Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)
1968-10-19 / nr. 205
ANUL I nr. 205 SIMBATA 19 oct. 1968 Alegerile în organizaţiile de partid Organizaţiile de partid trăiesc în aceste zile un eveniment deosebit de important în activitatea lor : adunările de dări de seamă şi alegeri. Prilej de ridicare la un nivel mai înalt a activităţii organizaţiilor de partid, prin profunzimea dezbaterilor care au loc, adunările de dări de seamă şi alegeri, vor contribui la dezvoltarea democraţiei interne de partid, la întărirea muncii şi conducerii colective, la orientarea organizaţiilor de partid spre sarcinile fundamentale care le stau în faţă, la creşterea răspunderii fiecărui comunist în îndeplinirea acestor sarcini. Aceasta presupune, însă, ca adunările de dări de seamă şi alegeri să fie’ bine pregătite, să li se asigure o desfăşurare corespunzătoare creîndu-se cadrul unei analize temeinice, a activităţii. îndeosebi, aceste analize trebuie să arbe ca principal obiectiv creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid în viaţa unităţilor respective, felul în care acestea au reuşit să-şi orienteze întreaga activitate spre rezolvarea problemelor majore aleîntreprinderii sau instituţiei, în lumina indicaţiilor conducerii partidului nostru. Numai aşa se va reuşi adoptarea celor mai judicioase măsuri de îmbunătăţire a activităţii viitoare. Analizînd capacitatea politico-organizatorică şi educativă a organizaţiei de partid, felul im care comuniştii au reuşit să antreneze întregul colectiv la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, adunările de dări de seamă şi alegeri vor avea în vedere cele mai importante aspecte ale întăririi continue a rîndurilor partidului nostru. De asemenea, dezbaterile se vor referi la perfecţionarea stilului şi metodelor "de muncă ale organelor de partid, privind conducerea activităţii economice şi social-culturale, legătura cu masele de oameni ai muncii în vederea mobilizării acestora la traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres şi Conferinţa Naţională a partidului. (Continuare în pag a 3-a) --------------------------------- Ruganin fii tehnologii ...la, secţia de fabricaţie a untului de la Industria laptelui din Remetea, prin concentrarea şi regruparea utilajelor într-un singur spaţiu de producţie, realizată cu puţin timp în urmă a dus la creşterea capacităţii de producţie a acestei secţii cu aproape 40 la sută. în acelaşi timp, această măsură a permis urmărirea mai atentă a fiecărei faze a procesului tehnologic, rezultînd îmbunătăţirea calităţii untului, creşterea cantităţii destinate exportului. _____________________/ De pe cuprinsul patriei £ La rafinăria din Cîmpina a fost realizat un nou Lubrifiant: uleiul alb special pentru motoare şi compresoare de mare putere. După trecerea cu succes a probelor de omologare, noul lubrifiant, pînă acum procurat din import, a fost introdus în fabricaţie curentă. £ Toate secţiile de producţie date în funcţiune la Uzinele textile Moldova din Botoşani — ţesătorie, filatură şi finisaje— au atins parametrii proiectaţi. Acest fapt se datoreşte folosirii intensive a utilajelor şi programării judicioase a producţiei. Aici se produc anual 34 500 000 mp ţesături finisate, într-o gamă bogată de sortimente. Fabrica ,,Mondiala" din Satu Mare a introdus în fabricaţie alte 65 din cele 200 de modele noi de confecţii pentru femei şi copii ce urmează a le realiza pentru sezonul de toamnă şi iarnă. Pentru prima dată vor fi produse confecţii din relon căptuşite cu foi buretoase. In categoria noutăţilor se includ, de asemenea, 90S01- masele din relon, căptuşite cu tricot flauşat (scămoşat) de tip blăniţă pentru copii. Poftiţi la banane! Zilele acestea în judeţul nostru au sosit din Ecuador 10 tone de banane. Ele s-au distribuit în toate magazinele O.C.L.