Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 34-110)
1968-04-02 / nr. 34
Pag 2 CARTEA PEDAGOGICA Profesori şi părinţi contra insucceselor şcolare de VIRGIL RADULIAN Cartea lui Virgil Radulian, apărută recent în Editura didactică şi pedagogică, se dovedeşte deosebit de utilă. Scrisă într-un stil fluent şi atractiv, ea aduce preţioase contribuţii la elucidarea problemei rămînerii în urmă la învăţătură, a cărei prevenire şi combatere se menţin mereu în actualitate şi suscită un interes crescînd, atît în rindurile cercetătorilor cît şi al practicienilor — profesori şi învăţători. Pornind de la importanţa şi complexitatea problemei, autorul îşi începe studiul cu cîteva noţiuni de strictă necesitate (Ce este rămînerea în urmă la învăţătură ? Care este natura fenomenului ? Ce implicaţii are pe plan pedagogic şi social ? In ce constă importanţa deosebită a rezolvării acestei probleme ?), pentru ca apoi să prezinte diversele forme de manifestare ale rămînerii în urmă la învăţătură a elevilor şi cauzele care le generează şi le întreţin. După ce depistează analitic aceste cauze, în capitolul al III- lea autorul preconizează măsurile practice care înlesnesc prevenirea şi combaterea fenomenului. In acest ultim capitol, autorul insistă asupra contribuţiei profesorilor la rezolvarea problemei, a familiei şi a organizaţiilor de tineret şi de pionieri, arătînd totodată ce poate face dirigintele şi elevul însuşi în acest domeniu. De aici se poate vedea că lucrarea lui Virgil Radulian nu se adresează numai cadrelor didactice, ci şi părinţilor, care au rol bine definit în folosirea mijloacelor de prevenire şi combatere activă a rămînerii în urmă la învăţătură. Studiul avertizează asupra formelor incipiente de manifestare negativă a unor elevi înclinaţi spre delăsare, indică etapele progresive ale rămînerii în urmă, precum şi caracteristicile lor, observînd apoi momentele acestui proces. In scopul reîncadrării în ritm a unor asemenea elemente, se preconizează nu numai măsuri generale, ci şi tratarea specifică, individuală. Ceea ce impresionează în mod deosebit în lucrare este claritatea expunerii şi ordonarea materialului utilizat. Bazată pe studiul unei bogate bibliografii româneşti şi străine, ca şi pe o atentă şi îndelungată observaţie, pe multiple experimente, pe discuţii cu diverse categorii de elevi, cu părinţii lor şi cu cadrele didactice, ca şi pe anchete scrise, lucrarea aceasta constituie un sprijin real în munca didactică, un îndreptar judicios şi util la dispoziţia profesorilor şi părinţilor. Prof. FLORIN MARCH Televiziune MARŢI 2 APRILIE 17.30 Pentru cei mici: Ecranul cu păpuşi : „Pagini din istoria rîsului“, de Valentin Silvestru. 18.00 T.T.T. Teletehnica pentru toţi. 18.30 Curs de limba franceză (lecţia a 10-a). 19.00 Pentru tineret. „Vă place muzica?“ 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial Thierry la Fronde. 20.26 Album de Poezie. Din lirica românească contemporană. 20.35 Zece minute la... Piatra Neamț. 20.45 Seară de Teatru: „Punctul 0“ de Ives Jamiaque. 