Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)
1968-08-02 / nr. 138
Cînd informarea prezentată de comitetul de direcţie abundă în generalităţi In după-amiaza zilei de 30 iulie, salariaţii întreprinderii Amillemn din Sînsimion s-au adunat în sala clubului, pentru a analiza principalele probleme şi rezultatele activităţii economice pe semestrul I al anului în curs. Cu toate că s-au dat indicaţii precise potrivit cărora adunarea generală a salariaţilor trebuie să constituie o instituţie nouă, care va trebui să exprime dezvoltarea continuă a democraţiei socialiste, intensificarea participării oamenilor la dezbaterea şi rezolvarea problemelor legate de bunul mers al activităţii economice, în care scop trebuie acordată o mare atenţie întocmirii informării de către comitetul de direcţie, adunarea generală a fost slab pregătită. Informarea nu a reuşit să creeze o largă bază de discuţii, de dezbateri exigente care să ducă la eficienţa scontată, întocmită superficial, abundînd în cifre, informarea nu a reuşit să cuprindă o analiză temeinică a principalelor probleme şi rezultate ale activităţii economice. Dar Adunarea generală a salariaţilor de la întreprinderea Amillemn mai cu seama nu a reuşit să înfăţişeze în mod obiectiv neajunsurile existente în întreprindere şi cauzele lor, precum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea lor. Planul de măsuri pe marginea informării a fost întocmit sub orice critică. Este cu atît mai curios faptul, cu cît informarea trebuia să evidenţieze preocupările comitetului de direcţie, strădaniile acestuia şi realizările obţinute pe semestrul I, în ceea ce priveşte concretizarea factorilor şi măsurilor care să contribuie efectiv la îmbunătăţirea şi ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, dar despre activitatea comitetului ■ de direcţie nu s-a spus nimic. Dar nici un cuvînt.. Tributari unei optici înguste, după care îndeplinirea planului la producţia globală în procent de 103,3 la sută înseamnă totul, celelalte probleme, lipsurile care se mai fac simţite în activitatea întreprinderii, au fost enunţate lapidar de către membrii comitetului de direcţie. în pofida slabei informări prezentate, o serie de salariaţi au criticat cu curaj unele Ho- EM. IFTINCHI (Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI Baza succesului - MUNCA! Au trecut citeva ore de la discuţia noastră şi parcă tot ii mai aud glasul sigur, hotărit, în care vorbele se leagă cu intermitenţe, dar semnificative. Chipul, său blond, cu ochii ageri mi se înfiripă in amintire plutind peste notiţele sumare pe care mi le revăd din carnet. — Avem foarte mult de lucru. Acum de cînd am început să producem şi pentru export, se cere o exigenţă sporită, fiecare etapă a procesului tehnologic trebuie supravegheată atent. E vorba de prestigiul fabricii dar mai ales de al ţârii... Despre începutul muncii in producţie? Fireşte, greutăţi inerente. Dar în faţa lor inginera Biro Ecaterina n-a simţit niciodată golul acela pe care ţi-l lasă presimţirea înfrîngerii. — Aveam încă din facultate un bagaj de cunoştinţe destul de bine sistematizate. Aici la fabrica de confecţii am găsit un colectiv cu experienţă de la care am învăţat mereu. In felul acesta a reuşit ca în doi ani să cunoască in amănunt procesul de producţie al fabricii. Dar această cunoaştere n-a însemnat un punct terminus. Din contră. Pe bara ei a început adevărata munca. — Ca specialist am datoria să conduc bunul mers al lucrărilor din sectorul în care activez, dar şi pe aceea de a contribui, pe cit posibil, la perfecţionarea procesului de producţie. Şi care poate să fie satisfacţia noastră dacă nu aceea de investire a inteligenţei. Să vezi cum de la un I. NETE (Continuare în pag . 