Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)
1968-11-22 / nr. 234
f ANUL Proletari din toate tarile, uniti-va! nr. 234 VINERI 22 noiembrie 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Pe Şantierul de locuinţe Miercurea-Ciuc Frîne în asigurarea unui ritm alert Asigurarea, intr-un termen mai scurt, a volumului de spaţiu locativ planificat pe anul în curs, este preocuparea de bază a constructorilor de pe Şantierul de locuinţe din Miercurea- Ciuc. Aproape toate blocurile sunt ridicate. Se lucrează intens la zidăriile interioare, la înălţarea unor etaje, la pereţii despărţitori, la finisări. Şi totuşi, în asigurarea unui ritm alert al lucrărilor mai sunt unele lipsuri. Este regretabil că în angrenajul acestui şantier există, pe ici pe colo, cite o rotiţă care funcţionează în contratimp şi frînează executarea lucrărilor, într-o perioadă cînd stadiul general al construcţiilor este relativ înaintat, cînd muncitorii depun eforturi considerabile să termine şi să dea în folosinţă pînâ la sfîrşitul anului cele 10 blocuri, totalizînd 400 de apartamente. Pînă nu de mult, şantierul de locuinţe din Miercurea-Ciuc era tutelat de T.C.M. Tîrgu Mureş, care răspundea de aprovizionarea cu utilaje, agregate, forţă de muncă etc. şi treburile mergeau relativ bine. De cînd însă a luat fiinţă T.C.M. Miercurea-Ciuc (începutul lunii octombrie), T.C.M. Tîrgu Mureş, deşi mai are o serie de obligaţii faţă de constructor, nu le mai respectă. Lipsesc de pe şantier macaragii, iar cei ce mai sunt trimişi din cînd în cînd, nu sunt controlaţi, lucrează după bunul plac, pleacă acasă sîmbătă şi se întobe marţi sau miercuri, cum este de pildă cazul cu macaragiii Balász Vilmos şi Fodor Ignacz, din care cauză panterul — o macara uriaşă care ridică fîşiile de beton — stă înţepenit pe şantier, zile întregi, iar construcţia blocurilor suferă. Tot din vina T.C.M. Tîrgu Mureş, care nu a asigurat o automacara pentru manipularea materialelor prefabricate, au stat pe rampa gării din Miercurea-Ciuc, timp de peste două săptămînti, 420 de tone prefabricate ceea ce a costat şantierul 4.200 de lei, plătiţi pentru locaţii. Din lipsa unor utilaje, staţia de betoane n-a putut fi organizată pe şantier. Lipsesc, de asemenea, un buldo-excavator pentru organizarea drumurilor, 5.000 bucăţi cărămizi de faţadă, 15 tone praf de piatră, 600 i bucăţi plăci prefabricate pentru acoperirea canalelor termice etc. Legat de toate aceste aspecte, conducerea şantierului a făcut nenumărate intervenţii, dar n-a reuşit să obţină sporirea preocupării T.C.M. Tîrgu Mureş, faţă de mersul lucrărilor de pe acest şantier. Aspecte negative în planificarea şi urmărirea activităţii mijloacelor de transport s-au manifestat şi la personalul I.R.T.A. din Miercurea-Ciuc, care produc greutăţi mari constructorilor. Din cele 13 autocamioane planificate zilnic, nici jumătate nu ajung pe şantier. Unii conducători auto cum sunt, Bilbok Carol, Panou Iuliu, Vas Balint şi alţii nu vizează bonurile de transport la magazionerul respectiv, pentru predarea materialelor, ceea ce dă naş- EM. IFTINCHI (Continuare în pag . 3-a) Investiţiile pe 1968 integral şi la timp realizate ! Belşug. Remorci-containere pentru parchetele forestiere Recent atelierele I.M.T.F. din Miercurea- Ciuc au început să producă remorci — containere a căror fabricaţie a fost de curînd asimilată. Cu aceste remorcicontainere se poate transporta atât material lung, cum sunt buştenii, cît şi material despicat (lemn pentru celuloză şi lemne de foc) în raport cu necesităţile parchetului. încărcarea containerelor se face cu ajutorul trufiilor pneumatice telecomandate cu care simt dotate aceste maşini. Pe lingă multiplele utilizări, remorcile containere prezintă şi avantajul