Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)

1968-10-19 / nr. 205

ANUL I nr. 205 SIMBATA 19 oct. 1968 Alegerile în organizaţiile de partid Organizaţiile de partid trăiesc în aceste zile un eveniment deosebit de important în activitatea lor : adunările de dări de seamă şi alegeri. Prilej de ridicare la un nivel mai înalt a activi­tăţii organizaţiilor de partid, prin profunzimea dez­baterilor care au loc, adunările de dări de seamă şi alegeri, vor contribui la dezvoltarea democraţiei in­terne de partid, la întărirea muncii şi conducerii colective, la orientarea organizaţiilor de partid spre sarcinile fundamentale care le stau în faţă, la creş­terea răspunderii fiecărui comunist în îndeplinirea acestor sarcini. Aceasta presupune, însă, ca adunările de dări de seamă şi alegeri să fie­’ bine pregătite, să li se asigure o desfăşurare corespunzătoare creîndu-se ca­drul unei analize temeinice, a­ activităţii. îndeosebi, aceste analize trebuie să arbe ca principal obiectiv creşterea rolului conducător al organizaţiilor de par­tid în viaţa unităţilor respective, felul în care aces­tea au reuşit să-şi orienteze întreaga activitate spre rezolvarea problemelor majore ale­­întreprinderii sau instituţiei, în lumina indicaţiilor conducerii partidu­lui nostru. Numai aşa se va reuşi adoptarea celor mai judicioase măsuri de îmbunătăţire a activităţii viitoare. Analizînd capacitatea politico-organizatorică şi edu­cativă a organizaţiei de partid, felul im care comu­­­­niştii au reuşit să antreneze întregul colectiv la în­deplinirea sarcinilor trasate de partid, adunările de dări de seamă şi alegeri vor avea în vedere cele mai importante aspecte ale întăririi continue a rîn­dur­ilor partidului nostru. De asemenea, dezbaterile se vor referi la perfec­ţionarea stilului şi metodelor "de muncă ale organe­lor de partid, privind conducerea activităţii econo­mice şi social-culturale, legătura cu masele de oa­meni­ ai muncii în vederea mobilizării acestora la traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres şi Conferinţa Naţională a partidului. (Continuare în pag a 3-a) ---------------------------------­ Ruganin fii­ tehnologii ...la, secţia de fabrica­ţie a untului de la In­dustria laptelui din Re­­metea, prin concentrarea şi regruparea utilajelor într-un singur spaţiu de producţie, realizată cu puţin timp în urmă a dus la creşterea capaci­tăţii de producţie a a­­cestei secţii cu aproape 40 la sută. în acelaşi timp, această măsură a permis urmărirea mai a­­tentă a fiecărei faze a procesului tehnologic, re­zultînd îmbunătăţirea ca­lităţii untului, creşterea cantităţii destinate expor­tului. _____________________/ De pe cuprinsul patriei £ La rafinăria din Cîm­­pina a fost realizat un nou Lubrifiant: uleiul alb spe­cial pentru motoare şi compresoare de mare pu­tere. După trecerea cu succes a probelor de omo­logare, noul lubrifiant, pî­nă acum procurat din im­port, a fost introdus în fa­bricaţie curentă. £ Toate secţiile de pro­ducţie date în funcţiune la Uzinele textile Moldova din Botoşani — ţesătorie, fila­tură şi finisaj­e— au atins parametrii proiectaţi. A­­cest fapt se datoreşte fo­losirii intensive a utilajelor şi programării judicioase a producţiei. Aici se produc anual 34 500 000 mp ţesă­turi finisate, într-o gamă bogată de sortimente. Fabrica ,,Mondiala" din Satu Mare a introdus în fabricaţie alte 65 din cele 200 de modele noi de confecţii pentru femei şi copii ce urmează a le rea­liza pentru sezonul de toamnă şi iarnă. Pentru prima dată vor fi produ­se confecţii din relon căptu­şite cu foi buretoase. In categoria noutăţilor se in­clud, de asemenea, 90S01- masele din relon, căptuşite cu tricot flauşat (scămoşat) de tip blăniţă pentru copii. Poftiţi la banane! Zilele acestea în jude­ţul nostru au sosit din Ecuador 10 tone de ba­nane. Ele s-au distri­buit în toate magazinele O.C.L.