Inainte, octombrie 1976 (Anul 33, nr. 9810-9836)

1976-10-01 / nr. 9810

l(U( J ANUL XXXIII NR 9810 VINERI 1 OCTOMBRIE 1976 4 PAGINI 30 BANI Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unități agricole de producție și de cercetare Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republi­cii Socialiste România, a făcut, joi dimineața, o vizi­tă de lucru în unități agri­cole de producție și de cer­cetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarășii Teodor Co­­man, Nicolae Giosan, Con­stantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-minis­­tru al guvernului, ministrul agriculturii și industriei a­­limentare. « Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigații și drenaje de la Băneasa-Giur­­giu. Institutul, creat la indica­ția conducerii partidului, își propune să rezolve multiple probleme vizând activitatea în acest domeniu. Proble­mele legate de irigații, de­secări și alte lucrări de îm­bunătățiri funciare sînt stu­diate de mai mulți ani. Deși au fost obținute unele rezultate în proiectarea sis­temelor, ele nu sînt satisfă­cătoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat" că specialiștii din acest dome­niu nu pot fi mulțumiți cu ce s-a realizat pînă acum și a­ criticat aspru institu­­tul de cercetări de la Bă­­neasa-Giurgiu pentru nea­junsurile care s-au mani­festat în sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revolu­ția tehnică în agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să înceapă cu revoluția în concepția oamenilor. In mo­dernizarea agriculturii tre­buie să pornim de la o concepție nouă. Dînd do­vadă de îndrăzneală și imaginație, cercetătorii tre­buie să rezolve cu curaj și răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceas­ta nu vor putea fi obținute rezultatele dorite. Referin­­du-se în mod direct la ac­tivitatea institutului de la Băneasa-Giurgiu, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subli­niat necesitatea abordării problemelor într-o concep­ție unitară și a dispus re­organizarea radicală a acti­vității institutului pe noi principii, pentru a cores­punde cerințelor­­ pe care le ridică modernizarea conti­nuă a agriculturii. Avînd în vedere supra­fețele mari care urmează să fie amenajate pentru iri­gat în acest cincinal și în perspectivă, secretarul ge­neral al partidului a subli­niat din nou necesitatea perfecționării metodelor de irigare. S-a indicat să se acționeze mai intens în ve­derea extinderii metodei de irigare prin brazde, care asi­gură, cu costuri de producție economicoase, pătrunderea apei la o adincime mai mare, reduce pierderile în rețea, sporește gradul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie combătu­tă rezerva manifestată unii cercetători și specia­la­liști față de extinderea a­­cestui sistem de irigare pe brazde. Discuțiile referitoare metodele de aplicare a iri­la­gațiilor au continuat un (Continuare în pag. a IV-a) Organizare ireproșabilă a muncii, deplină ordine și disciplină în executarea lucrărilor­ JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE­ ­ ■ MASURI SUPLIMENTARE, ORGANIZARE TEMEINICA, EFOR­U­­TURI DEOSEBITE PENTRU STRÎNGEREA GRABNICA ȘI FĂRĂ­­ PIERDERI A ÎNTREGII RECOLTE ȘI ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE­­ LIVRĂRI LA FONDUL DE STAT­ ■ SARCINA DE CĂPETENIE A COMANDAMENTELOR AGRICO­­­­LE COMUNALE, A TUTUROR CELOR CE LUCREAZĂ PE OGOARE: g ÎNSÂMlNȚAREA CULTURILOR DE TOAMNA IN PERIOADA OP­­S­TIMA, RESPECTAREA INDICILOR DE CALITATE ÎNSCRIȘI ÎN 1 TEHNOLOGII. I. I.A.S. din județul nostru S-a încheiat recoltatul florii-soarelui