘTIINȚIFIC Muzeul orășenesc din Calafat a organizat interesant simpozion un pe tema „File de istorie ca­­lafeteană“. Cu acest pri­lej, profesorii Ilie Ionu­­lescu, Petre Mitroi și Le­n­­us Mindroiu au făcut expunerile: „Calafatul în epoca veche“, „Aspecte din istoria Calafatului reflectată în operele cla­sicilor marxism-leninis­­mului“, „Dezvoltarea is­torică, economică și so­­cial-politică a Calafatu­lui în perioada 1944— 1945“. Prof. IULIA GHIȚA muzeograf principal FAZANI ȘI ...FAZANI La cea de-a doua par­tidă de vînătoare din a­­cest sezon au luat parte 200 de vînători doljeni organizați în șapte grupe. Fiecare și-a propus să vîneze cel puțin cîte un fazan La încheierea bi­lanțului, s-a constatat că numai 107 vinători și-au îndeplinit norma. Restul — au rămas de ...fazani. Insuccesul a fost dat pe seama timpului nefavora­bil. Poți să nu-i crezi pe ...vînători?

Next