-ului mixt a cooperaţiei de consum precum şi la unităţile de legume şi fructe din judeţul Harghita. De la Uzinele din Cugir un nou lot de mașini de cusut va pleca în curînd spre magazinele din țară. Proletari din toate ţările, uniţi-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU La Ocland — început tardiv dar promiţător Deşi ora ora 21 la sediul’ Octoditemîver 80t- ' cole de producţie era mare animaţie. Se discutau rezultatele obţinute în ziua respectivă şi se , făceau planuri de acţiune pentru a doua zi. In jurul, mesei: preşedintele Egyed Mihai, inginerul Bogdan Gheorghe şi brigadierii Bartha Dionisie şi Benedek Lajos, studiau graficul lucrărilor mai urgente ce trebuiau efectuate. Bineînţeles la ordinea zilei era problema recoltării cartofilor. Pentru a cunoaşte situaţia concretă, în momentul respectiv, i-am pus cîteva întrebări preşedintelui. Din cele 65 hectare , însămînţate cu cartofi s-au recoltat 12. Şi numai în ziua de 15 octombrie cei peste 100 membri ai cooperativei agricole de producţie aruncaţi de peste 150 de elevi ai şcolilor de pe raza comunei şi de peste 50 salariaţi au adunat cartofii de pe o suprafaţă de 5 hectare. Dintre cooperatorii care s-au evidenţiat în această acţiune trebuie amintiţi Balázs Mózes, Benkö Balázs, Selga Gabor, Fekete Gabor, Barabas Dionisie şi alţii. „După toate calculele noastre, îmi spunea în continuare preşedintele cooperativei, dacă şi timpul ne va ajuta vom reuşi să terminăm recoltatul cartofilor în cel mult 10 zile“. Situaţia este aproximativ aceeaşi şi în cooperativa agricolă de producţie din satul aparţinător Crăciunei. Aceştia au o suprafaţă de 45 de hectare însămînţată cu cartofi din care s-au recoltat abia 10. I. PETRESCU (Continuare în pag. a 3-a) ) -INOVATORII AL ÎNTREPRINDERII S______________ \\ s \ Un raid întreprins re- I cent in cîteva din între’prinderile județului nos? tru pentru a vedea în ce măsură s-au folosit ? prevederile Decretului nr. 884/1967 în scopul de a da un nou impuls ac- i tivității privind inven țiile, inovaţiile şi raţionalizările, a prilejuit constatări demne de luat în seamă. Propunerile de inova- ţii şi raţionalizări făcute de muncitori, tehnicienişi ingineri, izvorîte dinnindirea creatoare a colectivelor de oameni ai muncii, din dorinţa acestora de a contribui intr-o măsură tot mai mare la creşterea producţiei şi a productivitaţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produ- I selor, la economisirea materiilor prime şi materialelor, la uşurarea muncii, au adus beneficii de multe milioane de lei întreprinderilor, economiei naţionale. La uzina Vlăhiţa, tur- 1 nătorii Mihály Albert şi Tamás Endre au propus , modificarea tehnologiei de turnare la carcasele electromotoarelor, rezul-1 FONDUL DE AUR tînd o eficienţă de 51 mii lei. La I.I.S. Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc, schimbarea sistemului reductoarelor folosite la unele produse (autori Bodo Carol şi Kulcsár Dénes) are o eficienţă antecalculată de peste 35 mii lei. Tot la această întreprindere, un colectiv condus de Mătie Alexandru a propus modificarea constructivă a navetei cu cadru cornier, rezultînd economii de metal de peste 34 mii lei. Şirul unor asemenea realizări ar putea continua pe mai multe coloane şi ele bucură pe orice om de bunăcredinţă. Se manifestă însă linele aspecte negative care nu sunt deloc de natură să stimuleze activitatea de inovaţii şi raţionalizări, ci, dimpotrivă, atrag atenţia asupra necesităţii unor măsuri care să ducă la înlăturarea unor obstacole ce se ridică încă în calea afirmării inteligenţei colectivului. Aceste obstacole constau în dezinteresul unor conducători de întreprinderi faţă de activitatea de inovaţii şi raţionalizări, încălcări ale unor prevederi ale Decretului 884/ 3967, lipsa de ajutor dat inovatorilor şi raţionalizatorilor pentru întocmirea documentaţiei necesare şi pentru executarea prototipurilor. Argumentăm cele de mai sus cu cîteva exemple culese din:întreprinderile care au constituit obiectul raidului nostru, cu menţiunea că, din păcate, ele nu constituie cazuri singulare. La I.J.E.M.C. Miercurea-Ciuc, lăcătuşii Toth Tosif şi László Benedek au propus schimbarea tehnologiei de fabricare a adăpătoarelor pentru păsări. Părerea unanimă este că aplicarea ei va duce la