Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)
1968-12-03 / nr. 243
Pag. 2 îndrumarea metodică cami eficientă a activităţii culturale-o imperioasă nec In repetate rînduri am subliniat în paginile ziarului nostru, necesitatea revirimentului în viaţa culturală a aşezărilor rurale din judeţul Harghita. Căminele culturale şi bibliotecile săteşti sunt chemate a participa intens la viaţa nouă a satului contemporan, contribuind prin forme de muncă specifice la ridicarea nivelului de cultură şi pregătire ideologică a maselor. Viaţa acestor aşezăminte trebuie să se desfăşoare după o ştiinţifică programare a volumului de activităţi, astfel incit îmbunătăţirilor din domeniul economic şi social, să le corespundă un similar salt calitativ în sfera artei şi culturii. Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, organ de îndrumare şi control, trebuie să coordoneze activitatea tuturor aşezămintelor culturale săteşti. Am spus „trebuie să coordoneze“ şi nu, „coordonează“, întrucît pînă acum Comitetul judeţean pentru cultură şi artă s-a îngrijit prea puţin de îndrumarea metodică concretă şi de controlul riguros, eficient al modului în care muncesc directorii căminelor culturale şi ai bibliotecilor. Instructurajele cu plenul directorilor sînt utile, nimic de spus, dar nu ne putem limita doar la atîta. Instructorilor Comitetului pentru cultură şi artă, răspunzători de problemele căminelor culturale (Balász Ludovic, Orbán Iosif şi Lestian Dionisie), le este străină deplasarea sistematică pe teren, cunoaşterea „pe viu“ a realităţilor satelor noastre. Un raid ne-a prilejuit această neplăcută constatare, pe care n-am mai vrea-o reeditată. La Lăzarea, Remetea, Ditrău, Voşlobeni etc., etc. se simte acut lipsa controlului şi a indicaţiilor metodice. Directorul căminului din Lăzarea (Keseru Iosif) ca să dăm doar un exemplu, are un plan de muncă întocmit în 16 iulie, şi de atunci în activitatea de zi cu zi se călăuzeşte după acest unic ghid! Oricîtă previziune ar avea un asemenea plan de perspectivă, în el nu pot fi incluse detaliile cuprinse într-un plan lunar. Neîndoielnic, dacă organul judeţean menit a se ocupa de viaţa culturală şi artistică a judeţului ar fi controlat (acestea sunt de fapt obligaţii elementare de serviciu!) modul de organizare a muncii fiecărui cămin, s-ar fi evitat haosul care domneşte fixcă în cultura de masă harghiteană, şi care ameninţă să se menţină încă multă vreme, atîta timp cît competenţa (pe care încă nu ocontestăm) a cadrelor comitetului nu se va conjuga cu o serioasă revizuire a stilului de muncă. Nu ştim, ce evidenţă există în scriptele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, dar pe viitor, se cere întocmită o situaţie clară şi reală a forţelor existente în viaţa culturală a judeţului. Nu se va mai ajunge astfel la situaţia ridicolă de a trimite adrese unor cămine culturale inexistente (ca cea expediată presupusului, din birou, cămin cultural din Martonca-Remetea!...) Să ne imaginăm asemenea nefirești raporturi in alt sector decît cel cultural! Credem că rezultatele ar fi catastrofale ! Ne întrebăm — a cîta oară — de ce totuși se consideră, cu o reprobabilă seninătate, că viaţa culturală şi artistică mai poate să aştepte? Ar trebui pus capăt o dată pentru totdeauna formalismului supărător în care se complace personalul unei instituţii care este destinată a fi promotor şi catalizator