3-a) in cuprins: # Breviar cultural — Oameni de seamă : Sirmon Bărnuiţiu — Pe ecrane: ,,Pasărea timpurie" (pag. a 2-a) gg Viaţa de partid Munca cu oamenii — muncă concretă (pag. a 3-a) # Din telegramele zilei (pag. a 4-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL I nr. 138 VINERI 2 august 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Contururile impresionante ale Combinatului siderurgic Galaţi. Foto: P COZIA Din primele zile cu soare La sfîrşitul decadei a doua a lunii iulie, în lanurile de grîu ale cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru a început secerişul. Zilele cu soare au fost puţine, dar de la început rodnice, în unele unităţi şi mai lente în altele. Au venit ploile şi pentru un moment nu s-a putut lucra. Zilele cu soare vor reveni. Odată cu ele şi pericolul scuturării spicului, dacă Microinterviul nostru X A X X A X A AAaAAxXXAAXAXXx± tTtTTTTTTTtTtTTTTTttTtt după umezeală va fi răscopt de căldură. Startul bun, luat la începutul campaniei de recoltare a griului ,trebuie aşadar, recuperat. Despre grîu şi despre felul cum este organizată campania de vară, am discutat recent cu tovarăşul Arpad Iakob, vicepreşedinte al U.J.C.A.P Harghita: «■ea — Vă rugăm să ne relataţi ce cantităţi de cereale şi alte produse agricole vor fi predate pe bază de contract de către C.A.P., din judeţul nostru în anul acesta ? Cooperativele agricole din judeţul nostru vor contribui pe anul în curs, la fondul centralizat al statului, cu 7.600 tone grîu, 2.200 tone porumb, vor furniza fabricilor de zahăr 51.000 tone sfeclă, vor preda topitoriilor 10.905 tone in fuior, fabricilor de bere şi unităţi 9.550 tone orz şi orzoaică. — Se vor realiza toate aceste cantităţi ? TUDOR MUNTE (Continuare în pag. a 3-a) Mesajul ceramiştilor Confecţionarea obiectelor din ceramică neagră o constituie pentru locuitorii din Dăneşti o veche tradiţie. înacest an, muncitorii din cadrul secţiei de ce- rartrică neagră din Dăneşti, apărţinînd Cooperativei „Oltul",, au executat peste 80 de mii de obiecte din ceramică, valoarea acestora fiind de peste 1.300.000 lei. Din acestea, peste 30 de mii de bucăţi au trecut hotarele ţării, constituind un mesaj al saţiei noastre populare. De pe cuprinsul • • patriei Nou tip de tractor forestier In atelierele din Brașov ale Institutului de cercetări pentru exploatări forestiere a fost realizat un nou tip de tractor forestier. El este prevăzut cu șasiu articulat care poate fi utilizat pe terenurile cele mai accidentate. Noul tip de tractor, experimentat cu succes în exploatările din raza ocolului silvic Azuga, a fost omologat. Zestrea grădinilor botanice Staţiunea experimentală forestieră din Timişoara a întocmit noul catalog de seminţe, pe care specialiştii săi le-au recoltat de la un număr de 237 de specii de arbori şi arbuşti de origine indigenă şi exotică. Noul catalog a fost solicitat şi trimis pînă acum la peste 300 de grădini botanice, parcuri dendrologice, institute de cercetări şi academii din 46 de ţări de pe toate continentele. La rîndul ei, staţiunea experimentală din Timişoara a primit, în ultima vreme, cataloage şi seminţe de la 62 de instituţii de specialitate din diferite ţări, ca Anglia, Belgia, Franţa, S.U.A., U.R.S.S. şi altele. O parte dintre seminţele primite au şi fost cultivate. Vestigii din epoca de piatră Un colectiv de arheologi, condus de prof. dr. docent. Vladimir Dumitrescu, în colaborare cu Muzeul din Olteniţa, a descoperit pe teritoriul