Inainte, mai 1978 (Anul 35, nr. 10301-10325)

1978-05-03 / nr. 10301

PIiJTECJI IUOETEANA DOLJ ADUNĂRI ORGANIZATE PU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, ceilalți tovarăși din conducerea partidului și statului au participat, luni dimineață, la adunarea­ organizată în Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. In această zi a Intîiului de Mai, zi de scumpă săr­bătoare, cu profunde rezo­nanțe în sufletul și conștiin­ța națiunii, în această zi de mari satisfacții și rodnice bilanțuri, de caldă reafirma­re a solidarității cu cei ce muncesc de pretutindeni, toți cetățenii țării, români, maghiari, germani și de al­te naționalități, deopotrivă fii și ctitori vrednici ai Ro­mâniei socialiste, au adus omagiul lor fierbinte glorio­sului Partid Comunist Ro­mân, prin lupta și sub că­lăuzirea căruia s-au împli­nit aspirațiile cele mai înal­te ale poporului nostru, și-au îndreptat gîndul prin Luni dimineața, la Clu­bul sindicatului „Electro­­putere“ din Craiova, a avut loc adunarea festivă consa­crată Zilei de 1 Mai. Au fost prezenți oameni ai muncii din marile unități economi­ce ale municipiului — „E­­lectroputere“, Combinatul chimic, C.F.R., I.M.M.R., I.R.A., I.U.G., „OLTCIT“, de la întreprinderile elec­­trocentrale, de tractoare și mașini agricole, construc­tori, activiști ai organiza­țiilor județene și municipa­le de partid și de stat, oa­meni de artă și cultură. La adunare a luat parte, împreună cu alți membri ai biroului județean de partid, tovarășul Petre Preoteasa, prim-secretar al Comitetu­lui județean Dolj al P.C.R. Pe fundalul scenei clubu­lui muncitoresc în care s-a­­ desfășurat adunarea se a­­flau portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, steagul roșu al P.C.R. și Tricolorul roșu-galben-al­­bastru cu stema Republicii Socialiste România, precum și o lozincă cu textul: „Tră­iască 1 Mai,­ Ziua solidari­tății internaționale a celor ce muncesc“. Deschizînd adunarea, to­varășul Ștefan Negreț, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid, pri­marul Craiovei, după ce­a de dragoste și recunoștință spre omul, revoluționarul, care se află în fruntea par­tidului și țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a că­rui activitate strălucită se leagă indestructibil cea mai fertilă perioadă din istoria patriei, tot ce este mai fru­mos și mai cutezător în grandioasa operă ce o în­făptuim, afirmarea României în lume. Cu aceste sentimente de aleasă stimă și prețuire, cu bucurie în inimi, exprimată prin cîntec și dans, l-au în­­tîmpinat numeroși locuitori ai Capitalei pe tovarășul­ Nicolae Ceaușescu încă din clipa sosirii in Parcul tine­retului, apoi de-a lungul fru­moasei esplanade, pînă la intrarea principală a Pala­tului sporturilor și culturii, unde a avut loc marea a­­dunare organizată de Co­mitetul municipal București al P.C.R. Cu aceleași vibrante sim­țăminte, de dragoste și de­salutat prezenta la festivita­te a membrilor biroului Co­­mitetului județean de partid votament nețărmurit față de partid și secretarul său general, de încredere în pre­zentul socialist și viitorul comunist al patriei, l-au în­­tîmpinat și miile de parti­cipanți la adunare. ...Ora 9. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți tovarăși din conducerea partidului și statului sînt salutați, la so­sirea în sală, cu deosebită căldură și entuziasm, cu pu­ternice aplauze, cu urale și ovații, întreaga asistentă a­­clamă îndelung, cu multă dragoste și însuflețire, nu­mele partidului și secreta­rului său general — „Ceaușescu — P.C.R.