de mari acţiuni cultural-educative, într-un judeţ unde sunt atît de multe de făcut. Aşteptăm un nou climat de muncă la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Aşteaptă acelaşi lucru, căminele culturale de pe toată raza judeţului Harghita. C. COSTIN IN MERTia CU1TETUIUI judetenh PflURU CULTURA ŞI ARTA II Artistul popular Székely Béla renumit pentru fineţea modelării în lemn, cu pitoreşti motive folclorice foto: I. NAGY Artiştii băcăuani în mijlocul muncitorilor forestieri In faţa muncitorilor de la I.F. Topliţa, sectorul de industrializare a lemnului din Lunca Bradului, artiştii teatrului de stat din Bacău, au prezentat zilele trecute piesa „Micul infern“ de Mircea Ştefănescu. Alături de muncitorii de la centrul deindustrializare a lemnului din localitate, a participat şi un mare număr de ţapinari, încărcători şi funicularişti, sosiţi cu acest prilej, de la majoritatea gurilor de exploatare forestieră. Drumul lor însă, nu a fost zadarnic, deoarece, artiştii băcăuani au ţinut să ofere publicului, dornic de cultură, un spectacol de o înaltă ţinută artistică. Dovada cea mai elocventă constă în aplauzele sincere ale muncitorilor forestieri, ca şi bucuria ce a îmbrăţişat la terminarea spectacolului, chipurile acestor oameni ai munţilor. SPIRȘITUL DE MESERIE llil SPION Am ajuns iar la Bobicem. Mihai Hanganu îl opri — vroia să-l scutească de chinuitoarele amintiri : — Da ... Ştiu ce aţi găsit acolo . . . Dar omul nu-i ghici intenţia sau poate că nu vru s-o ia în seamă. Continuă : — Ioana mea nu mai era. Apucaseră nemţii s-o omoare. O dată cu încă douăzeci şi opt de oameni. Au tras în ei ca în nişte cîini, acolo sus, în coasta dealului deasupra cimitirului. Am dat fuga intr-acolo. Urcam în goană dealul, călcam florile şi tufele de lămîiţă de pe morminte, mă izbeam de crucile putrezite, mă şfichiuiau Crengile pe obraji, şi eu mă grăbeam să văd, să văd — ce ? Cînd am ajuns acolo, a 80 SFlRŞITUL UNUI SPION DE MESERIE proape de creasta dealului, o ultimă licărire singerie a soarelui minjea pămintul într-o îmbrăţişare largă şi tăcută, de singe. Pămintul era proaspăt răscolit şi malul acela sub care fuseseră împuşcaţi şi îngropaţi se căsca urit, roşu, ca o rană de curînd deschisă . . . M-am aşezat pe bolovanii uscaţi şi nu mai ştiu cită vreme voi fi rămas, a venit cineva după mine, m-a luat, am plecat mai departe, începuse războiul împotriva Germaniei fasciste. — Dă-mi o ţigară, frate ! Mihai Hanganu se grăbi să-i împlinească dorinţa şi i-o aprinse. Marin Marin o ţinu între degete pînă se fripse la buricele lor, dar nu spuse nimic, o aşeză pe marginea scrumierei. Un fir subţire de fum albăstriu se ridică în sus încolăcindu-se şi se resfiră în cameră. — Uite, vezi ? — reluă el, — aşa e și viața. Se toarce încet, încet — aşa ca firul ăsta de fum... Stinse ţigara : — Nu, încă n-am dreptul să fumez. Nu mi-o lua în nume de rău, dar am făcut un jurământ: pînă nu-mi găsesc fata n-am să fumez și nici viața n-o să mi-o rostuiesc cu altă femeie. O să zici că asta e o scrînteală, lasă, nu te grăbi să mă contrazici, ascultă-mă, e posibil să fie şi o scrînteală, mi-au mai spus-o şi alţii, dar vezi, tovarăşe căpitan, eu ţin la scrînteala asta. Jurământul l-am făcut acolo, pe groapa comună unde zăcea Ioana mea cu inima sfîrtecată de gloanţele fasciste, — nu ştiu de ce, dar cred că pe ea numai în inimă au împuşcat-o, altfel n-o puteau