-ului mixt a coo­peraţiei de consum pre­cum şi la unităţile de legume şi fructe din ju­deţul Harghita. De la Uzinele din Cugir un nou lot de mașini de cusut va pleca în curînd spre magazinele din țară. Proletari din toate ţările, uniţi-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU La Ocland — început tardiv dar promiţător Deşi ora ora 21 la se­diul’ O­ctoditemîver 80t- ' cole de producţie era mare animaţie. Se dis­cutau rezultatele obţi­nute în ziua respectivă şi se , făceau planuri de acţiune pentru a doua zi. In jurul, mesei: pre­şedintele Egyed Mihai, inginerul Bogdan Gheor­­ghe şi brigadierii Bar­­tha Dionisie­ şi Benedek Lajos, studiau graficul lucrărilor mai urgente ce­ trebuiau efectuate. Bineînţeles la ordinea zilei era problema re­coltării cartofilor. Pen­tru a cunoaşte situaţia concretă, în momentul respectiv, i-am pus cî­teva întrebări preşedin­telui. Din cele 65 hectare , însămînţate cu cartofi s-au recoltat 12. Şi nu­mai în ziua de 15 oc­tombrie cei peste 100 membri ai cooperativei agricole de producţie a­­runcaţi de peste 150 de elevi ai şcolilor de pe raza comunei şi­ de pes­te 50 salariaţi au adu­nat cartofii de pe o su­prafaţă de 5 hectare. Dintre cooperatorii ca­­re s-au evidenţiat în a­­ceastă acţiune trebuie a­­mintiţi Balázs Mózes, Benkö Balázs, Selga Ga­bor, Fekete Gabor, Ba­rabas Dionisie şi alţii. „După toate calcule­le­­ noastre, îmi spunea în continuare preşedin­tele cooperativei, dacă şi timpul ne va ajuta vom reuşi să terminăm recoltatul cartofilor în cel mult 10 zile“. Situaţia este aproxi­mativ aceeaşi şi în coo­perativa agricolă de pro­ducţie din satul aparţi­nător Crăciunei. Aceştia au o suprafaţă de 45 de hectare însămînţată cu cartofi din care s-au re­coltat abia 10. I. PETRESCU (Continuare în pag. a 3-a) ) -INOVATORII AL ÎNTREPRINDERII S______________ \\ s \ Un raid întreprins re- I cent in cîteva din între­­’­prinderile județului nos?­­ tru pentru a vedea în­­ ce măsură s-au folosit ? prevederile Decretului­­ nr. 884/1967 în scopul de­­ a da un nou impuls ac- i ti­vi­tăț­­ii privind inven­­­ țiile, inovaţiile şi raţio­­­­nalizările, a prilejuit­­ constatări demne de­­ luat în seamă.­­ Propunerile de inova-­­ ţii şi raţionalizări făcute­­ de muncitori, tehnicieni­­­şi ingineri, izvorîte din­­­nindi­rea creatoare a co­­­­lectivelor de oameni ai­­ muncii, din dorinţa a­­­­cestora de a contribui­­ intr-o măsură tot mai­­ mare la creşterea pro­­­­ducţiei şi a productivi­­­­taţii muncii, la îmbună­­­­tăţirea calităţii produ- I selor, la economisirea­­ materiilor prime şi ma­­­­terialelor, la uşurarea­­ muncii, au adus bene­­­­ficii de multe milioane­­ de lei întreprinderilor,­­ economiei naţionale.­­ La uzina Vlăhiţa, tur- 1 nătorii Mihály Albert şi­­ Tamás Endre au propus , modificarea tehnologiei­­ de turnare la carcasele­­ electromotoarelor, rezul-1 FONDUL DE AUR tînd o eficienţă de 51 mii lei. La I.I.S. Tehno­­utilaj Odorheiul Secu­iesc, schimbarea siste­mului reductoarelor fo­losite la unele produse (autori Bodo­ Carol şi Kulcsár Dénes) are o eficienţă antecalculată de peste 35 mii lei. Tot la această întreprindere, un colectiv condus de Mătie Alexandru a pro­pus modificarea con­structivă a navetei cu cadru cornier, rezultînd economii de metal de peste 34 mii lei. Şirul unor asemenea realizări ar putea con­tinua pe mai multe co­loane şi ele bucură pe orice om de bunăcre­dinţă. Se manifestă însă li­nele aspecte negative care nu sunt deloc de natură să stimuleze ac­tivitatea de inovaţii şi raţionalizări, ci, dimpo­trivă, atrag atenţia asu­pra necesităţii unor mă­suri care să ducă la în­lăturarea unor obstaco­le ce se ridică încă în calea afirmării inteligen­ţei colectivului. Aceste obstacole constau în dez­interesul unor conducă­tori de întreprinderi fa­ţă de activitatea de ino­vaţii şi raţionalizări, în­călcări ale unor preve­deri ale­ Decretului 884/ 3967, lipsa de ajutor dat inovatorilor şi raţionali­­zatorilor pentru întoc­mirea documentaţiei ne­cesare şi pentru execu­tarea prototipurilor. Argumentăm cele de mai sus cu cîteva exem­ple culese din:întreprin­derile care au constituit obiectul raidului nostru, cu menţiunea că, din păcate, ele nu consti­tuie cazuri singulare. La I.J.E.M.C. Miercu­­rea-Ciuc, lăcătuşii Toth Tosif şi László Benedek au propus schimbarea tehnologiei de fabricare a adăpătoarelor pentru păsări. Părerea unanimă este că aplicarea ei