Inainte, octombrie 1977 (Anul 34, nr. 10120-10145)

1977-10-01 / nr. 10120

Proletari­ntr> toatr­e firile, unu­l-vfi i­annte ANUL XXXIV NR 10120 SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BAM rupa‘^eto”T .Adrian I­“­““““““““ montează un nou intre- O întrebare la zi Care-i stadiul pregătirii producției anului 1978 ?­ ­ Mai sunt trei luni din acest an pentru înde­­­­­linirea planului în industrie și pregătirea nou­­­­lui an. Se cunosc sarcinile de plan și pe acest an, și și pe anul viitor; trebuie luate toate măsurile , pentru ca — așa cum am menționat — încă de­­ la începutul anului să asigurăm îndeplinirea în­­ bune condiții a tuturor obiectivelor, astfel ca să­­ nu mai fie necesar ca la jumătatea anului viitor 0 să luăm măsuri deosebite. NICOLAE CEAUȘESCU Procesul de realizare, în mod ritmic și la toți indi­catorii, a planului pe anul viitor, incumbă răspunderi sporite pentru pregătirea derulării corespunzătoare a producției din fiecare uni­tate economică, cu atît mai mult cu cît, iată, mai sunt din 1977 numai trei luni, context în care, ne-am­ in­teresat de stadiul asigurării îndeplinirii sarcinilor pe 1978. La întrebarea noastră răspund, azi, tovarășu­l PETRU MITRAN, planifica­tor la întreprinderea de confecții Craiova, COSTIN ȘTEFANESCU, de­și­ful biroului plan-dezvoltare la întreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari. Petre Mitran. Nu am putea spune că noi nu am pregătit cum trebuia producția și pe acest an. Totuși, cu toate că pe opt luni am înregistrat sporuri și că în final ne vom onora cum se cuvine sarcinile pe anul în curs, am întîmpinat și întîmpinăm serioase difi­cultăți în aprovizionarea cu materie primă: în momentul­ de față înregistrăm în acest sens o restanță de peste 750 000 metri. Am menționat această problemă întrucît ea a constituit și o sursă de învățăminte în­ acțiunea pe care o desfășurăm de pre­gătire a producției anului viitor. Ne-am preocupat din vreme de nominalizarea vo­lumului planificat de pro­ducție, care volum, compa­rativ cu anul curent, va spori cu 7,7 la sută. Ne-am îngrijit de asigurarea apro­vizionării cu materii prime și materiale, de desfacerea producției. In prezent ne aflăm în prima etapă de no­minalizare a producției des­tinate pieții interne, produc­ție din care mai bine de 32 la sută este acoperită cu co­menzi și contracte și are a­­sigurată baza tehnico-mate­­rială. Referitor la desfacerea volumului de marfă, amin­tesc că în aceste zile, Mangalia, se află și repre­se­zentanți ai întreprinderii noastre, ei participînd la contractările pentru semes­trul I 1978, cu beneficiarii interni. M. OLTEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Festivalul cultural­­artistic interjudețean „Cununa rozelor"* PRIMA ZI Calafat, 30 septembrie — zi de debut a manifestărilor prilejuite de Festivalul cul­tural-artistic interjudețean „Cununa rozelor“, ediția a IV-a. In deschidere, la Ca­sa de cultură orășenească a avut loc vernisajul expozi­ției de fotografii și arte plastice cu genericul „îm­pliniri contemporane”. Cele trei compartimente — trecu­tul de luptă al poporului ION CIUCHETE (Continuare în pag. a II-a) Șezătoare literar-artistică La casa de cultură din orașul Segarcea s-a desfă­șurat o emoționantă șeză­toare literar-artistică, la care și-au dat concursul Ilarie Hinoveanu, Mihai Du­­țescu, Caludiu Moldovan, Dan Lupescu, Dan­ Ion Vlad, Pavel Cîsu și Petre Iliescu- Anatia, precum și un grup de membri ai cenaclului „Luceafărul“ din localitate. Cu acest prilej, au fost pre­zentate creații lirice cu un pronunțat mesaj patriotic. f. K- m JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE La strînsul recoltei și însămînțarea păioaselor­­ întreaga zi-lumină! Harta de mai sus înfățișează situația însă­­mînțării orzului și recoltării porumbului, în procente, pe consilii intercooperatiste, la data de 30 septembrie a.c. Procentele din cerculețe arată stadiul recoltării porumbului, iar cele din afara cerculețelor stadiul însămînțării orzu­lui. Pe ogoare Sfecla de zahăr fost recoltată de 5502 ha Porumbul fost cu­ 52 490 ha = 39 la sută S-au strîns cartofii de toamnă de pe 1567 ha=65 la sută a pe 36 la sută boabe a ei de pe ­1 S­L­i Șapte mii tone zahăr peste pian In această săptămînă, la întreprinderea de industria­lizare a sfeclei de zahăr din Craiova a fost înregistrată producerea celei de a șaptea mii tonă de zahăr, obținută peste prevederile de pian de la începutul anului. Succe­sul este urmarea funcționă­rii ireproșabile a instalații­lor, aprovizionării ritmice a fabricii, depășirii zilnice a capacității proiectate, creș­terii indicilor calitativi prin prelucrarea sfeclei în aceeași zi cu recoltarea. întreprinderea „Elec­­troputere“ Craiova. Se Costul de producție — un barometru al activității din agricultură Cunoașterea permanentă a costurilor