că intr-un singur drum pot transporta 17 metri steri material despicat faţă de 8, cit pot duce maşinile cu ladă ce se folosesc în prezent. De pe cuprinsul patriei Compresorul L 508, realizat de Uzina constructoare de maşini din Reşiţa, face parte dintr-o nouă familie de compresoare cu piston, agregate de mare utilitate pe şantiere şi în întreprinderi. Superior altor utilaje similare fabricate pînă acum de industria noastră constructoare de maşini, el produce un metru cub de aer comprimat la un preţ de cost cu circa 15 la sută mai redus. Metalul economisit la fabricarea a 100 de agregate de acest fel — ca urmare a reducerii greutăţii proprii — este suficient pentru producerea în plus a 24 de compresoare de tipul amintit. Datorită producţiei mari cit şi rezistenţei sale la secetă, boli şi cădere, hibridul de porumb nr. 1.194, obţinut de cercetătorii de la Staţiunea experimentală Lovrin, s--a situat pe primul loc între cei peste 80 de hibrizi cultivaţi în acest an pe terenurile Comisiei de stat pentru încercarea soiurilor. Deşi anul a fost mai puţin favorabil pentru porumb, de la acest hibrid, semitardiv, din grupa dinte de cal, s-au obţinut producţii de 6.000—6.900 kg. boabe la hectar la Peciu în Banat, Slatina, Calafat, Tecuci, la Dîlga în Bărăgan şi la Mihail Kogălniceanu în Dobrogea. Ceaţă de noiembrie ... Foto : I. NAGY Masă lemnoasă pusă în valoare Silvicultorii Ocolului silvic Topliţa au pus în valoare în accest an cantitatea de 115.000 mc masă lemnoasă, necesară producţiei aniilor 1969— 1970. Importantele suprafeţe de pădure, ajunse la vîrsta recoltării, îşi aşteaptă beneficiarii. Materialul lemnos va lua, în curînd, drumul metamorfozelor care-i vor da noi valenţe utilitare. POP TEODOR corespondent I.A.S. ODORHEIUL SECUIESC PĂŞEŞTE ÎN RÎNDUL UNITĂŢILOR RENTABILE Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a partidului au stabilit, ca o sarcină primordială a unităţilor economice, creşterea eficienţei activităţii lor, rentabilizarea tuturor produselor, lichidarea practicii de a acoperi cu dotaţii de stat pierderile înregistrate în activitatea economică a unor unităţi. Pe baza studiilor temeinice, a cunoaşterii condiţiilor concrete, în toate unităţile economice s-au stabilit măsuri care să ducă la îndeplinirea acestei sarcini. Acest lucru s-a făcut şi în unitatea noastră. Prin trecerea, pe baza hotărîrii partidului şi guvernului, la noua formă de organizare — întreprinderi agricole şi ferme agricole — s-a creat cadrul organizatoric propice rentabilizării. In aceste condiţii, studiile tehnico-economice elaborate de noi, rod al strădaniei unor colective competente, în cursul aplicării lor, ne-au permis obţinerea unor succese remarcabile, demonstrate şi de faptul că rezultatele financiare ale activităţii anului 1968 sunt îmbunătăţite, faţă de realizările anului trecut, cu 1.600.000 lei, cifră în care ne vom încadra pînă la sfîrşitul anului, cu toate condiţiile vitrege din acest an agricol. Această încredere ne este dată de rezultatele bune obţinute la marea majoritate a produselor. Astfel, la grîu de toamnă s-a obţinut o recoltă medie de 3.000 kg, la hectar, la orz de toamnă 2.400 kg., la furaje masă verde 60 de tone (lucernă de pe o suprafaţă de 150 de hectare), la furaje pentru siloz peste 40 de tone la hectar. Depăşiri importante realizăm la producţia de carne, lină, miere de albine. Prin strădania lucrătorilor din ferme, s-au preduit pentru export (în afară de miere de albine— produs prevăzut în plan) cantităţi însemnate de fructe şi berbecuţi îngrăşaţi. Pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune, care să ne permită să renunţăm cu totul în anul 1969 la dotaţiile de stat şi să păşim în rîndurile unităţilor rentabile, sîntem