Aseară, la închiderea e­­diției, am primit vestea că în întreprinderile agricole din județul nostru, floarea­­soarelui a fost recoltată de pe ultimele hectare. Cele mai mari suprafețe de floa­­rea-soarelui au fost culti­vate în întreprinderile agri­cole de stat Giubega (1130 ha), Segarcea (850 ha), Leu (640), Robănești (560), Cra­iova (420 ha). Programele și Pentru scurtarea perioadei afectată pregătirii terenului, la I.A.S. Segarcea pe aproa­pe toate tractoarele s-a or­ganizat lucrul în schimburi prelungite și — acolo unde există condiții — chiar în schimburi duble. La recol­tatul porumbului se lucrea­ză în flux continuu, ceea ce permite ca, o dată cu strînsul știuleților și elibe­rarea suprafețelor de co­coni, să se treacă la smărun­­ă­țirea resturilor vegetale, a­poi la executarea arături­lor, pregătirea patului ger­minativ și la însămînțare. Pînă aseară, porumbul fost recoltat manual de pe a 800 din 3037 ha. Din supra­fața recoltată, 500 ha fuse­seră eliberate, arate și pre­gătite pentru însămînțări. De azi, in parcelele unde se poate intra cu mijloace mecanizate, se trece la re­coltatul mecanizat, folosin­­du-se, în acest scop, 20 de combine autopropulsate, special echipate, a căror viteză este de 100 ha pe zi. Este meritul factorilor de conducere de a fi luat măsuri ca toți coconii să fie transportați în aria de la­ A. I­RIGIDIU (Continuare în pag. a III-a) graficele exemplar respectate Prima lună înche­iată cu succes Colectivul de muncă al întreprinderii de indus­trializare a sfeclei de zahăr Podari a încheiat ieri prima lună de pro­ducție de la începutul campaniei de prelucrare a sfeclei din recolta a­­nului 1976, cu rezultate foarte bune. Astfel, sar­cinile de producție reve­nite au fost depășite cu 11 la sută. In fruntea colectivelor ce s-au e­­vidențiat în întrecere se află cel condus de ing. Constantin Ioanițiu echipele comuniștilor Pe­și­tre Ancuța și Ion An­­ghel. rîRs USTICA JUDEȚEAN* J DBU J Modelatoarea Elisabeta Prodan se numără printre fruntașii întrecerii socialis­te de la Întreprinderea de piese turnate Băilești. Foto: FI. Roșoga înnoirea producției — preocupare continuă și responsabilă Prin însăși titulatura sa, întreprinderea de materiale de construcții și produse chim­ice Craiova sugerează profilul complex al produc­ției pe care o realizează, începînd de la delicatele o­­biecte de podoabă destinate unor importante momente din viața omului, pînă la materialele de construcție și produsele ceramice folosite în construcția de locuințe, de la ustensilele pentru a­­cuarele și jocurile didactice pentru preșcolari, pînă la produsele alimentare, de chimie industrială, mase plastice, de cauciuc și pînă la finisajele de mobilier pentru locurile dfe vire­ment. if. . Circa 65 la sută din ducție, constituită iiv -c­­ea mai mare parte din ȚjilnViri de consum, este destinată fondului pieții. De aici marea responsabilitate a co­și­lectivului pentru asigurarea de la an la an, a unui vo­lum sportiv de produse, în­tr-o mare diversitate de ti­puri și modele și cu­­ indici calitativi pe măsura exigen­țelor. „Conștienți de sarci­nile ce ne revin din Pro­gramul privind producția și VIOREL ASPADIU (Continuare in pag. a IV-a) Am revenit, intr-una din diminețile trecute, in peri­metrul unde cîteva sute de lucrători din cadrul Șantie­rului nr. 2 al Trustului de construcții industriale Dolj înalță un mare obiectiv. Toamna, anotimp al frunze­lor ruginii și al nostalgiilor, am regăsit-o intr-o ipostază aspră, deloc poetică. „Ne luptăm cu apa și cu noroiul — precizează tinărul inginer Constantin