omorî, vezi, şi asta e tot o scrînteală de-a mea, ce să-ii faci, şi jurământul mi l-am ţinut pînă acum. E adevărat, m-am cam ferit să povestesc cuiva toate cîte ţi le-am spus dumitale ... — De ce v-aţi ferit ? — Aşa... Nu e bine să întuneci bucuriile altora cu tristeţile şi amarurile tale. Să laşi oamenii, să nu le tulburi viaţa, şi apoi, dacă mă însuram aşa la întîmplare, eu aş fi fost mereu rupt în două: jumătate lingă femeia ce mi-ar fi devenit soţie, cealaltă jumătate — la Ioana, la fata mea, la tot ce-a fost pînă in '44. Cu o jumătate de om cine s-ar fi măritat, frățioare? MIERCURI 4 DECEMBRIE 11.00 Curs de limba franceză (reluarea emisiunii de luni). 11.30 Curs de limba engleză (reluarea emisiunii de marţi). 12.00 TV pentru specialiştii din industrie. 17.30 Telex TV. 17.35 TV pentru specialişti. 18.05 Curs de limba germană (lecţia a 33-a). 18.30 Emisiune pentru tineret. Club XX. 19.00 Telejurnalul de seară. 20.000 Transfocator. 20.25 Telecinemateca : „Stigmatizata", film artistic cu Bette Davis și Humphrey Bogart. 22.00 Transmisiune de la Sofia. 22.20 Actualitate plastică. 22.35 Miniaturi instrumentale. 22.50 Telejurnalul de noapte. La critica făcu „Mai multă preocupare pentru folosirea integrală a timpului de lucru“. Aşa s-a intitulat articolul care a apărut în numărul 207 din 22 octombrie a.c. la care conducerea Complexului de industrializare a lemnului din Gălăuţaş ne-a răspuns: „Comitetul de direcţie al întreprinderii noastre a studiat cu cea mai mare atenţie conţinutul articolului şi ţine să vă mulţumească pentru ajutorul ce l-a primit pe această cale. în ce priveşte folosirea timpului de lucru este de menţionat că pe lîngă toate măsurile luate totuşi rezultatele nu sînt cele dorite. Ne străduim pe toate căile, să folosim din plin fiecare minut al timpului de lucru. In acest sens am luat următoarele măsuri: Programul de lucru începe şi se termină la ore fixe, cu respectarea întocmai a pauzei de prînz, indiferent unde se serveşte masa. S-a îmbunătăţit simţitor aprovizionarea locurilor de muncă cu material, în aşa fel încît muncitorul lucrează efectiv. S-au întărit echipele de reparaţii planificate şi preventive la nivelul volumului de muncă. S-au luat măsuri de urmărire atentă a stagnărilor, pe cauze şi recuperarea pagubelor provocate, de cei care se fac vinovaţi. In urma acestor măsuri, timpul de stagnare a scăzut faţă de 0,062 la sută cît a fost pe 9 luni, la 0,046 la sută în luna octombrie. Cît priveşte fluctuaţia înregistrată în cursul anului acesta a fost o problemă destul de grea şi cu toate măsurile luate nu am reuşit să o eliminăm. începînd cu luna octombrie se constată o scădere prin faptul că s-au angajat muncitori — în cea mai mare parte — din comunele vecine. Ţinem să vă aducem la cunoştinţă că toate lipsurile semnalate în articol vor sta în atenţia comitetului de direcţie şi vom căuta ca în cel mai scurt timp să le eliminăm“. In urma apariţiei articolului „Empirismul trebuie înlocuit cu măsurileştiinţifice“, întreprinderea judeţeană extractivă şi metalo-chimică ne-a expediat următorul răspuns: , „Acţiunea de organizare ştiinţifică a producţei şi a muncii a continuat şi în anul 1968, dar este foarte adevărat că în primele luni ale anului nu s-a urmărit îndeajuns îndeplinirea măsurilor prevăzute şi nici nu s-au întocmit noi studii. In urma înfiinţării serviciului de organizare ştiinţifică a