“, împreună cu secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în tribuna oficială iau loc to­varășa Elena Ceaușescu, to­varășul Manea Mănescu, membri și membri supleanți ai Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. Iau loc, de asemenea, membri de partid cu stagiu in frunte cu primul secre­tar, a dat cuvîntul tovară­șului Ion Zăvăleanu, preșe­din ilegalitate, conducători ai unor organizații de ma­să, muncitori, alți reprezen­tanți ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucu­­reștene, precum și ai vieții științifice și culturale. In sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernu­lui, membri de partid cu sta­giu din ilegalitate, membri ai conducerii instituțiilor centrale, organizațiilor­­ de masă și obștești, oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile Capitalei. La adunare iau parte dr. Toh Chin Chye, președintele Partidului Acțiunea Popu­lară din Singapore, repre­zentanți ai Organizațiilor Sindicatele Naționale din Bulgaria, Cehoslovacia, Cu­ba, R.D. Germană, R. P. Mongolă, Polonia, Ungaria, U.R.S.S., R.S. Vietnam, Franța, Italia, Portugalia, Spania, Turcia, Algeria, A­­frica de Sud, Angola, Benin, Coasta de Fildeș, Congo, Egipt, Ghana, Guineea, Gam­(Continuare in pag. a IV-a) dintele Consiliului județean al sindicatelor. Subliniind importanța zilei de 1 Mai, precum și semnificația altor momente istorice scumpe (Continuare In pag. a II-a) ÎN CAPITALĂ LA CRAIOVA I 813UXTIS* JUDEȚEANA _______ SV incepînd­ de la 1 Mai Personalul muncitor din alte patru ramuri și activități beneficiază de majorarea retribuțiilor O coincidență fericită fa­ce ca, începînd de la 1 Mai, Ziua internațională a mun­cii, personalul muncitor din alte patru ramuri și activi­tăți să beneficieze de majo­rarea retribuțiilor, pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 23 decembrie 1977, pri­vind reeșalonarea graficului de majorare a retribuțiilor în prima etapa — hotărîre adoptată din inițiativa se­cretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu si concretizată in Decret al Consiliului de Stat. Este vorba, după cum deja bine se știe, de lucră­torii din silvicultură, indus­tria locală și activitățile cu­prinse la alte ramuri ale in­dustriei, ocrotirea sănătății și asistența socială, adminis­trație și instituții financiare. Creșterile retribuțiilor, ca­re se aplică începînd de la 1 Mai, sînt deosebit de sem­nificative. Astfel, în silvi­cultură acestea sînt între 14,8 și 16,4 la sută, industria locală și activitățile cuprinse la alte ramuri ale industriei — între 15,4 și 16,4 la sută, ocrotirea sănătății, asis­tență socială — 15,9 la sută, administrație, instituții financiare — Intre 15,4 16,4 la sută, la sumele pri­și­nuite adăugîndu-se creșterile corespunzătoare rezultate din sporul de vechime și alte drepturi prevăzute de lege. Toate acestea — devenite realitate pe baza bunelor rezultate obținute pe eco­(Continuare în pag. a III-a) Spirit gospodăresc Prin introducerea unui re­gim strict de economicitate, prin întărirea spiritului gos­podăresc — acțiuni ce se în­scriu pe linia reducerii con­tinue a cheltuielilor mate­riale și creșterii mai sub­stanțiale a valorii nou cre­ate, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de celule prefabricate Băilești au înscris, în bilanțul celor patru luni recent expirate din acest an, o serie de re­alizări notabile. Astfel, ei au economisit 6 tone de metal — din care 4 tone de lami­nate, 130 000 kWh energie electrică și 1135 tone com­bustibil convențional, cesul lor a fost însoțit Suc­de îndeplinirea în devans a pla­nului de producție indus­trială, de depășirea sarcini­lor la export, de o creștere simțitoare a productivității muncii, concomitent cu asi­milarea in fabricație a ce­lulei de 10 kV cu dublu sis­tem de bare. Realizări de prestigiu Pe baza unui complex de măsuri politice, tehnice și organizatorice, prin eforturi susținute, muncitorii, ingi­nerii și maiștrii de la în­treprinderea „Textila“ Cala­fat au obținut sporuri de 3 milioane lei la producția marfă și de 3,5 milioane lei la producția globală indus­trială, reușind astfel să în­deplinească în devans pla­nul revenit pe primele pa­tru luni ale anului curent, în condițiile în care produc­tivitatea muncii a înregis­trat o creștere de 1 la sută. In