va duce la o însemnată eco­nomie de materiale şi manoperă. Dar : propu­nerea a fost înregistrată la 6 ianuarie 1968 ; la 26 ianuarie se cere referat tehnico-economic de la şeful unităţii metalurgi-­­ce ; acesta răspunde la­­ 17 iulie (!) că nu poate ? întocmi referatul pentru­­ că n-a primit dosarul,­­ iar inovatorul este înl concediu (care din ei?);? la 13 iulie se cere încă­ un referat, de data a- a ceasta din partea servi-­ ciului tehnic, care-l pre-1 dă la 27 iulie, arătînd­ că modificările pot fii făcute numai cu con-/ simțămîntul beneficiari-­ lor ; la 10 august, direc- l tiunea, cere, printr-o a-? dresă, serviciului tehnici să obţină acest consim-­ tămînt; la 2 septembrie, ? serviciul de desfacere­­ comunică serviciului t tehnic că nu este ne-­ voie de acest consimtă-’ mint pentru că modifi-­­ carea propusă este con-4 formă STAS-ului și nu­? mai lipsa unor utilaje al obligat întreprinderea săi aplice pînă acum o altă? soluție. Acum cazul este* aproape rezolvat. A mail rămas un singur „amă-, nunt“ : să se treacă lai aplicarea în practică a­­ propunerii. ? La I.I.S. Tehnoutilaj 1 Odorheiul Secuiesc, ino­ţ vaţia tehnicianului Né-­­meth Francisc intitulată ’ Sudarea ţevilor cap lai cap“, a cărei aplicare am­ aduce mari avantaje în­^ C. ŞTEFAN I (Continuare în pag a 3-a) ( obstacol afirmării inte­ligenţei colectivului! Nici un In calea — Nu timpul e de vină...! Cu toate că timpul a permis în ultimele zile să se iasă la cîmp, multe din­tre C.A.P.-urile din judeţ n-au profitat de acest lu­cru şi n-au mobilizat toa­te forţele mecanice şi manuale pentru a recupera din întîrzierea care peri­clitează o bună parte din recoltă. Se lucrează încă la voia întâmplării şi conducerile de la unele cooperative a­­gricole de producţie, în loc să pornească o campanie susţinută, conform unui plan bine stabilit, risipesc for­ţele încercînd simultan să recolteze cartofii, sfecla, şi porumbul fără ca să poată duce la bun sfirşit pe nici una. Pînă pe data de 15 oc­tombrie cooperatorii din Fe­­liceni abia au recoltat 27 de hectare de sfeclă din suprafaţa totală de 55 de hectare şi numai 3 hectare de cartofi de toamnă din suprafaţa de 60 de hec­tare. I. NAGY (Continuare în pag. a 3-a) TOATE FORŢELE ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ La C.A.P. din Tușnad se recoltează ultimele rînduri de cartofi din cele 240 de hectare. Iată un exemplu pozitiv pentru cooperativele agricole care încă nu se pot lăuda cu un asemenea re­zultat. ■ De la opinii, la o deplină colaborare în mişcarea sportivă a judeţului ■ Pe ecrane „Tarzan, omul maimuţă" ÎN NUMĂRUL DE AZI: pagina a 2-a ■ Tricentenarul Liceului din Miercurea-Ciuc ■ La critica făcută de ziar pagina a 3-a pagina a 4-a ATENTIE, TARANI COOPERATORI! Jumătate din recolta de cartofi se află încă în pămînt! Din situaţia statistică de la Direcţia Agricolă judeţeană rezultă că pî­­nă în seara zilei de 17 octombrie în cooperati­vele agricole de produc­ţie s-a recoltat o supra­faţă de 3.606 hectare fa­ţă de 12.819 cultivate, care reprezintă un pro­cent de numai 28,1 la sută, iar pe loturile per­sonale ale cooperatorilor şi parcelele individuale s-au recoltat 8.828 ha. sau 84,3 la sută din su­prafaţa cultivată. Pe judeţ, din 23.291 s-au re­coltat 12.434 ha. repre­­zentînd 53,3 la sută. Cifrele înscrise pe har­ta alăturată reprezintă procentual, suprafeţele cu cartofi recoltate în fie­care comună din judeţ. Din această situaţie rezultă că nu se depun suficiente eforturi pen­tru impulsionarea lucră­­rilor de recoltare. Acest lucru este ilustrat de diferenţele mari de rea­lizări între comune cu condiţii pedoclimatice a­­semănătoare. Sunt comune care deşi au avut cultivate supra­feţe mari cu cartofi, au reuşit totuşi să recolte-A­­CADAR (Continuare în pag. a 3-a) SITUAȚIA RECOLTĂRII CARTOFILOR PE C011UNE 17 oct. 1968 BllEOP copeu bodsec GALAUTAS SUSCETflre 0(*T QAO DEM6TEA Lfiim ft ’zwnmlj f su­sewi tUNCA Ot Sift ■MIWIL6N» fajtOcoNe SlCULEMi GAPIW.'* fi­i-Wflfl fiQi SIMONEÎTI BQADEST4 1/LAHlTâ C1UCSINGE0HGIU ^secuirjc' ^ENQ&Pi.srúni. ra^SECUitsíV SINCQAENl Ft LI GEN f (iMAOTIN '5ÍNS|MI0Af ULlEi .DIMiU tusmAD m^NDl

Next