producţei şi a muncii s-a reluat activitatea şi s-a întocmit un plan de muncă trecîndu-se la efectuarea unor studii bazate pe tematica şi indicaţiile cu privire la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Sunt în curs de rezolvare unele studii privind îmbunătăţirea prevederilor tehnologice care se fac în mod coordonat de către acest serviciu". ILEANA DAN PRIMELE LECŢII LA CURSURILE AGROZOOTEHNICE In aceste zile, în unităţile agricole s-au des- Vase de ceramică, din secolele al II-lea lor arheologice din Odorheiul Secuiesc, și al IlI-lea, descoperite recent cu ocazia săpături făşurat primele lecţii în cadrul cursurilor agrozootehnice. Astfel, în satul Bulgăreni, unde funcţionează un cerc de studiu al creşterii animalelor, înn faţa a 34 de cursanţi, s-a ţinut lecţia cu titlul: „Evidenţa producţiei şi planificarea în sectorul zootehnic“, în satul Morăreni, la cercul pentru aprofundarea cunoştinţelor şi specializare, prima lecţie, a avut, ca titlu: „Im. Porten a plantelor furajere“. Au început cursu- i.Iaşi la Bisericani, unde funcţionează un cerc pereru cultura plantelor de cîmp. MIERCURI 4 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6.05—8.25 Muzică şi actualităţi. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Mai mîndră ţara noastră creşte — cântece. 10.30 Pe Mureş şi pe Tîrnave —• muzică populară. 11.05 Ora specialistului. 11.25 La braţ cu tine — muzică uşoară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică uşoară de Richard Bartzer. 12.20 Cronică muzicală. 12.30 Intîlmire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.10 Insirte mărgărite (emisiune pentru copii), „Iovan Iorgovan“. 15.05 Jocuri populare. 15.35 Cântece de Gheorghe Bazavan şi Teodor Bratu. 16.10 Scrisori pe portativ — muzică uşoară. 16.30 Antena tineretului. 17.00 Muzică. 17.20 Opinii — Dezbateri. 17.30 Noutăţi în discoteca noastră — muzică uşoară. 17.45 Radiosimpozion. 18.05 Muzică populară şi uşoară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O înelodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 1930 Nestemate folclorice. 19.50 Muzică uşoară. 20.05 în jurul globului. 20.20 Divertisment muzical. 21.05 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 21.30 Actualitatea muzicală. 22.40 Romanțe. 22.40 Moment poetic. 22.45 Meridiane melodii. 0.05:5.00 Estrada nocturnă. Radiojurnale : 7.00: 16.00: 22.00. Buletine de știri : 5.00: 5.30: 6.00: 6.30: 9.00: 11.00: 13.00: 15.00: 20.00: 24.00: 1.00: 2.00. Gazeta radio : 18.30. PROGRAMUL II 7.00 Muzică populară. 8.10 Tot înainte (emisiune, pentru pionieri). 8.25 Muzică populară. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul I, lecţia I. 9.30 Paletă multi- coloră. 10.30 Antena tineretului. 10.55 Arii din opere cu Aneta Pavalache. 11.27 Selecțiuni din opereta „Cântăreţul mexican" de Lopez. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Costeşti-Argeş. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment ştiinţific. 14.35 Album de melodii. 16.00 Album de madrigale. 16.15 Consultaţie juridică. 16.25 Muzică uşoară. 17.10 Prelucrări de folclor. 17.30 Arte frumoase. 17.45 Viaţa de concert a Capitalei. 18.25 Muzică uşoară. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Curs de limba germană. Ciclul II, lecţia a X-a (reluare). 