Inainte, mai 1979 (Anul 36, nr. 10610-10635)
1979-05-01 / nr. 10610
_ 1 ^ . "igKimrirWfit*s^5^"*-1- D » Uj TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! ANUL XXXV NR 10610 MARȚI 1 MAI 1979 4 PAGINI 30 BANI CÎNTEC DE MAI Vor scrieți cumlini de eroi Un nou alfabet pe cerul de pace al lumii iar faptele voastre sunt paznic de far și raze de soare-mpotriva furtunii. Cuvine,se voiți căldura din pîine, Zimbet de prunci cină aleargă prin flori, Izvorul cu apa cea vie a zilei de mîine Și eintec șoptit de baladă in zori. Cuvine-se focul viorii cind cintă In gura aceasta-nflorită de plai, Cind brațele voastre muncind se avintă Spre soare, in prima zi a lui Mai. Claudiu MOLDOVAN Tradiționala sărbătoare De La adoptarea hotărîrii cu privire la sărbătorirea Zilei de 1 Mai, ca Zi a solidarității internaționale a oamenilor muncii, au trecut nouă decenii. Atunci, la Parte, la lucrările Congresului de reconstituire a Internaționalei comuniste, mișcarea muncitorească din România a fost reprezentată prin cinci delegați ai cercurilor socialiste, care au aderat cu entuziasm la hotârîrea amintită. De-a lungul anilor, reflectând dezvoltarea mișcării muncitorești, sarcinile luptei Aurel MOCIOIU președintele Consiliului județean al sindicatelor de eliberare socială și națională, manifestările de 1 Mai au căpătat un caracter tot mai combativ. Un asemenea caracter fost imprimat și marilor demonstrații și întruniri muncitorești din țara noastră, amploarea și combativitatea lor crescând fără precedent în anii de după constituirea Partidului Comunist Român. Strîns legat de masele largi populare, partidul comuniștilor a stabilit, in fiecare etapă, obiectivele principale ale luptei, între care la loc de frunte s-au situat refacerea unității clasei muncitoare, făurirea Frontului Unic Muncitoresc, lupta Împotriva fascismului, pentru apărarea democrației, a Independenței și integrității teritoriale a patriei, pentru ieșirea României din războiul antisovietic și alăturarea ei coaliției antifasciste. După eliberarea patriei, sărbă(Continuare in pag. a II-a) In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Capitală a avut loc Adunarea populară consacrată zilei de 1 Mai Tovarășul Ceaușescu, ceilalți Nicolae tovarăși din conducerea de partid și de stat au participat, luni după-amiază, în Capitală, la tradiționala adunare populară consacrată zilei de 1 Mai, sărbătoare omagiată în acest an sub semnul a trei memorabile evenimente, cu profunde rezonanțe în conștiința întregii noastre națiuni: 90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internațională a oamenilor muncii; 40 de ani de la marile demonstrații antifasciste și antirăzboinice din țara noastră, la organizarea cărora tovarășul Nicolae Ceaușescu a adus o contribuție inestimabilă; 33 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, act politic care a constituit nucleul viguros al unității întregului popor în lupta împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salvgardarea intereselor sale fundamentale, a însăși ființei sale naționale. Cu sentimente de nețărmurită dragoste, de profundă stimă și prețuire, exprimate prin emoționante urări, prin cântec și joc, au întîmpinat numeroși locuitori Capitalei pe secretarul gemneral al partidului, încă de la sosirea în Parcul Tineretului, pînă la Palatul Sporturilor și Culturii, unde a avut loc marea adunare populară, organizată de Comitetul municipal București al P.C.R. Cu aceleași simțăminte de vibrant entuziasm, cu aceeași căldură, au întîmpinat pe conducătorul partidului și al statului nostru miile de participanți la adunare. La intrarea in sală, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, ceilalți tovarăși din conducerea partidului și statului sînt salutați cu puternice urale. Asistența scandează îndelung numele partidului, al secretarului său general, „Ceaușescu — P.C.R.“. Acest refren întipărit ca un simbol în conștiința poporului nostru răsună apoi minute în șir în marea sală. Ora 16, împreună cu secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în tribuna oficială sau lor tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniță, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățan, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ștefan Andrei, Ion Coman, Nicolae Constantin, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineț, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Ilie Rădulescu, Marin Vasile. — Iau loc, de asemenea, vechi militanți ai mișcării comuniste și muncitorești din țara noastră, reprezen(Continuare în pag. a IV -a) Reuniune tovărășească Luni seara, la Palatul din Piața Victoriei, a avut loc reuniune tovărășească organizată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul zilei de 1 Mai. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și a tovarășei Elena Ceaușescu In mijlocul participanților la reuniune este intimpinată cu vii și îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. La reuniune au luat parte tovarășii din conducerea de partid și de stat, precum și membri ai C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat și al Cii(Continuare în pag. a IV-a) Temeiul este Patria noastră de astăzi, in bună măsură, nu mai este patria noastră de ieri, nu pentru că am fi renunțat la vreuna dintre valorile ei care cu adevărat puteau fi considerate valori, ci pentru că i-am adăugat mereu altele, specifice timpului nostru, reinnoind-o intr-un mod radical. Pentru că restructurarea social-economică a societății românești a fost dublată eficient, de-a lungul ultimelor decenii, de o astfel de restructurare, nu mai puțin sesizabilă și nu mai puțin semnificativă. Ea privește planul bunăstării tuturor bunăstării muncai și a fiecăruia dintre noi in parte și reverberează nemijlocit in conștiințe, abia ea lucrează decisiv asupra spiritualității noastre colective și individuale. De regulă, nu sunt recomandabile comparațiile, rigide, intre nivelul atins de noi astăzi și un anume moment din trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al țării. Insă, lucrurile se schimbă atunci cind dispunem de mai multe puncte de sprijin. In 1900 apărea o fascicolă care ne Mihai PELIN (Continuare In pag. a Ill-ai