22.45 Telejurnalul de noapte. Depozit de produse petroliere Aflîndu-se pe o importantă arteră turistică, oraşul Gheorgheni este deseori vizitat de turiştiautomobilişti. Staţia PECO existentă, neavînd însă un depozit corespunzător nu poate asigura întreaga gamă de lubrifianţi şi carburanţi. Sîntem informaţi, de către Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc, că peste cîteva zile va începe construcţia unui depozit de benzină şi alte produse petroliere. Acesta va fi dat în funcţiune pînă la data de 1 iulie. „Figaro“ . sate In satele din judeţul nostru au fost înfiinţate 48 de frizerii şi 18 unităţi de coafură. Pentru a satisface cererile clienţilor, cooperativele din diferite comune au planificat înfiinţarea în acest an a unor noi unităţi de acest fel. Recent, au luat fiinţă unităţi de frizerie la Vlăhiţa şi Feliceni, iar la Avrămeşti, Cobăteşti, Ocland şi Secuieni urmează a fi amenajate în curînd. In comuna Cîrţa va fi înfiinţată şi o unitate pentru coafură. Interviu de 5 minute Colectiv cu o lăudabilă tradiţie, Ansamblul de Stat şi cintece şi jocuri din Tîrgu-Mureş a prezentat joi seara in localul casei de cultură din Miercurea-Ciuc, spectacolul muzical-coregrafic „Răsărit-a mindrul soare" Profitînd de pauza dintre cele două părţi ale reuşitului program prezentat, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarăşului dirijor Szalman Lorant directorul ansamblului. — Prima parte pe care am văzut-o constituie o adevărată surpriză. Pregătiţi de mult spectacolul ? — Faptul că place şi publicului de aici, nu mă miră. Am mai dat 11 spectacole pînă acum. L-am pregătit timp de peste trei luni, iar premiera am avut-o acum o lună. Cît privește surpriza cred că o va constitui ultimul număr din partea a II-a a spectacolului ,,Tabloul coregrafic din Căiata" care arată spectatorilor cele mai variate dansuri ardelenești din cele mai importante zone folclorice. Scopul nostru a fost să reprezentăm cîteva zone folclorice din Transilvania din folclorul românesc și maghiar, care nu figurau pînă acum în repertoriul ansamblului. — Înseamnă atunci că aveți o altă noutate ? — Desigur. Și cea mai importantă este suita de dansuri româneşti de la sfirşitul părţii a la culeasă de la dansatorii din Chimitelnic cu care aceştia au primit la cel de-al VIII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori titlul de laureaţi ai concursului. De la aceşti folclorişti au învăţat dansurile şi dansatorii ansamblului nostru. Dansatorii din Chimitelnic cum s-ar zice ne-au fost... regizori. — In afară de valoarea artistică a interpretării constatată pînă acum, observăm că şi in materie de costumaţie nu v-a{i lăsat mai prejos. — Intr-adevăr, pentru noi costumația a constituit o problemă pe care s-a pus un accent deosebit. Am ținut ca și în acest domeniu să fie reprezentate cît mai multe zone folclorice ale Transilvaniei. Toate costumele au fost executate in atelierele ansamblului. Acum avem satisfacția că au plăcut. Presa a considerat spectacolul ca „o adevărată paradă a folclorului“. — Nu numai soliştii, dar şi corurile au fost bisate. Pe cine afi avut la pupitru. — Pe colegul meu dirijorul Szarvady Gyula. — Afi mai fost în judeţul nostru ? — Cu acest spectacol am mai fost numai la Odorheiul Secuiesc. — Şi veţi mai reveni ? — Aşa avem de gînd. Am dori să revenim la sfîrşitul toamnei pentru a merge cu acest spectacol prin cit mai multe localităţi ale judeţului. CORNEL PĂTRAŞCU V. PROGRAMUL DE RADIO Marţi 2 aprilie PROGRAMUL I 13.00 RADIOJURNAL. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.15 Tot înainte (ediţie pentru pionierii din clasele a III-a şi a IV-a). 