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Teatru radiofonic. Ciclul „Radiodifuziunea în sprijinul şcolii". Vlaicu Vodă de Al. Davilia. Radiojurnale : 17.01. Bu letine de ştiri : 7.30; 10.00: 12.00; 14.00: 18.00: t9.00; 23.00; 0.55. SElRȘlTUL UNUI SPION DE MESERIE 81 — Glumiți, — zise căpitanul, — nu mă îndoiesec că n-ați ti întîlnit o femeie care. . . — Nu zic ba ! Dar, mie, frate, mi-a plăcut întotdeauna să am încredere In oameni. Și dacă ai nenorocul să dai de una din ălea ... Că mai sfnt . . . Dar să lăsăm astea .. . Sfnt fleacuri... în gind, căpitanul îl admiră pe omul acesta ajuns aproape la cincizeci de ani, și-i veni în minte o întîmplare petrecută la spital, în urmă cu vreo doi ani, iarna. Se îmbolnăvise de plămîni, urma un tratament la doctorul Eugen Bădescu, și în cameră cu el se afla un tînăr profesor la care venea o fată drăguţă, cu gropiţe în obraji, cu ochi frumoşi şi verzi, şi profesorul o iubea, ţinea pe noptieră un coşar din sîrmă şi pluş dăruit de ea şi cînd venea, căpitanul ieşea din cameră şi-i lăsa singuri, şi ea-i aducea flori, şi vorbeau pe şoptite vreme îndelungată, uita să mai plece, o scoteau politicos, surorile, sub pretextul administrării tratamentului, şi nopţile, profesorul ieşea pe terasa de la etaj a spitalului ,era iarnă, frig, ger, pămîntul mai îngheţa, şi el privea blocul de opt etaje unde locuia fata lui, zicea că-i vede lumina în fereastră, pe semne că ea citea, şi se culca numai după ce stingea ea lumina, şi vorbeau la telefon ore întregi oamenii aceia, încât se supărau ceilalţi bolnavi, iar profesorul se scuza şi-i ruga să-l mai lase „doar o clipă" — şi clipa aceea a lui ţinea iar ore în şir. Erau nopţi cînd nu dormea de fel, sta atîrnat de telefonul public ! Căpitanul Mihai Hanganu, pe vremea aceea, avea credinţa că profesorul s-a vindecat numai prin dragostea ce o avea faţă de fata aceea, şi ea avea un nume frumos al dracului, se numea Angela, şi profesorul o alinta în fel şi chip. Mai tîrziu, Mihai Hanganu a rămas surprins neplăcut cînd a aflat că iubita profesorului chiar şi atunci cînd venea la el, îl înşela cu alţii, şi cînd a întlnit-o în primăvară pe stradă, s-a prefăcut că n-o cunoaşte, de aceea se gîndi că in fond, Marin Marin avea dreptate cînd vorbea de jurămîntul lui, fiindcă ar fi fost o adevărată nenorocire să fi „dat" de una, cum spunea el, așa ca Angela aceea a profesorului . 82 SFlRȘITUL UNUI SPION DE MESERIE — Asta e, tovarășe căpitan. Ioana a murit. A împușcat-o Paul Sekel. De gestapovistul ăsta mai auzisem eu, se făcuse remarcat în anii aceia prin fărădelegile săvîrşite. Moartea soţiei mele avea un nume precis şi pentru totdeauna încrustat în mintea mea : Paul Sekel ... în toată „afacerea" de la Bobiceni, un rol destul de important îl jucase madam Ersilia Bobiceanu, moşiereasa satului ... In seara aceea, printre prizonierii nemţi, n-am dat de Sekel. Hauptmanul Paul Sekel a dispărut. Fugise . . . Ioana mea a murit. A rămas Elena, — trăia, şi de acum înainte întrega mea viaţă însemna Elena. Ani de zile am tot căutat-o. N-am dat de urma ei. Şi iată că acum, am primit scrisoarea din acest oraş: Elena trăieşte ! Este aici, aproape de mine, dar eu n-o cunosc, ea nu mă ştie, şi uite, vezi, cît de amară poate fi soarta cu unii oameni ? — nu dăm unul de altul ! Am aflat că femeia care mi-a scris a fost călcată de tren. — altă nenorocire ! — Pe Paul Sekel l-aţi cunoscut personal ? — Nu. Nu l-am văzut niciodată. De vorbit însă, se vorbea mult de el atunci. Trăia cu Ersilia