expresie fizică, persona­lul muncitor al unității cala­­fetene a realizat suplimentar 80 000 mp de țesături și 10 tone de fire. Producție suplimentară Harnicele lucrătoare din cadrul Cooperativei mește­șugărești „Voința“ din Cra­iova, antrenate în întrece­rea socialistă, au realizat cu 6 zile mai devreme planul revenit pe primele patru luni ale anului. Acest suc­ces a permis livrarea unei producții marfă suplimenta­re în­ valoare­­ de peste 600 000 lei, din care o bună parte s-a materializat în circa 1200 articole de trico­taje pentru export. Totoda­tă, ele au înscris în bilanțul perioadei respective și o de­pășire cu 240 000 lei a pla­nului de beneficii. Cele mai bune rezultate au fost obți­nute de secția a VII-a, con­dusă­ de Eunico Groza, și secția a III-a, condusă de Elena Preda. Lapte peste plan Un important succes a ob­ținut și colectivul de lucră­tori din ferma zootehnică nr. 1 a I.A.S. Segarcea. Printr-o îngrijire corespun­zătoare și o furajare echili­brată a celor 500 vaci din efectiv, s-a reușit ca planul de lapte revenit pe primul trimestru al acestui an să fie substanțial depășit. Nu­mai în săptămîna ce a pre­cedat marea sărbătoare de la 1 Mai, producția de lapte a ajuns la 10 litri pe cap de vacă furajată, iar planul a fost depășit cu 20 hl. JURNAL DE CAI«AMPE H Lucrările agricole de sezon — la timp și de cea mai bună calitate! ■ Ce­ mai bună organizare, disciplină, respon­sabilitate, în toate formațiile de lucru care au angajat suprafețe în acord global. S Culturilor de sfeclă de zahăr și floarea-soa­­relui — o îngrijire permanentă, prin distru­gerea buruienilor și combaterea operativă și eficientă a bolilor și dăunătorilor! H Toată atenția înfăptuirii programului de ri­dicare a potențialului productiv al pășunilor și fînețelor pe suprafețele planificate! ■ Plantațiile de vii și pomi — peste tot cu­ mai bine întreținute.4* De mai multă vreme a in­trat in limbajul diurn o no­țiune pur tehnologică, aceea de „foc continuu". Ea sim­bolizează un proces tehnolo­gic industrial ce se desfă­șoară permanent. Așa a fost ca­Mai. In timp ce marea majoritate a oameni­lor muncii din județul nos­tru au folosit amintitele zile pentru deconectare, pentru odihnă, lucrători ai Combi­natului chimic Craiova, Cen­tralei electrice de termofi­­care Ișalnița, Schelet de fo­raj, Regionalei de căi ferate, Direcției județene de poștă și telecomunicații etc., s-au aflat la datorie, asigurind fluxul neîntrerupt al mun­cii. In fața tablourilor de comandă, la gura puțurilor, la bordul bolizilor metalici pe magistralele feroviare sau la alte locuri de muncă, mii de muncitori, tehnicieni ingineri au adăugat noi va­și lențe întrecerii socialiste. „Pentru noi, sondorii, ne mărturisea șeful de brigadă Alexandru Rusu, de pe unul din șantierele schelei craio­­vene de foraj, unitate care are ca rază de activitate a­proape întreaga zonă a Ol­teniei, nu există timp de odihnă decit atunci sîntem în turele libere. cină In rest, fie ploaie, vint, ger sau căldură insuportabilă, munca trebuie dusă neîntrerupt. E specificul meseriei. Dar nu e numai atit. E și dorința noastră de a folosi din plin timpul, pentru a ne înscrie în bilanțul fiecărei zile re­zultate cit mai bune“. Om cu o bogată experien­ță în foraj, comunist de nă­dejde, brigadierul Alexandru Rusu știe exact valoarea mi­nutului, a orei și a zilei. Și el le-a format lucrătorilor pe care îi conduce conștiința că timpul, odată pierdut, este irecuperabil. Doar astfel se explică eforturile lor concre­tizate, numai în aceste zile de început de mai, in termi­narea sondei ““ nr. 305-B cu 12 zile mai devreme decit me­dia înregistrată pe respecti­va structură petrolieră. „Aș vrea să notați — ne spunea el, cu satisfacție nedisimu­lată — că la această sondă NICOLAE PETOLESCU (Continuare In pag. a III-a) Din carnetul reporterului-----^ zus și un zîie- £ 1 T Ö CU fOC C­O­N­­t­1 H­U­U­le de 1 și 2 _________^.

Next