Ștefănescu. Ploi­le ne-au surpat câțiva metri buni din malurile tunelului pentru cablurile electrice și din „magistrala“ de canal­l­izare. Dar, oamenii din e­­­­chipa lui Nicolae Vieru au­­­­ muncit cu hărnicie, au re­­luat lucrul pe porțiunea res­­­­pectivă și, ca urmare, lucră­rile înaintează un ritmai stabilit". Străbatem o parte din spațiul imensului șantier peste care, intre timp, cea­ta a coborit in valuri dense. Ici-colo, abia se mai ză­resc jerbele de scintei ale aparatelor de sudură elec­trică. Ion Furnic, maistru la formația de construcții­ me­­talice, este unul din con­structorii veterani care au înălțat pe străvechea vatră a Olteniei numeroase obi­ective industriale. „Fiecare șantier are frumusețea lui, deși intr-un anume fel lu­crurile se repetă de fiecare dată — subliniază el. Noi, constructorii, suntem­ cei ca­re lăsăm impunătoare in urma noastră cetăți indus­triale, pe locuri unde, ina­inte de venirea noastră, e­­rau cîmpuri aride sau obiș­nuite terenuri agricole", îmi vorbește apoi despre faptul că acești minunați oameni, pe care ii numim, simplu, constructori, „alungă" vechi­le periferii ale orașelor și înconjoară așezările urbane cu veritabile „centuri de diamante“ — ctitorii ale noii noastre industrii socialiste. Cu sudorii Emil Dincă, Marcel Forțan, Ion Bac­iu și Ion Negoi nu am reușit să comunicăm decit prin semne. Cățărați la aproape 40 de metri înălțime, „zbu­rătorii“ sudau diferite ele­mente la fermele și panele metalice — căi de fier sus­pendate pe care vor alerga podurile rulante. Maistrul Ion Funar precizează că im­presionanții stilpi de metal, împreună cu toată dantelă­ria de fier și oțel (ce con­turează de pe acum viitoa­rea hală) cântăresc in total peste 12 000 de tone. „Oa­menii muncesc cu hărnicie și dăruire — completează maistrul. Mai avem de înăl­țat 500 tone de construcții metalice și zorim la înche­ierea lucrării... Vine iarna și hala trebuie acoperită pentru a se putea lucra in interior, la adăpost de ză­padă și viscol“. „...Strigă, sa strigă mult ! Stop!" Auzim, prin ceață, o vo- DAN LUPESCU (Continuare în pag. a II-a) Oameni pe un mare șantier CU­R­IER COTIDIAN NOUTĂȚI EDITORIALE Editura craioveană „Scrisul românesc“ va trimite in librării, în a­­ceste zile,­­două cărți de real interes pentru iubi­torii de literatură și de matematică. Este vorba de lucrările „Eugen Lo­­vinescu — corespondență cu Mihail Dragomirescu și Elena Farago“, ediție îngrijită, studiu și note critice de conf. univ. dr. doc. C.D. Papastate, și de „Ghid de pregătire la matematică pentru cursul de admitere con­în învățămîntul superior“ — realizat de un colectiv de la Universitatea din Craiova coordonat de prof. univ. dr. George Vraciu. „RITMURI TINEREȘTI“ Formația de muzică u­­șoară a Casei de cultură a municipiului Craiova a prezentat — în orașul Segarcea — un reușit spectacol sub genericul „Ritmuri tinerești"­. Sp­ect­­acolul muzical a fost de­­dicat tinerilor­­ fruntași în producție din locali­tatea amintită. UNITĂȚI AGRO­ALIMENT­ARE Pentru asigurarea u­­nei mai bune serviri a populației cu produse a­­groalimentare, în piața orașului Băilești se exe­cută ultimele lucrări de amenajare a unui maga­zin al „Agrocoop", care va cuprinde unități de desfacere a cărnii, legu­melor și fructelor, plinii, ouălor, conservelor și altor produse. SE EXTINDE REȚEAUA DE ELECTRIFICARE De curînd, în satul Moțăței-gară a început acțiunea de extindere a rețelei electrice. In ur­ma acestei lucrări, a că­rei valoare se ridică la suma de 60 000 lei, circa 400 de familii vor bene­ficia de lumină electrică-

Next