Bobiceanu, i-a adus prizonieri sovietici să muncească pe moşia ei ca nişte robi. Din ordinele lui, autorităţile române au operat multe arestări în rândul ceferiştilor . . . — M-ar interesa să-mi vorbiţi despre oamenii aceia, tovarăşii dumneavoastră de muncă, intenţionăm să întreprindem o anchetă mai amplă, ne sunt necesare amănunte. Cit despre Paul Sekel, ştim şi noi ceva, dar nu cred că a rămas în ţară, a avut grijă să spele putina la timp . . . Paul Sekel, — repetă căpitanul Hanganu şi-şi aprinse ultima ţigară din pachet. — Să coborîm în restaurant,i propuse inginerul Marin Marin, — mi-e sete. Mergem ? Continuăm acolo. — Da, — se învoi Hanganu. Din 1944 Marin Marin a rămas singur: soţia i-a fost omorîtă, iar pe Elena n-a mai găsit-o. (Continuare in numărul viitor) Convorbire cu conf. dr. V. COROIU, de la catedra de medicină socială a Institutului Medico-farmaceutic din Bucureşti . Se vorbeşte, de o „explozie demografică". Ştim că în prezent populaţia globului a atins impresionanta cifră de 3.350.000.000 locuitori, cu o densitate medie de 24 locuitori pe km pătrat. Ce ne puteţi spune privind perspectiva creşterii populaţiei ? — Expresia de „explozie demografică“ nu e gratuită. Sîntem martorii unei creşteri a populaţiei într-un ritm nemaiîntâlnit. Se consideră, pe baze ştiinţifice, că în urmă cu 2.000 de ani, populaţia globului atingea circa 200—300.000.000 locuitori. Vreme îndelungată ritmul de creştere a fost foarte mic din Cauza numeroaselor epidemii, a deselor războaie, în timpul Renaşterii, se apreciază câ populaţia globului atingea 500 milioane, de oameni. Anul 1850, consemnează atingerea cifrei de 1 miliard. Au fost necesare, deci, milenii pentru ca omenirea să atingă primul miliard. Dar n-au trebuit apoi decit 80 de ani, pentru a-l atinge pe al doilea, căci în anul 1930, populaţia globului se cifra deja la două miliarde. Următorii 30 de ani ne aduc cel de-al treilea miliard şi în prezent, ne apropiem de 3,5 miliarde de oameni. Specialiştii s-au oprit pentru anul 2000 la cifra previzibilă de 7 miliarde, deci o dublare a actualei populaţii. Dacă ritmul se menţine, e foarte probabil numai de cifre, fără a lua în considerare alţi factori previzibili (dar fără nici o componenţă fantastică), putem calcula că în anul 2500, globul va avea o populaţie atît de numeroasă, încît îi va reveni fiecărui locuitor o suprafaţă de 40 centimetri pătraţi (1). — Adică, ar trebui să stea toţi In picioare ! — întocmai. Numai că savanţii se preocupă acum de o perspectivă mai puţin îndepărtată, iar situaţia de care am pomenit, nu e decit rezultatul unui calcul matematic. In orice caz, perspectiva creşterii populaţiei globului la 7 miliarde pentru anul 2000 ridică probleme imediate. Cum vor putea fi hrăniţi şi îmbrăcaţi aceşti oameni, cum li se va putea asigura locuinţă, mijloace de transport, tot ce viaţa modernă oferă omului ? Şi, desigur, până atunci pretenţiile noastre vor creşte... Această întrebare se impune cu atît mai mult, cu cit după cite ştiu, chiar în condiţiile actuale se apreciază că aproximativ două treimi din omenire este subalimentată, iar din cele 50 de milioane de oameni care mor în fiecare an, o jumătate îşi datorează decesul foametei. E adevărat că în prezent o mare parte din populaţia globului are un nivel de trai sub nivelul mediu. Este vorba de ţările subdezvoltate, din Africa, Asia şi America latină. Or, tocmai