Inainte, aprilie 1978 (Anul 35, nr. 10275-10300)
1978-04-01 / nr. 10275
ANUL XXXIV NR 10 275 SIMBATA 1 APRILIE 1978 4 PAGINI 30 BANI 0 încheierea lucrărilor Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare desfășurate în prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, în Capitală, marele forum adoptînd, după largi și rodnice dezbateri, hotărîri de o primă importanță pentru activitatea organelor locale ale puterii și administrației de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor județelor, orașelor și comxunelor, pentru înflorirea vieții noastre sociale și spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, în ultima zi a conferinței, lucrările au fost reluate în plan, în aceeași atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare și exigentă a problemelor multiple pe care le ridică buna conducere și gospodărire a localităților, dezvoltarea accelerată a fiecărei așezări, urbane și rurale, pe plan economic, social-cultural și edilitar, creșterea calității vieții, a gradului de civilizație al celor ce muncesc. Participanții la forumul președinților consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toți locuitorii patriei, au intîmpinat, în această dimineață — ca și în zilele precedente ale conferinței —, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți tovarăși din conducerea partidului și statului, la sosirea în sală, cu multă căldură și însuflețire. Minute în șir au răsunat ovații puternice, urate neîntrerupte, asistența aclamînd îndelung „Ceaușescu — P.C.R.!“. în sală se aflau, ca invitați, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale, organizațiilor de masă și obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții științifice și culturale. Prima ședință de dimineață a fost condusă de tovarășul Dumitru Sandu, președintele Consiliului popular orășenesc Zimnicea, județul Teleorman. La dezbateri au luat cuvîntul tovarășii Pogea Brîncoveanu, președintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, președintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, județul Buzău, Petre Dobrescu, președintele Consiliului popular orășenesc Slobozia, județul Ialomița, Ilie Matei, adjunct al șefului secției de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Trițoiu, președintele Consiliului popular comunal Făget, județul Timiș, Ion Vlad, președintele Consiliului popular municipal Rc(Continuare în pag. a IV-a) JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE• Zile de maxim efort și concentrare la executarea lucrărilor agricole I 0 La zi pe ogoarele județului: arături—10328 ha; pregătit teren— 27250 ha; grăpat—38 000 ha; însămînțat total culturi din epoca 1—21730 ha din care: 4050 ha cu sfeclă de zahăr, 2485 ha cu floarea-soarelui, 1550 ha cu in pentru ulei, 2450 ha cu cartofi, 1020 ha cu legume, 1125 ha cu plante medicinale, 7808 ha cu plante furajere și altele; ftergențele momentului: încheierea grabnică a arăturilor, pregătirea în ritm intens a patului germinativ și imprimarea unui ritm alert însămînțării tuturor culturilor din epoca întîi; exercitarea unui control permanent și exigent asupra calității lucrărilor; folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor, a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. Însămînțează floarea-soarelui Cu două zile în urmă, cooperatorii și mecanizatorii din Drănic, de îndată ce in sol s-a înregistrat temperatura optimă, au început însămînțatul florii-soarelui. Pînă aseară, această cultură în unitatea amintită a fost deja însămînțată pe mai mult de 30 ha. La ferma Mihăița a I.A.S. Breasla se continua administrarea îngrășămintelor organice, cu prioritate pe terenurile destinate culturii porumbului pentru boabe Foto: Gelu Giurcă însemnări Să sădim pomi! Există la noi o străveche tradiție: fiecare om aspiră ca la o datorie nescrisă — dacă nu să sape o fîntînă, măcar să planteze cițiva pomi, să le urmărească apoi virstele, să-i ducă pînă in pragul rodului și să-i ocrotească, deprindere care s-a păstrat de-a lungul timpului nealterată, s-a constituit intr-o frumoasă și perenă tradiție de muncă obștească. Zilele acestea, în cadrul „Săptăminii pomicultura" s-au declanșat ample acțiuni de plantare și de întreținere a pomilor fructiferi. tă Cile locuri nu așteapmnna omului pentru a le con M. CANTAR Continuare în pag. a Hl-a) Incepînd de azi Noi categorii de lucrători beneficiază de majorarea retribuției Este binecunoscut faptul că, in conformitate cu Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, dat publicității la 25 decembrie 1977, pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a fost reeșalonat graficul de majorare a retribuției personalului muncitor pentru etapa I, astfel incit aceasta să se încheie la 1 iunie a.c. și nu la 1 septembrie a.c., cum se prevăzuse inițial. Prin urmare, începînd de astăzi, la sutele de mii de lucrători care beneficiază deja de retribuții majorate, se adaugă și cei din industria exploatării și prelucrării lemnului. In județul nostru, acest puternic detașament muncitoresc este reprezentat de cei aproape 2000 de lucrători ai Unității forestiere de exploatare și transport Craiova, care își desfășoară activitatea pe raza Doljului, ca și pe o parta din județul Gorj. „Ceea