14.50 Trei cintece cu Nancy Hollowary. 15.00 BULETIN DE ŞTIRI. 15.05 Medalion Ileana Constantinescu. 15.25 Opereta pe scena Teatrului muzical din Galaţi. 15.40 Muzică uşoară de Aurel Giroveanu şi Marcel Ionescu. 16.00 RADIOJURNAL. 16.20 Madrigale de Doru Popovici şi Zoltán Aladar. 16.30 Călătorie în istoria civilizaţiei. 16.55 Arii din opere interpretate de Ion Buzea 17.15 ODA LIMBII ROMANE. 17.45 Poemul simfonic „O noapte pe muntele pleşuv“ de Modest Musorgski. 18.00 BULETIN DE STIRI. 18.05 Caleidoscop muzical. 18.30 TRIBUNA RADIO. 18.45 In vîrtejul jocului. 19.00 RADIOGAZETA DE SEARĂ. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ŞTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii româneşti. 20.40 EDIŢIE RADIOFONICA DELAVRANCEA. 21.00 Melodii magazin. 22.00 RADIOJURNAL. 22.20 Cîntă Franck Schübel. 22.30 MOMENT POETIC. • 22.35 Recunoaşteţi interpreţii? — muzică uşoară. 23.00 De la muzica uşoară la jazz. 23.20 Pagini vocale şi orchestrale din muzica ce estradă. 24.00 BULETIN DE ŞTIRI. 0.05 15.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 12.00 BULETIN DE ŞTIRI. Buletin meteorologic. 12.07 Varietăţi muzicale. 12.45 Melodii interpretate la muzicuţă. 13.00 Dan Iordăchescu în roluri din operele lui Mozart. 13.15 Cintece studenţeşti. 13.30 Radiomagazinul ascultătoarelor. 14.00 RADIOJURNAL. 14.08 Cintece şi jocuri populare. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Selecţiuni din opereta „Marrie England“ de Edward German. 15.15 Muzică uşoară de Ştefan Kardoş. 15.35 Piese instrumentale. 15.50 In ritm de vals. 16.00 Cîntă orchestra de muzică populară „Doina Olteniei“ din Craiova. 16.15 Sfatul medicului. 16.20 Momente comice din opere. 16.50 Melodii cunoscute, compozitori îndrăgiţi. 17.00 RADIOJURNAL. 17.15 Suita în stil românesc de Constantin C. Nottara. 17.29 Cîntă Lili Bulacsei. 18.00 Melodii populare cu Constantin Sofian. 18.10 AMFITEATRU LITERAR. 18.30 Concert de estradă. 18.55 BULETIN DE ŞTIRI. 19.00 „Ascultătorii ne cer“ — muzică din opere. 19.30 Curs de limba franceză (lecţia a 41-a 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Muzică uşoară interpretată de Alga PROGRAMUL I 5.00 BULETIN DE ŞTIRI. 5.05 Program muzical de dimineaţă. 5.30 BULETIN DE ŞTIRI. 5.35 Program muzical de dimineaţă. 5.50 JURNAL AGRAR 6.00—8.25 MUZICĂ ŞI ACTUALITĂŢI 8.25 MOMENT POETIC 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntă formaţia Florescu şi Michele. 20.15 Cercul melomanilor. 20.45 Muzică uşoară şi de estradă de Laurenţiu Profeta. 21.00 BULETIN DE ŞTIRI. 21.05 Galeria personajelor de operă. 21.30 Lectură în premieră. 21.50 Cîntă Jean Păunescu și Brenda Lee. 22.11 Cvartetul de coarde de la Haydn la Debussy. 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Lucrări de Andre Jolivet. 24.00 Caruselul melodiilor. 0.55—1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Horia Ropcea. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Liedul românesc. 10.45 „Țara-ntreagă-i o grădină“ — program de cintece.. 11.00 BULETIN DE ŞTIRI. 1.03 Cîntăreţi ai plaiurilor noastre. 11.15 Arii din opere interpretate de Lela Cincu. 11.30 Melodii din filme 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Dansuri din operete. 12.22 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 RADIOJURNAL PROGRAMUL II 7.00 Melodii populare interpretate de Dumitru Bălăşoiu. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 BULETIN DE ŞTIRI 7.37 Notaţi-vă din programele noastre. 7.39 Aranjamente pentru fanfară. 7.45 Varietăţi folclorice. 8.00 Muzică uşoară 8.20 Prelucrări corale. 8.30 BULETIN DE ŞTIRI 8.35 Opera în foileton. 9.00 Lucrări de cameră de Anatol Vieru. 9.33 Valsuri vocale şi orchestrale. 10.00 BULETIN DE ŞTIRI. 10.05 Concertul în Re major pentru flaut şi orchestră de Franz Xaver Richter. 10.30 Odă limbii române. 11.00 Opera în foileton (continuare). 11.15 înșirte mărgărite (emisiune pentru copii) 11.45 Emisiune de cintece și jocuri. Miercuri 3 aprilie ORMÁTIA HARGHITEI TI BREVIAR cultura iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ale cărţii Dacă întrebi de Imre Kovács, orice locuitor din Cozmeni îţi va răspunde că îl găseşti la căminul cultural. Pentru că munca acestui om este strînsă legată de viaţa culturală a sătenilor. Biblioteca, de exemplu, este solicitată continuu. Numeroa- sele recenzii de cărţi, lecturi colective au dez- voltat gustul cititului la numeroşi săteni. Pentru = a le satisface mai deplin setea de cultură, în co- mună au fost organizate opt cercuri de citit. O = seară, în fiecare săptămînă, la sediul acestora, ~ care se schimbă de la o săptămînă la alta pen- |jj tru că fiecare dintre cititori vor să fie măcar o |j seară gazda acestei manifestări culturale. C. ARONEANU i Oră la cercul de acordeon al Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, sub îndrumarea instructorului Kassay Karol. Foto : ST. ALBESCU NOTE-propuneri-NOTE Cîţiva cititori ai ziarului ne-au sesizat că pe cuprinsul judeţului nostru sunt prea puţine staţii „PecoDe pildă în stațiunea Borsec — vizitată de mulţi turişti automobilist! — conducătorii auto nu au de unde să se aprovizioneze cu benzină şi ulei pentru maşini. Totodată, cititorii noştrii propun : • Unele stafii „Peco“ să funcţioneze şi în timpul nopţii. • La toate stafiile „Peco“ să fie afişate adresele celorlalte staţii „Peco“ din judeţ şi orarul lor de funcţionare, specificindu-se şi cele care vor fi deschise în cursul nopţii. Unitatea cu autoservire din Odorheiul Secuiesc. Foto : I. KISS Anula nr. 34 Lm mmmm mmmm mmmm mmmm mm mmm mmmm mmm mmm mmmm mmm mm mmm mmmm mmm r— — — — — — I ŞTIINŢA || în toată lumea Trăim în medicina contemporană incontestabil o eră a terapeuticei. Mijloacele naturale de vindecare și tratamentele biologice, chiar dacă nu complet uitate, sunt înlocuite de mnedi-I camentele sintetice (chimioterapice). Progresele în acest domeniu, efectele imediate ale unor asemenea medicaţii cu o cale de administrare I foarte acceptată (cele mai multe fiind pilule), I pe lingă accesibilitatea uşoară în procurarea lor, multe fiind vîndute fără reţetă medicală, au dus la un abuz, care a generat o adevărată farmacomanie (manie de a lua droguri). La acest lucru contribuie şi reclama caselor producătoare, recomanda-I rea de către persoane nemedicale şi tendinţa comodă a au- I totratamentului, neglijînd prezentarea I la medic şi aplicarea întocmai a unui tra-I I I tament ştiinţific, bazat pe un diagnostic real, recomandat şi explicat de acesta. ________________ bolnavului prea multe medicamente se numeşte I polipragmazie. In felul acesta, sub numele de I iatrogenie se înţelege acel capitol al medicinei, * care se ocupă de bolile produse de