un curs de aplicare a unor măsuri cu o eficacitate economică considerabilă. Este vorba de extinderea livezilor de la 340 la 700 de hectare, dînd astfel cea mai utilă destinaţie terenurilor slab productive; creşterea efectivelor de animale la capacitatea de producţie a întregului teren agricol deţinut de cele trei ferme zootehnice, astfel ca ele să-şi închidă circuitul şi să se specializeze în producţia animalieră, eliminînd mozaicul de producţii şi sectoare pe care-l au în prezent; concentrarea producţiei de lapte din ferma de la Cristuru Secuiesc într-un singur punct, faţă de cele patru puncte (grajduri izolate) în care se produce astăzi. ing. LOY FRIEDERICH directorul I.A.S. Odorheiul Secuiesc ADUNĂRI PENTRU DESEMNAREA REPREZENTANŢILOR IN CONSUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In întreprinderile şi instituţiile, în organizaţiile de masă din localităţile din judeţul nostru, continuă să aibă loc adunări ale oamenilor muncii în care aceştia îşi desemnează reprezentanţii în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. La adunarea care a avut loc la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum cu sediul la Odorheiul Secuiesc, au fost desemnaţi în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste cinci reprezentanţi. . La adunare au luat cuvîntul Potoczki Vasile, vicepreşedinte al U.J.C.C. care a subliniat faptul că, prin constituirea Frontului Unităţii Socialiste, se întăreşte şi mai mult unitatea poporului nostru şi sporeşte antrenarea maselor de oameni ai muncii la realizarea programului de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Alţi vorbitori printre care Barkoczy Ştefan, Csiki Judit, Deak Andrei, care, de asemenea, au luat cuvîntul, şi-au exprimat adeziunea deplină faţă de măsurile adoptate de Plenara din octombrie a C.G. al P.C.R. arătînd, că lucrătorii cooperației de consum vor răspunde acestor măsuri prin intensificarea eforturilor în vederea unei mai bune M. FILIMON (Continuare în pag. a 3-a) Mari obiective ale industrializării socialiste : întreprinderea dle mase plastice din Iași. ÎNTÎLNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU CONDUCEREA UNIUNII COMPOZITORILOR Joi, 21 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil s-au întîlnit cu conducerea Uniunii Compozitorilor. La întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai biroului organizaţiei P.C.R. a compozitorilor din Bucureşti, secretarii birourilor secţiilor de creaţie, precum şi ai filialelor şi cenaclurilor din ţară ale Uniunii Compozitorilor. în cadrul întâlnirii au fost examinate probleme privind adunarea generală a compozitorilor, care va avea loc în zilele de 11—12 decembrie 1968. ŞEDINŢA PLENARA A COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. In ziua de 21 noiembrie a. c. la Miercurea- Ciuc s-au desfăşurat lucrările şedinţei plenare extraordinare a Comitetului judeţean de partid Harghita. La plenară au participat membrii şi mebrii supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, secretarii comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid, secretari ai organizaţiilor de partid din unele unităţi economice, activişti de partid. Au luat parte tovarăşul Vasile Patilineţ, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, precum şi alţi activişti ai P.R. al P.C.R. La ordinea de zi a plenarei Comitetului judeţean de partid au fost înscrise următoarele probleme : 1) unele măsuri organizatorice; 2) desemnarea reprezentanţilor comitetului judeţean de partid în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. 