Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)

1968-11-22 / nr. 234

f ANUL­­ Proletari din toate tarile, uniti-va! nr. 234 VINERI 22 noiembrie 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Pe Şantierul de locuinţe Miercurea-Ciuc Frîne în asigurarea unui ritm alert Asigurarea, intr-un termen mai scurt, a vo­lumului de spaţiu loca­tiv planificat pe anul în curs, este preocuparea de bază a constructorilor de pe Şantierul de lo­cuinţe din Miercurea- Ciuc. Aproape toate blocurile sunt ridicate. Se lucrează intens la zi­dăriile interioare, la înălţarea unor etaje, la pereţii despărţitori, la finisări. Şi totuşi, în asigura­rea unui ritm alert al lucrărilor mai sunt unele lipsuri. Este regretabil că în angrenajul aces­tui şantier există, pe ici pe colo, cite o rotiţă ca­re funcţionează în con­tratimp şi frînează exe­cutarea lucrărilor, într-o perioadă cînd stadiul ge­neral al construcţiilor este relativ înaintat, cînd muncitorii depun eforturi considerabile să termine şi să dea în fo­losinţă pînâ la sfîrşitul anului cele 10 blocuri, totalizînd 400 de apar­tamente. Pînă nu de mult, şan­tierul de locuinţe din Miercurea-Ciuc era tu­telat de T.C.M. Tîrgu Mureş, care răspundea de aprovizionarea cu u­­tilaje, agregate, forţă de muncă etc. şi treburile mergeau relativ bine. De cînd însă a luat fiinţă T.C.M. Miercurea-Ciuc (începutul lunii octom­brie), T.C.M. Tîrgu Mu­reş, deşi mai are o se­rie de obligaţii faţă de constructor, nu le mai respectă. Lipsesc de pe şantier macaragii, iar cei ce mai sunt trimişi din cînd în cînd, nu sunt controlaţi, lucrează după bunul plac, plea­că acasă sîmbătă şi se în­tobe marţi sau mier­curi, cum este de pildă cazul cu macaragiii Ba­lász Vilmos şi Fodor Ig­­nacz, din care cauză panterul — o macara u­­riaşă care ridică fîşiile de beton — stă înţepe­nit pe şantier, zile în­tregi, iar construcţia blocurilor suferă. Tot din vina T.C.M. Tîrgu Mureş, care nu a asigurat o automacara pentru manipularea ma­terialelor prefabricate, au stat pe rampa gării din Miercurea-Ciuc, timp de peste două săptă­­mînti, 420 de tone pre­fabricate ceea ce a cos­tat şantierul 4.200 de lei, plătiţi pentru locaţii. Din lipsa unor utilaje, staţia de betoane n-a putut fi organizată pe şantier. Lipsesc, de ase­menea, un buldo-exca­­vator pentru organiza­rea drumurilor, 5.000 bucăţi cărămizi de faţa­dă, 15 tone praf de pia­tră, 600 i bucăţi plăci pre­fabricate pentru acope­rirea canalelor termice etc. Legat de toate a­­ceste aspecte, conduce­rea şantierului a făcut nenumărate intervenţii, dar n-a reuşit să obţi­nă sporirea preocupării T.C.M. Tîrgu Mureş, fa­ţă de mersul lucrărilor de pe acest şantier. Aspecte negative în planificarea şi urmări­rea activităţii mijloace­lor de transport s-au manifestat şi la perso­nalul I.R.T.A. din Mier­­curea-Ciuc, care produc greutăţi mari construc­torilor. Din cele 13 auto­camioane planificate zilnic, nici jumătate nu ajung pe şantier. Unii conducători auto cum sunt, Bilbok Carol, Pan­ou Iuliu, Vas Balint şi alţii nu vizează bonu­rile de transport la ma­gazionerul respectiv, pentru predarea materia­lelor, ceea ce dă naş- EM. IFTINCHI (Continuare în pag . 3-a) Investiţiile pe 1968 integral şi la timp realizate ! Belşug. Remorci-containere pentru parchetele forestiere Recent atelierele I.M.T.F. din Miercurea- Ciuc au început să pro­ducă remorci — contai­nere a căror fabricaţie a fost de curînd asimilată. Cu aceste remorci­­containere se poate transporta atât material lung, cum sunt buştenii, cît şi material despicat (lemn pentru celuloză şi lemne de foc) în raport cu necesităţile parchetu­lui. încărcarea containe­relor se face cu ajutorul trufiilor pneumatice tele­comandat­e cu care simt dotate aceste maşini. Pe lingă multiplele u­­til­izări, remorcile con­tainere prezintă şi avan­tajul că intr-un singur