comunei Căscioarele, judeţul Ilfov, resturile unei clădiri de la sfîrşitul epocii neolitice de o deosebită valoare ştiinţifică. Clădirea aparţine unei ultime etape a culturii Boian şi datează cu aproximație din jurul anului 4.000 î.e.n. CONSUMATORII AU NEVOIE DE LEGUME, NU DE HÂRTII! Partidul şi guvernul au luat în decursul anilor un complex de măsuri în vederea îmbunătăţirii sistemului de contractare ceea ce, a întărit şi dezvoltat pe baze comerciale, reciproce, schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat, roadele acestor măsuri şi-au găsit expresia în mărirea cointeresării cooperativelor agricole şi a producătorilor individuali în creşterea producţiei şi valorificarea unor cantităţi tot mai mari de produse prin sistemul de contractare cu statul. O bună aprovizionare a populaţiei cu legume şi fructe este de neconceput fără contracte, fără o stabilire judicioasă a calităţii şi datei în care aceste produse urmează a fi livrate. Din păcate, în comerţul cu legume şi fructe din judeţul nostru, aprovizionarea populaţiei se face cu mari intermitenţe, uneori anumite produse abundă, ajungînd chiar să se strice, alteori lipsesc cu desăvîrşire. Tovarăşul Ştefan Lukacs, şeful centrului de legume şi fructe din Miercurea-Ciuc, scuză această anomalie prin faptul că nici unul, din contractele făcute de către întreprinderea judeţeană pentru valorificarea legumelor şi fructelor (I.V.L.F.) nu a fost respectat de către furnizori. La întreprinderea judeţeană, tovarăşul Ştefan Prokap, şeful serviciului desfacere, ne arată un vraf de repartiţii şi contracte, defalcate pe C.L.F.-uri, pe trimestre, luni, săptămîni şi zile, care au necesitat un volum foarte mare de muncă. Confruntîndu-le cu graficul de livrare a produselor, constatăm că nu corespund nici pe departe. Cauza ? Nerespectarea contractelor de către furnizori. Și iată cum munca a zeci de oameni, sute de ore, s-au dus pe apa sîmbetei, întrucît contractele nu mai au nici o valoare. Un exemplu tipic în acest sens îl oferă C.A.P. Frumoasa care trebuia să livreze C.L.F.-ului din Miercurea-Ciuc 40 tone ceapă. Insă, în loc de ceapă, cei din Frumoasa au însămînțat ...varză. De unde să mai ia atunci C.L.F.-ul ceapă? Și iată cum intervin interminabilele convorbiri telefonice cu I.L.F.urile din ţară: — Aveţi ceapă? Trimiteţi-ne şi nouă! — Vă trimitem, dar numai dacă luaţi şi varză! Şi, cu toate că în depozit mai existau citeva tone de varză, C.L.F. — Miercurea Ciuc se vede nevoit să mai primească alte citeva tone „supranormativ“. Aprovizionarea neritmică se datorează în mare măsură faptului că C.A.P.-urile din judeţ, deşi au toate condiţiile, nu se preocupă îndeajuns cu culturile de zarzavaturi. Astfel, în anul trecuti, la Sicilieni, Racu, Frumoasa, se însămînţa foarte multă ceapă verde, în prezent, nu s-a mai însămînţat aproape nimic. La fel se prezintă situaţia şi la Sîncrăieni unde sînt şi condiţii de irigare. Dar dacă nu se preocupă nimeni... . în ce priveşte lipsa de preocupare a cooperativelor agricole faţă de culturile de legume şi fructe este cît se poate de revelator faptul că în timp ce la C.A.P. Bancu, de pe un hectar cultivat cu coacăze negre s-au recoltat peste 9.000 kg, realizîndu-se un cîștig de circa 80.000 lei, la SILVIU POP (Continuare în pag. a 3-al Consultaţiile cu ochii închişi • Mii de zile-om pierdute • Certificate medicale refuzate plată • 16 concedii medicale în trei luni • Lipsa de responsabilitate a unor medici Unul din drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, garantat prin Constituţia ţării noastre, îl constituie dreptul angajaţilor la ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. Aceste ajutoare se acordă în caz de incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, în caz de maternitate şi în caz de deces. Speculînd în propriul lor interes statutul social al bolnavului, precum şi legile care reglementează acordarea de ajutoare materiale în caz de incapaci- tate temporară de muncă, unii angajaţi, profitînd de credulitatea sau uşurinţa unor medici, simulează boala, producînd astfel întreprinderii unde lucrează, statului, mari pierderi materiale, nu numai datorită ajutorului de boală pe care-l încasează fără nici un drept, cît mai ales prin lipsa, lor din cadrul procesului de producţie. Astfel, la Filatura de in din Gheorgheni în luna mai timpul de muncă a fost utilizat în proporţie de numai 83 la sută, iar şi luna iunie în proporţie de 87 la sută. Care să fie cauzele? Unde s-a ,,pierdut" restul timpului de muncă, lipsa căruia s-a resimţit vădit în îndeplinirea planului de producţie al fabricii? . In urma cercetărilor efectuate de noi, am aflat că numai intr-o singură luna au fost eliberate angajaţilor din această unitate 273 certificate medicale, totalizind aproape 2.000 zile-om. Cum majoritatea angajaţilor filaturii sunt femei, 986 zile-om constituie certificatele medicale eliberate în cazuri de sarcină, lehuzie, sau îngrijire a copilului bolnav. Dar ce s-a întîmplat cu celelalte o mie şi ceva zile-om? Au fost intr-adevăr chiar aşa de mulţi bolnavi ? La comitetului sindicatului fabricii, aflăm unele lucruri. De pildă, muncitorului Ladislau Lazăr i se refuză achitarea ordinului de plată eliberat cu certificatul medical nr. 7171 dat de către medicul de circumscripţie Ferencz Balazs, pe motivul că în perioada concediului medical presupusul bolnav a lucrat în altă întreprindere. La fel s-a refuzat şi achitarea ordinului de plată eliberat cu certificatul medical 7593 de către același medic, Iulianei Balazs, întrucît în perioada concediului medical în loc să-și îngrijească sănătatea, frecventa restaurantele. Din fișa medicală a salariatei Erzsebet Dezső, constatăm că în patru luni i-au fost acordate nouă concedii medicale variind între 3 şi 7 zile, adică maximum cît putea elibera medicul de circumscripţie. Astfel, medicul Eugen Gernard îi eliberează un concediu medical de trei zile, diagnosticul fiind „amigdalită", pentru ca după şase zile medicul Ferencz Balazs să constate că suferă de fapt de... „nevroză astenică" și să-i elibereze un certficat pentru șapte zile. Nu după mult timp același medic îi eliberează alt certificat medical cu diagnosticul „ratalgie" ca apoi medicul Eugen Gernard să constate o „faringită acută" ajungîndu-se în curînd din nou la... „mialgie". Intr-o perioadă de numai trei luni Irma Oláh primeşte nici mai mult nici mai puţin de 16 concedii S. TITUS (Continuare în pag. 3) I— Supunem opiniei publice —! PREGĂTIRI DE TOMA Pricepuţii gospodari din cadrul Cooperativei agricole din Cîrţa au terminat zilele acestea construcţia unui nou siloz cu o capacitate de 50 tone, unde vor înmagazina producţia de cereale din acest an. Totodată au încheiat lucrările de construcţii şi la saivanul unde vor fi adăpostite 500 de oi. Cutii pentru mesagerii Ni se comunică de la Direcţia judeţeană P.T.T.R., că, în vederea sporirii traficului de colete, expediate prin poştă, cît şi pentru a veni în ajutorul cetăţenilor, începînd cu 1 august, pune la dispoziţie două tipuri de cutii. Pentru coletele în greutate pînă la 6 kilograme, un tip de cutie în valoare de 5,50 lei. Pentru coletele pînă la 10 kilograme, cutii, în valoare de 6,50 lei bucata.