3) informarea privind (Continuare în pag. a 3-a) Sesiunea extraordinară a Consiliului popular judeţean provizoriu In urma recomandărilor C.G. al P.C.R. şi ale plenarei Comitetului judeţean de partid, sesiunea a aprobat eliberarea tovarăşului Braniş Ladislau din funcţia de membru al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu şi preşedinte al acestuia. Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri a fost numit în Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi ales de sesiune în funcţia de preşedinte al acestuia tovarăşul Fazekas Ludovic, membru al G.S. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Totodată, sesiunea a hotărît eliberarea tovarăşului Szabó Béla din funcţia de vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu şi alegerea ca membru al Comitetului executiv şi vicepreşedinte al acestuia a tovarăşului Simon Andrei. In continuare, participanţii la sesiune au audiat o informare privind pregătirea alegeri(Continuare în pag. a 3-a) Ieri a avut loc în sala Casei de cultură din Miercurea-Ciuc sesiunea extraordinară a Consiliului popular judeţean provizoriu. La sesiune au participat membrii Consiliului popular judeţean provizoriu, precum şi membrii comitetului judeţean de partid şi un mare număr de iflusitaţi. A luat parte tovarăşul Vasile Patilineţ, seepstar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. „ Cum călătorim spre şi de la locul de muncă ? ! Gheorgheni, începutul unei zile de lucru obişnuită, cu cîteva minute înainte de intrarea schimbului de dimineaţă în întreprinderi. Autobuzele sosesc în staţii la , timp, conform programului de circulaţie. Acelaşi lucru se întîmplă şi la orele 14 sau 15, la orele 10 seara, întreprinderea orăşenească asigură astfel transportul oamenilor de acasă la fabrică şi invers, în condiţii corespunzătoare. Sunt foarte rare cazurile cînd acest angrenaj, bine pus la punct, se dereglează, dar şi atunci din cauza barierei C.F.R. sau a altor cauze independente de I.G.O. — Sîntem mulţumiţi, de felul cum Întreprinderea orăşenească ne asigură transportul de la casă la serviciu şi invers la orice oră — ne declară Ioan Gavrilă, maistru de schimb la Filatura de in. La această părere au subscris mulţi alţi oameni de I.F., cooperativa „Partizanul", precum şi din alte întreprinderi şi instituţii, ceea ce constituie o răsplată pentru munca conducătorilor auto Tamás Péter, Gáli György, Lépold Emeric şi alţii, care deservesc cu conştiinciozitate liniile de transport în comun. Tocmai pentru a face faţă necesităţilor, în orele din jurul începerii schimburilor de lucru, întreprinderea orăşenească scoate pe traseu un număr mai mare de autobuze. La Filatura de in, spre exemplu, între 5,30 şi 6 dimineaţa circulă trei autobuze. Deşi părerea unanimă este că numărul acestora este suficient, iar orarul de circulaţie se respectă cu rigurozitate, la ultimul ■ autobuz ce soseşte dimineaţa, se înregistreaază o mare aglomeraţie. A- a celaşi aspect se întîlneşte şi la depozitele I .C.O.M.C.O.O.P. de lingă gară. In timp ce primele autobuze circulă a- I proape goale, ultimele I vin pline pînă la refuz. Acest fapt provoacă a- I neori întîrzieri, impo- I sibilitatea respectării ograrului circulaţiei, con- I diţii incomode de trans- - port. La ieşirea din I schimb se întîmplă in- ■ T. BONDOR I (Continuare în pap a 3-a) I I Cu planul anual î n ştire sosită de la I.J.I.L. Odorheiul Secuiesc ne face cunoscut că, în ziua de 20 noiembrie, colectivul de muncă al acestei întreprinderi a îndeplinit planul anual la producţia marfă, producţia marfă vîndută şi încasată şi livrări către fondul pieţii, după ce a realizat încă în primele zile ale acestei luni planul anual de export şi cel de beneficii. Pînă acum, harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri de la I.J.I.L. Odorheiul Secuiesc au dat o producţie marfă suplimentară în valoare de 600.000 lei. 1