ce trebuie subliniat în mod deosebit, ne spunea tovarășul ing. Gheorghe Preoteasa, directorul unității, este faptul că nouă ni se majorează retribuția cu patru luni mai devreme decit se prevăzuse inițial. Aceasta va însemna, pentru bugetul fiecăruia dintre noi, un în N. PETOLESCU (Continuare în pag. a III-a) Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor La Craiova, s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului județean al Organizației pionierilor, care a analizat modul cum cele S9 de comisii municipale, orășenești și comunale de profil îndrumă activitatea membrilor „Șoimii patriei“ constituiți, la nivel județean, în 1040 de grupe. Atît în raportul prezentat, cit și în cuvîntul participanților la dezbateri s-au subliniat bunele rezultate obținute in această direcție, rezultate reflectate, între altele, și de procentul de peste 99 la sută promovabilitate la clasa I. In spirit critic și autocritic au fost reliefate și neajunsurile, propunîndu-se pentru inlăturarea acestora o serie de măsuri cu termene și răspunderi concrete. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășa Constanța Ciontu, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Intre altele, vorbitoarea a evidențiat faptul că munca în rîndul organizației „Șoimii patriei", ca și în rîndul pionierilor, implică o cunoaștere profundă a copiilor din primii ani de viață, că este o muncă diferențiată, pe categorii de vîrstă, bazată in primul rind pe afectivitate și care vizează un scop precis: formarea convingerilor și a trăsăturilor de comportament moral sănătos a celor ce se confruntă pentru prima dată cu viața de organizație. Prof. D. PETRESCU In dezbatere publică, măsurile privind participarea oamenilor muncii la beneficiile întreprinderilor Vom face o cotitură în întreaga activitate Colectivul întreprinderii noastre a luat cunoștință cu vie satisfacție de măsurile adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., cu privire la participarea la beneficii a oamenilor muncii. Alături de toate colectivele, și noi ne simțim direct vizați, și puternic stimulați în muncă, interesați in luarea celor mai eficiente hotărîri, de natură să conducă nu numai la îndeplinirea planului de beneficii, ci și la depășirea acestuia. Din capul locului trebuie să spun că, nici pe anul trecut și nici pe primele două luni din acest an, nu ne-am onorat integral sarcinile ce ne revin la beneficii. Acest fapt s-a datorat, îndeosebi, unor neajunsuri manifestate în domeniul calității produselor, ceea ce a determinat depășirea consumurilor ATANASIE GUȚA directorul întreprinderii „Textila“ Calafat (Continuare in pag. a III-a) Puternic stimulent și pentru lucrătorii din comerț și lucrătorii din comerțul doljean, cei ce-și desfășoară activitatea în sectorul circulației mărfurilor au primit cu vie satisfacție masurile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 22—23 martie a.c. Conștienți de răspunderea ce le revine pentru aprovizionarea populației în cele mai bune condiții cu mărfurile solicitate, ei sunt interesați in gospodărirea mai judicioasă și eficientă a bunurilor ce le sunt încredințate spre administrare, în perfecționarea continuă a activității pentru creșterea productivității muncii și asigurarea unei eficiențe economice superioare. întărirea și lărgirea autogestiunii economico-financiare creează astfel premisele ca personalul muncitor, in afară de drepturile DUMITRU PREDA contabil șef, Direcția comercială județeană (Continuare în pag. a III-a) Un obiectiv edilitar care trebuie să stea mai mult în atenția întreprinderilor de profil și a consiliilor populare : întreținerea drumurilor județului Printre obiectivele edilitar-gospodărești care figurează pe agenda de lucru a consiliilor populare și a Întreprinderilor de profil din județ se numără și întreținerea și modernizarea drumurilor. Cu larga participare a maselor de cetățeni, in frunte cu deputații, în numeroase localități, printre care Goicea, Bîrca, Bechet, Pienița, Dăbuleni, Dobrești, Calicea Mare si altele, s-a trecut, în aceste zile de primăvară, la transportul balastului și a pietrișului, la executarea de șanțuri, nivelări de terenuri pe drumurile comunale și intercomunale. In același timp, se continuă modernizarea drumurilor Galica — Măceșu de Sus, Galicea Mare — Bârlești și Breasta — Crovna Raznic. Totuși, așa după cum ai relevat mai mulți primari la Consfătuirea deputaților județeni, precum și scrisorile sosite în ultima vreme la redacție, rezultă că starea de întreținere, de viabilitate a unor drumuri comunale, județene și chiar naționale lasă foarte mult de dorit. „Mai ales cînd plouă este un adevărat chin să circuli pe drumul Filiași — Melinești, ne sesizează cetățeanul Constantin Tomoiu, din satul Bodăeștii de Sus, comuna Melinești. Mașinile se împotmolesc pînă la șasiu la noroi și, adesea, numai remorcate mai pot ieși de-acolo. Doar unii șoferi mai curajoși se încumetă să circule pe acest drum, fiind nevoiți să facă adevărate curse cu obstacole. In afara mijloacelor auto, pe aici mai circulă și zeci de bicicliști, muncitori navetiști, care lucrează la întreprinderi și pe șantiere din Filiași, Turceni, Rogojelu, Motru“. AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a)