în aceste ţârî se înregistrează şi cel mai mare spor de populaţie, fapt ce accentuează dificultăţile lor economice, în perspectiva dublării populaţiei globului pînă în anul 2000, tocmai aceste populaţii au ponderea cea mai mare. Pentru Europa se prevede numai o creştere de 50 la sută în acest timp. Dacă s-ar fi menţinut bilanţul demografic din ultimii ani din ţara noastră, nu am fi avut decît un spor de 10 la sută. Aceasta ar fi însemnat îmbătrânirea populaţiei ţării, scăderea procentuală a populaţiei active şi, bineînţeles, reducerea rolului ţării noastre în contextul european şi mondial. De aceea, s-au impus măsurile luate pentru creşterea populaţiei ţării noastre, măsuri cu efecte salutare. — Există o serie de teorii teomalthusiene, care susţin că echilibru dintre resursele Pămintului şi creşterea populaţiei se poate realiza prin măsuri restrictive, de sterilizare a unor populaţii sau categorii de populaţie, cum s-a început în India, alţii care recomandă „mici conflicte armate", reducerea măsurilor sanitare pentru a permite o ... selecţie naturală, in care elementele mai pufin dotate să nu reziste ... — Da, există asemenea teorii, da' să ne referim mai degrabă la teoriile optimiste care ne permit să vedem viitorul în culori luminoase. Ştiţi ce suprafaţă este cultivată astăzi, din totalul suprafeţei de uscat a planetei noastre ? Numai 10 la sută. S-a dovedit ştiinţific că extinderea suprafeţei cultivabile la 20 sau 30 la sută este suficientă pentru mărirea corespunzătoare a producţiei de bunur materiale şi spirituale. Va trebui să se dea o atenţie mare nu producţiei agricole extensive, ci celei intensive. In care îşi spun cuvîntul mecanizarea, chimizarea experienţa înaintată ... în acest moment Japonia obţine o producţie de orez superioară de 3—4 ori altor ţări asiatice. Olanda produce depe o suprafaţă mică o cantitate de cartofi de 3 ori mai mare decît sîntem obişnuiţi. Statele Unite obţin o producţie record de grîu şi exemplele se pot înmulţi — Mai există o resursă neexplorata şi neexploatată : oceanele I — Fără îndoială. Deşi pescuitul modern îşi calculează acum recolta în sute de milioane de tone, aceasta nu reprezintă decît o mică parte din excedentul natural al mărilor şi oceanelor. S-ar putea pescui de 10 ori mai mult. Dar există algele şi planctonul bogat în proteine care ar putea asigura hrana globului, fără alte resurse. Asta ca să nu mai vorbim de enormele posibilităţi ale chimiei, care oferă perspectiva sintezei organice a alimentelor. Şi să nu uităm energia atomică cu inimaginabilele domenii de aplicare... în acest, context apare, desigur, nefirească situaţia că mai există ţări unde populaţia nu are ce mînca, dar acolo e vorba de consecinţele sociale ce ţin de o nejustă repartiţie a valorilor. Aţi auzit desigur de cantităţi uriaşe de grîu incendiate, de lapte vărsat în oceane de fructe călcate cu tractoarele cu scopul menţinerii unui preţ ridicat Pământul nu ne dăruieşte decît o mică parte din resurse. Perspectivele omenirii sunt frumoase şi nu rămâne decît să folosim progresele ştiinţei, inteligenţa şi energia omului pentru consolidarea şi ridicarea nivelului de trai. Ţările sunt antrenate toate într-un fel de competiţie a creşterii nivelului de trai al populaţiei. Putem sublinia cu satisfacţie, că prin progresele realizate în ultimii ani, România se numără în plutonul fruntaş. Dr. DOREL SCHOR !