drum pot transporta 17 metri­ steri material des­picat faţă de 8, cit pot duce maşinile cu ladă ce se folosesc în prezent. De pe cuprinsul patriei Compresorul L 50­8, rea­lizat de Uzina constructoa­re de maşini din Reşiţa, face parte dintr-o nouă fa­milie de compresoare cu piston, agregate de mare utilitate pe şantiere şi în întreprinderi. Superior altor utilaje similare fabricate pî­nă acum de industria noas­tră constructoare de ma­şini, el produce un metru cub de aer comprimat la un preţ de cost cu circa 15 la sută mai redus. Me­talul economisit la fabrica­rea a 100 de agregate de acest fel — ca urmare a reducerii greutăţii proprii — este suficient pentru producerea în plus a 24 de compresoare de tipul amin­tit. Datorită producţiei mari cit şi rezistenţei sale la secetă, boli şi cădere, hi­bridul de porumb nr. 1.194, obţinut de cercetătorii de la Staţiunea experimentală Lovrin, s--a situat pe primul loc între cei peste 80 de hibrizi cultivaţi în acest an pe terenurile Comisiei de stat pentru încer­carea soiu­rilor. Deşi anul a fost mai puţin favorabil pentru po­rumb, de la acest hibrid, semitardiv, din grupa din­te de cal, s-au obţinut pro­ducţii de 6.000—6.900 kg. boabe la hectar la Peciu în Banat, Slatina, Calafat, Te­cuci, la Dîlga în Bărăgan şi la Mihail Kogălniceanu în Dobrogea. Ceaţă de noiembrie ... Foto : I. NAGY Masă lem­noasă pusă în valoare Silvicultorii Ocolului silvic Topliţa au­ pus în valo­are în accest an can­titatea de 115.000 mc masă lemnoasă, necesară producţiei aniilo­r 1969— 1970. Importantele­­ suprafeţe de pădure, ajunse la vîrst­a recoltării, îşi aş­teaptă beneficiarii. Mate­rialul lemnos va lua, în curînd, drumul metamor­fozelor care-­i vor da noi valenţe utilitare. POP TEODOR corespondent I.A.S. ODORHEIUL SECUIESC PĂŞEŞTE ÎN RÎNDUL UNITĂŢILOR RENTABILE Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a partidului au stabilit, ca o sarcină primordială a unităţilor economice, creşterea eficienţei acti­vităţii lor, rentabiliza­rea tuturor produselor, lichidarea practicii de a acoperi cu dotaţii de stat pierderile înregis­trate în activitatea eco­nomică a unor unităţi. Pe baza studiilor te­meinice, a cunoaşterii condiţiilor concrete, în toate unităţile economi­ce s-au stabilit măsuri care să ducă la înde­plinirea acestei sarcini. Acest lucru s-a făcut şi în unitatea noastră. Prin trecerea, pe ba­za hotărîrii partidului şi guvernului, la noua formă de organizare — întreprinderi agricole şi ferme agricole — s-a creat cadrul organi­zatoric propice ren­tabilizării. In a­­ceste condiţii, studiile tehnico-economice ela­borate de noi, rod al strădaniei unor colecti­ve competente, în cursul aplicării lor, ne-au per­mis obţinerea unor suc­cese remarcabile, de­monstrate şi de faptul că rezultatele financia­re ale activităţii anului 1968 sunt îmbunătăţite, faţă de realizările anu­lui trecut, cu 1.600.000 lei, cifră în care ne vom încadra pînă la sfîrşitul anului, cu toate condi­ţiile vitrege din acest an agricol. Această încredere ne este dată de rezultatele bune obţinute la marea majoritate a produselor. Astfel, la grîu de toam­­­­nă s-a obţinut o recol­tă medie de 3.000 kg, la hectar, la orz de toam­nă 2.400 kg., la furaje masă verde 60 de tone (lucernă de pe o supra­faţă de 150 de hectare), la furaje pentru siloz peste 40 de tone la hec­tar. Depăşiri importante realizăm la producţia de carne, lină, miere de albine. Prin strădania lucrătorilor din ferme, s-au preduit pentru ex­port (în afară de miere de albine­­— produs pre­văzut în plan) cantităţi însemnate de fructe şi berbecuţi îngrăşaţi. Pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune, care să ne permită să renunţăm cu totul în a­­nul 1969 la dotaţiile de stat şi să păşim în rîn­­durile unităţilor renta­bile, sîntem un curs de aplicare a unor măsuri cu o