însuşi me- | dicamentul, luat în doze prea mari sau timp I prea îndelungat, în lipsa indicaţiei şi contro- * lului medical. Accentuînd necesitatea ca orice medicaţie să aibă la bază examenul şi indicaţia medicală, se cer a fi reactualizaţi toţi factorii proprii ai I organismului, care intervin în procesul de vin- I decare (autoapărarea, regenerarea, autovindeca- rea). Restabilirea organismului la echilibrul an- I terior îmbolnăvirii, este ajutată de o alimentaţie paţională, respectarea repausului, viaţă igienică, evitarea toxicelor, soare, aer, băi, timp petrecut în aer liber cu repaus activ (plimbare, gim- nastică, sport) toate acestea formînd obiectul a naturopatiei. Valorificarea acestor remedii naturale în cadrul unei naturoterapii (climaterice, maritime, solare, cu ape minerale, metode balneologice etc.) nu exclude desigur terapeutica medicamentoasă, ci se îmbină cu aceasta în cadrul unui tratament complex, în care organismul este ajutat pe toate căile de a-și reveni din dezechilibrul produs de boală, la acel echilibru biologic, care caracterizează starea de sănătate. Studii efectuate de O.M.S. (Organizaţia Mon- I dială a Sănătăţii) oglindesc necesitatea impe- * rioasă de a se lua o atitudine în această pro- ■ blemă, prin informarea publicului şi o educaţie I sanitară metodică şi ştiinţifică, care însă rămîne ■ ineficientă în lipsa unei participări active din ■ partea tuturor. După O.M.S. din 1000 paturi de spital, 50 ■ sunt ocupate de bolnavi prezentînd efectele no- ■ cive ale unor medicații necontrolate, iar în I S.U.A. s-au înregistrat în anul 1949 peste 160 ■ decese terapeutice, cifra crescînd în anul 1965 I la peste 1300. ţ Să mai adăugăm că anual se consumă 3 milioane de tone de medicamente, din care numai I Franţa are un consum cotidian de 400 tone ? ! I I Mai există apoi o ade- iiniomut EMIL I. BOLOGAN doctor în ştiinţe medicale vărată modă a unor tratamente în anumite epoci, cea a vitaminelor, hormonilor, antibioticelor şi azi cea adresată slăbitului şi dormitului. Uşor nervos sau cu insomnii accidentale, omul modern se refugiază cu uşurinţă în căutarea drogului liniştitor cu efect imediat, cu care se obişnuieşte, fără a bănui că acesta poate avea efecte secundare nedorite. O asemenea liberalizare în aprovizionarea cu medicamente, care duce la crearea de adevărate microfarmacii în multe case, a atras după sine o reacţie din partea forurilor celor mai înalte medicale ştiinţifice. Astfel, la Luxemburg a fost recent un congres dedicat maladiilor civilizaţiei şi abuzului de medicamente, care în unele împrejurări duc la adevărate boli medicamentoase sau iatrogene, luate de bolnav sau prescrise într-o prea largă măsură de însuşi medicul. O asemenea situaţie în care i se prescriu _ W^V^Ull VZ V. JL TM ^ V, — --- —— - - — Dedicaţie primăverii (Urmare din pag. I) luare, care însumează în total o lungime de circa 2500 metri (pe străzile Vadului, Carpaţi, 1 Mai, Băii, Stejarului, Republicii, B-ul 23 August, şi Piaţa Libertăţii). La propunerea deputaţilor şi cetăţenilor în plan a fost introdusă şi repararea podurilor din strada Şoimilor şi Răşinari. In fiecare primăvară în unele puncte de trecere prin oraş, pîrîul Belchia are obiceiul de a muşca din maluri şi a degrada străzile. Pentru a preveni asemenea lucruri, pe strada Belchiei şi pe strada Exterioară se