de producție In cooperativele agricole dă po­sibilitatea luării unor mă­suri operative în vederea înlăturării lipsurilor, depis­tării unor rezerve nefolo­site sau utilizate necores­punzător și mobilizării a­­cestora pentru îmbunătăți­rea procesului de producție; cu alte cuvinte, se poate ști în orice moment, spre ce ramuri trebuie îndreptate eforturile de reducere a cheltuielilor de producție în vederea asigurării gradului de rentabilitate planificat Calcularea costului de pro- CONSTANTIN D­ IROD B.A.I.A. — Sucursala jude­țului Dolj ducție în cooperativele a­­gricole necesită, firește, o organizare ireproșabilă a evidenței cheltuielilor pe fiecare cultură, specie și ca­tegorie de animale, activita­te industrială și de prelu­crare a producției agricole. In acest sens, trebuie ținută, în permanență „la zi“, evi­dența primară care conține date ce permit delimitarea reală a cheltuielilor de pro­ducție pe fiecare unitate de produs. Demnă de remarcat în acțiunea de urmărire co­rectă a costului de produc­ție este activitatea cadrelor economice de la cooperati­vele agricole Mîrșani, Pra­­poru, Radovan, Coșoveni, Răcari (C.A.P. „8 Mai), Pîr­­șani și altele, unde există o evidență clară și eficien­tă. Nu același lucru se poate vorbi despre cooperativele agricole din Rusu, Verești, Locusteni, Botoșești-Paia și Gogoșu, unități la care e­­xistă dezordine în ține­rea evidenței în general și a cheltuielilor de pro­ducție în special. Pentru creșterea eficien­ței economice trebuie rezol­vate și alte probleme. In (Continuare In pag. a Ul-a) în contul decadei a doua a lunii octombrie Bilanțul încheiat ieri, la finele primelor trei trimestre din acest an, a consemnat faptul că mun­citorii, inginerii și teh­nicienii de la întreprin­derea chimică din Craio­va au realizat, în plus față de prevederile pe­rioadei amintite, un vo­lum de producție globală industrială care situează activitatea unității în a doua decadă a lunii oc­tombrie. Potrivit datelor statistice, rezultă că har­nicul colectiv și-a depă­șit și sarcinile planului fizic, între altele, cu 300 tone vopsele produse pe bază de ulei, 15 000 uni­tăți cahle de teracotă și cu 1,5 milioane lei la am­balaje. „Decada cărții românești“ Incepînd de astăzi, la li­brăriile și bibliotecile din ju­deț se va desfășura o suită de acțiuni prilejuite de „De­cada cărții românești ’77“, manifestare tradițională ca­re, în acest an, este înscri­să în cadrul Festivalului na­țional „Cîntarea României“. Deschiderea decadei va fi marcată de o interesantă în­­tîlnire cu cititorii organizată de Editura „Scrisul româ­nesc“ și Centrul de librării Craiova, a autorilor lucrării „Istoria învățămîntului din Oltenia“ (vol. I) — prof. e­­merit Nicolae Andrei și lect. univ. dr. Gheorghe Părnu­­ță. Intîlnirea va avea loc la librăria „Ramuri“, la o­­rele 11. Cu prilejul „Decadei căr­ții românești ’77“ vor fi a­­menajate, la principalele li­brării din Craiova și județ, expoziții de carte, vor avea loc dialoguri cu cititorii etc. Extinderea prestărilor de servicii la Goicea Participam mai deunăzi, împreună cu primarul co­munei Goicea, tovarășul Ion Bălașa, la inaugurarea pie­ții comunale. ?Ă,Punfca Copoae,­rîO»ÂJs­te în felul ei în județul nos­tru, amenajată prin participarea voluntar­­patriotică a cetățenilor cu tot ceea ce este necesar pen­tru a asigura celor 8500 ce­tățeni ai acestei localități o servire cît mai civilizată. — Avem restaurante, ma­gazine alimentare și neali­mentare moderne — îmi ex­plica primul gospodar al co­munei. S-a dezvoltat mult la noi și rețeaua prestărilor de servicii. Sub raportul spații­lor nou construite nu prea însă stăm bine. — Fiindcă ați readus în discuție aceas­tă problemă, v-aș ruga să-mi spuneți da­că gorcenii au la dispoziție suficiente unități prestatoa­re de servicii. — Pe teritoriul comunei funcționează peste 35 de u­­nități ale cooperației de consum, incepînd cu tîmplă­(Continuare în pag. a II-a) AUREL POPESCU - ---------------------------ÎNSEMNĂRI--------—-----------­Nopțile albe ale mecanizatorilor . Inserarea zilelor de toamnă cade brusc­­ peste șalele înșirate, lângă dunga de apă a Jiului. De la Valea Stanciului la Gi­­j­ghera se lasă liniștea. Cimpul, învelit in 1 noapte, se netezește, formele de relief ? I dispar. La această oră „legată" de odihnă, in­­ incinta Stațiunii de mecanizare a agri­­­­culturii Horezu-Poenari, la lumina reflec­­­­toarelor, asist la o ședință de... comanda­ment. Erau cu toții grăbiți, deoarece coo­peratorii ajunseseră deja in timp. „Zilele de toamnă sunt scurte — ne spune direc­torul S.M.A.-ului și președintele consiliu­lui intercooperatist, ing. Teclu Manciu. Și dacă zilele sunt scurte, le prelungim in noapte". Electricienii și mecanicii de ate­lier sunt împărțiți pe sectoare. Atelierele R. POPESCUț (Continuare în pag 9 Ul-a) 1

Next