eficacitate econo­mică considerabilă. Este vorba de extinderea li­vezilor de la 340 la 700 de hectare, dînd astfel cea mai utilă destinaţie terenurilor slab produc­tive; creşterea efective­­­lor de animale la capa­citatea de producţie a întregului teren agricol deţinut de cele trei fer­me zootehnice, astfel ca ele să-şi închidă circui­tul şi să se specializeze în producţia animalieră, eliminînd mozaicul de producţii şi sectoare pe care-l au în prezent; concentrarea producţiei de lapte din ferma de la Cristuru Secuiesc în­­tr-un singur punct, fa­ţă de cele patru puncte (grajduri izolate) în care se produce astăzi. ing. LOY FRIEDERICH directorul I.A.S. Odorheiul Secuiesc ADUNĂRI PENTRU DESEMNAREA REPREZENTANŢILOR IN CONSUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In întreprinderile şi instituţiile, în­ organiza­ţiile de masă din loca­lităţile din judeţul nos­tru, continuă să aibă loc adunări ale oamenilor muncii în care aceştia îşi desemnează repre­zentanţii în Consiliul ju­deţean al Frontului U­­nităţii Socialiste. La adunarea care a avut loc la Uniunea judeţeană a cooperative­lor de consum cu se­diul la Odorheiul Secu­iesc, au fost desemnaţi în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii So­cialiste cinci reprezen­tanţi. . La adunare au luat cuvîntul Potoczki Vasile, vicepreşedinte al U.J.C.C. care a subliniat faptul că, prin consti­­tuir­ea Frontului Uni­tăţii Socialiste, se întă­reşte şi mai mult uni­tatea poporului nostru şi sporeşte antrenarea maselor de oameni ai muncii la realizarea programului de desă­­vîr­şire a construcţiei socialiste în patria noas­tră. Alţi vorbitori printre care Barkoczy Ştefan, Csiki Judit, Deak­ An­drei, care, de asemenea, au luat cuvîntul, şi-au exprimat adeziunea de­plină faţă de măsurile adoptate de Plenara din octombrie a C.G. al P.C.R. arătînd, că lucră­torii cooperației de con­sum vor răspunde aces­tor măsuri prin inten­sificarea eforturilor în vederea unei mai bune M. FILIMON (Continuare în pag. a 3-a) Mari obiective ale industrializării socialiste : întreprinderea dle mase plastice din Iași. ÎNTÎLNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU CONDUCEREA UNIUNII COMPOZITORILOR Joi, 21 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­ împreună cu tovarăşul Paul Nicules­­cu-Mizil s-au întîlnit cu conducerea Uniunii Compozitorilor. La întîlnire au parti­cipat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai biroului organizaţiei P.C.R. a compozitorilor din Bucureşti, secretarii birourilor secţiilor de creaţie, precum şi ai fi­lialelor şi cenaclurilor din ţară ale Uniunii Compozitorilor. în cadrul întâlnirii au fost examinate probleme privind adunarea gene­rală a compozitorilor, care va avea loc în zi­lele de 11—12 decem­brie 1968. ŞEDINŢA PLENARA A COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. In ziua de 21 noiem­brie a. c. la Miercurea- Ciuc s-au desfăşurat lu­crările şedinţei plenare extraordinare a Comi­tetului judeţean de par­tid Harghita. La plenară au partici­pat membrii şi mebrii supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, se­cretarii comitetelor oră­şeneşti şi comunale de partid, secretari ai or­ganizaţiilor de partid din unele unităţi economice, activişti de partid. Au luat parte tovarăşul Va­si­le Patilineţ, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, precum şi alţi activişti ai P.R. al P.C.R. La ordinea de zi a plenarei Comitetului ju­deţean de partid au fost înscrise următoarele probleme : 1) unele măsuri orga­nizatorice; 2) desemnarea repre­zentanţilor comitetului judeţean de partid în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii So­cialiste. 