o însemnată economie de materiale şi manoperă. Dar : propunerea a fost înregistrată la 6 ianuarie 1968 ; la 26 ianuarie se cere referat tehnico-economic de la şeful unităţii metalurgi-ce ; acesta răspunde la 17 iulie (!) că nu poate ? întocmi referatul pentru că n-a primit dosarul, iar inovatorul este înl concediu (care din ei?);? la 13 iulie se cere încă un referat, de data a- a ceasta din partea servi- ciului tehnic, care-l pre-1 dă la 27 iulie, arătînd că modificările pot fii făcute numai cu con-/ simțămîntul beneficiari- lor ; la 10 august, direc- l tiunea, cere, printr-o a-? dresă, serviciului tehnici să obţină acest consim- tămînt; la 2 septembrie, ? serviciul de desfacere comunică serviciului t tehnic că nu este ne- voie de acest consimtă-’ mint pentru că modifi- carea propusă este con-4 formă STAS-ului și nu? mai lipsa unor utilaje al obligat întreprinderea săi aplice pînă acum o altă? soluție. Acum cazul este* aproape rezolvat. A mail rămas un singur „amă-, nunt“ : să se treacă lai aplicarea în practică a propunerii. ? La I.I.S. Tehnoutilaj 1 Odorheiul Secuiesc, inoţ vaţia tehnicianului Né-meth Francisc intitulată ’ Sudarea ţevilor cap lai cap“, a cărei aplicare am aduce mari avantaje în^ C. ŞTEFAN I (Continuare în pag a 3-a) ( obstacol afirmării inteligenţei colectivului! Nici un In calea — Nu timpul e de vină...! Cu toate că timpul a permis în ultimele zile să se iasă la cîmp, multe dintre C.A.P.-urile din judeţ n-au profitat de acest lucru şi n-au mobilizat toate forţele mecanice şi manuale pentru a recupera din întîrzierea care periclitează o bună parte din recoltă. Se lucrează încă la voia întâmplării şi conducerile de la unele cooperative agricole de producţie, în loc să pornească o campanie susţinută, conform unui plan bine stabilit, risipesc forţele încercînd simultan să recolteze cartofii, sfecla, şi porumbul fără ca să poată duce la bun sfirşit pe nici una. Pînă pe data de 15 octombrie cooperatorii din Feliceni abia au recoltat 27 de hectare de sfeclă din suprafaţa totală de 55 de hectare şi numai 3 hectare de cartofi de toamnă din suprafaţa de 60 de hectare. I. NAGY (Continuare în pag. a 3-a) TOATE FORŢELE ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ La C.A.P. din Tușnad se recoltează ultimele rînduri de cartofi din cele 240 de hectare. Iată un exemplu pozitiv pentru cooperativele agricole care încă nu se pot lăuda cu un asemenea rezultat. ■ De la opinii, la o deplină colaborare în mişcarea sportivă a judeţului ■ Pe ecrane „Tarzan, omul maimuţă" ÎN NUMĂRUL DE AZI: pagina a 2-a ■ Tricentenarul Liceului din Miercurea-Ciuc ■ La critica făcută de ziar pagina a 3-a pagina a 4-a ATENTIE, TARANI COOPERATORI! Jumătate din recolta de cartofi se află încă în pămînt! Din situaţia statistică de la Direcţia Agricolă judeţeană rezultă că pînă în seara zilei de 17 octombrie în cooperativele agricole de producţie s-a recoltat o suprafaţă de 3.606 hectare faţă de 12.819 cultivate, care reprezintă un procent de numai 28,1 la sută, iar pe loturile personale ale cooperatorilor şi parcelele individuale s-au recoltat 8.828 ha. sau 84,3 la sută din suprafaţa cultivată. Pe judeţ, din 23.291 s-au recoltat 12.434 ha. reprezentînd 53,3 la sută. Cifrele înscrise pe harta alăturată reprezintă procentual, suprafeţele cu cartofi recoltate în fiecare comună din judeţ. Din această situaţie rezultă că nu se depun suficiente eforturi pentru impulsionarea lucrărilor de recoltare. Acest lucru este ilustrat de diferenţele mari de realizări între comune cu condiţii pedoclimatice asemănătoare. Sunt comune care deşi au avut cultivate suprafeţe mari cu cartofi, au reuşit totuşi să recolte-ACADAR (Continuare în pag. a 3-a) SITUAȚIA RECOLTĂRII CARTOFILOR PE C011UNE 17 oct. 1968 BllEOP copeu bodsec GALAUTAS SUSCETflre 0(*T QAO DEM6TEA Lfiim ft ’zwnmlj f susewi tUNCA Ot Sift ■MIWIL6N» fajtOcoNe SlCULEMi GAPIW.'* fii-Wflfl fiQi SIMONEÎTI BQADEST4 1/LAHlTâ C1UCSINGE0HGIU ^secuirjc' ^ENQ&Pi.srúni. ra^SECUitsíV SINCQAENl Ft LI GEN f (iMAOTIN '5ÍNS|MI0Af ULlEi .DIMiU tusmAD m^NDl