construiesc ziduri de consolidare a malurilor şi de regularizare a cursului apei. In continuarea discuţiei, interlocutorul nostru s-a referit la obiectivele ce vor fi realizate cu sprijinul maselor de cetăţeni. — Voi căuta să prezint cîteva dintre cele mai importante acţiuni. Să încep cu ziua de duminică, 31 martie, pe care noi la Gheorgheni am dedicat-o primăverii. Cetăţenii din cartiere, elevii şcolilor din localitate, lff.T,C,-iştii, împreună cu numeroşi salariaţi din întreprinderea „Partizanul“ vor lucra la reamenajarea şi curăţirea parcului central, a peluzelor de pe B-dul 23 August şi de pe alte străzi. Aici, pînă la 10 aprilie, vor fi puse brazde verzi de iarbă, flori şi arbuşti. Mii de flori în toate culorile, adevărate covoare pregătite în serele oraşului se vor aşterne de-a lungul aleelor din parc şi de pe bulevard. UN IUBITOR AL FRUMOSULUI, un neobosit grădinar amator este deputatul Ştefan Bende. Pe strada Nicolae Bălcescu, în fiecare an, de primăvara pînă toamna tîrziu, îţi ies în cale florile plantate de cetăţeni la îndemnul lui. Acum, el se pregăteşte să mai adauge un plus de frumos : va planta noi pomi decorativi. Gropile au şi fost săpate. Tot în acest cartier, pe locul unui teren viran, cetăţenii, îndemnaţi de deputat au hotărît să amenajeze şi un părculeţ. O asemenea zonă verde se va amenaja şi în faţa Filaturii de in, pe o porţiune lungă de 200 metri. Şi aici vor fi trasate alei, plantate flori şi arbuşti. Horticultorii amatori ai acestui parc sunt muncitorii Filaturii de in, în frunte cu deputatul I. Popovici, directorul întreprinderii. MULTE SUNT LOCURILE DIN GHEORGHENI, care, la începutul acestuisezon estival, vor primi o înfăţişare de adevărată grădină. Tot duminică 31 martie, de pildă, va începe şi amenajarea unei zone verzi pe strada Băii, unde va fi adus de la Lăzarea pămînt fertil circa 3000 metri cubi. Toate acţiunile de înfrumuseţare, care au început să se desfăşoare la Gheorgheni, prevăzute în planul pe care l-au discutat edilii oraşului, vor fi realizate pînă la 30 aprilie. Ziua de 1 Mai va fi întîmpinată cu mii de buchete de flori, care vor răsări din parcuri, de pe bulevarde, de la balcoanele clădirilor (la fiecare balcon şi poartă vor fi montate jardiniere), precum şi din sutele de coşuri ce vor împodobi piaţa centrală a oraşului. FILMELE ce rulează la cinematografele din: Cinematograful „Harghita" Un bărbat și o femeie — film francez, în culori. Completare : Trio. ODORHEIUL SECUIESC Cinematograful „Homorod“ Martin soldat — film francez, în culori (cinemascop). Completare : Chemarea dragostei. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa“ Vulturii zboară devreme — film iugoslav, în culori. Completare ; Năică şi veveriţa. TOPLIŢA Cinematograful „Căliman“ Descoperirea lui Julian Boll — film german (R.D.G.). Completare : Marinarii sovietici in Danemarca. BORSEC Cinematograful „Borsec" Omul Mafiei — film italian. Completare : Mitică şi formula lui de viaţă. TUŞNAD-BĂI Cinematograful „Oltul“ Moartea după cortină — film cehoslovac. Completare : Gigantul înaripat. CRISTURUL SECUIESC Cinematograful „Progresul“ Pantera neagră — film german (R.D.G.), în culori (cinemascop). Completare : Mobila. CIUMANI Cinematograful „Cultural“ Faţa pierdută — film cehoslovac (cinemascop). Completare : Nimeni nu se gîndeşte la noi. MIERCUREA CIUC