3) informarea privind (Continuare în pag. a 3-a) Sesiunea extraordinară a Consi­liului popular judeţean provizoriu In urma recomandări­lor C.G. al P.C.R. şi ale plenarei Comitetului ju­deţean de partid, sesiu­nea a aprobat elibera­rea tovarăşului Braniş Ladislau din funcţia de membru al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provi­zoriu şi preşedinte al a­­cestuia. Printr-o hotărî­­re a Consiliului de Mi­niştri a fost numit în Comitetul executiv al Consiliului popular ju­deţean şi ales de sesiu­ne în funcţia de preşe­dinte al acestuia tovară­şul Fazekas Ludovic, membru al G.S. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de par­tid. Totodată, sesiunea a hotărît eliberarea tova­răşului Szabó Béla din funcţia de vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu şi alegerea ca membru al Comitetului executiv şi vicepreşedinte al aces­tuia a tovarăşului Si­mon Andrei. In continuare, partici­panţii la sesiune au au­diat o informare pri­vind pregătirea alegeri­(Continuare în pag. a 3-a) Ieri a avut loc în sala Casei de cultură din Miercurea-Ciuc sesiunea extraordinară a Consi­liului popular judeţean provizoriu. La sesiune au partici­pat membrii Consiliului popular judeţean provi­zoriu, precum şi membrii comitetului judeţean de partid şi un mare nu­măr de iflusitaţi. A luat parte tovară­şul Vasile Patilineţ, se­­epstar al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român. „ Cum călătorim spre şi de la locul de muncă ? ! Gheorgheni, începutul unei zile de lucru obiş­nuită, cu cîteva mi­nute înainte de in­trarea schimbului de di­mineaţă în întreprinderi. Autobuzele sosesc în staţii la , timp, conform programului de circula­ţie. Acelaşi lucru se în­­tîmplă şi la orele 14 sau 15, la orele 10 seara, întreprinderea orăşe­nească asigură astfel transportul oamenilor de acasă la fabrică şi in­vers, în condiţii cores­punzătoare. Sunt foarte rare cazurile cînd acest angrenaj, bine pus la punct, se dereglează, dar şi atunci din cauza ba­rierei C.F.R. sau a al­tor cauze independente de I.G.O. — Sîntem mulţumiţi, de felul cum Întreprinde­rea orăşenească ne asi­gură transportul de la casă la serviciu şi in­vers la orice oră — ne declară Ioan Gavrilă, maistru de schimb la Filatura de in. La această părere au subscris mulţi alţi oa­meni de I.F., cooperati­va „Partizanul", pre­cum şi din alte între­prinderi şi instituţii, ceea ce constituie o răsplată pentru munca conducătorilor auto Ta­más Péter, Gáli Györ­gy, Lépold Emeric şi alţii, care deservesc cu conştiinciozitate liniile de transport în comun. Tocmai pentru a face faţă necesităţilor, în o­­rele din jurul începerii schimburilor de lucru, întreprinderea orăşe­nească scoate pe traseu un număr mai mare de autobuze. La Filatura de in, spre exemplu, între 5,30 şi 6 dimineaţa cir­culă trei autobuze. Deşi părerea unanimă este că numărul acestora este suficient, iar orarul de circulaţie se respectă cu rigurozitate, la ultimul ■ autobuz ce soseşte di­mineaţa, se înregistrea­­a­ză o mare aglomeraţie. A- a celaşi aspect se întîl­­neşte şi la depozitele I­­ .C.O.M.C.O.O.P. de lingă­­ gară. In timp ce pri­mele autobuze circulă a- I proape goale, ultimele I vin pline pînă la refuz. Acest fapt provoacă a- I neori întîrzieri,­­ impo- I sibilitatea respectării o­­g­rarului circulaţiei, con- I diţii incomode de trans- - port. La ieşirea din I schimb se întîmplă in- ■ T. BONDOR I (Continuare în pap a 3-a) I I Cu planul anual î­ n ştire sosită de la I.J.I.L. Odorheiul Secu­iesc ne face cunoscut că, în ziua de 20 noiembrie, colectivul de muncă al acestei întreprinderi a îndeplinit planul anual la producţia marfă, pro­ducţia marfă vîndută şi încasată şi livrări către fondul pieţii, după ce a realizat încă în primele zile ale acestei luni pla­nul anual de export şi ce­l de beneficii. Pînă acum, harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri de la I.J.I.L. O­­dorh­eiul Secuiesc au dat o producţie marfă supli­mentară în valoare de 600.000 lei. 1

Next