Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-08-01 / nr. 448
BREVIAR cultura „EXCURSIE LITERARĂ" PE URMELE SCRIITORILOR IN OLTENIA Sl BANAT Intre 7—19 iulie, un grup de 39 elevi din clasele IX—XII, membri ai cercului literar „Mihail Sadoveanu"' de la Liceul din Miercurea- Ciuc, conduşi de un grup de profesori, au efectuat cea de-a patra şi ultima dintre excursiile literare prin ţară. Primul popas important l-am făcut la Albeşti, lingă Sighişoara, unde am vizitat monumentul şi muzeul care imortalizează memoria marelui poet revoluţionar maghiar Petőfi Sándor. În continuare, timp de două zile, am vizitat Sibiul cu numeroasele sale monumente, muzee şi vestigii literare, culturalartistice, printre care ,,Brukenthalul“, Muzeul etnografic din pădurea Dumbrava, redacţia „Tribunei", „Luceafărului" etc. La Răşinari am văzut casa natală, mormintele părinţilor şi ale membrilor familiei bardului „pătimirii noastre", Octavian Goga, în drum spre Rîmnicul Vilcea, ne-am oprit la monumentul de pe dealul de lingă satul Şelimbăr, ridicat In amintirea victoriei obţinute aici de Mihai Viteazul in 1599, iar la Avrig am vizitat casa natală, bustul şi mormîntul lui Gheorghe Lazăr. In „cetatea banilor" — Craiova —, dintre numeroasele monumente şi instituţii istorice, culturale, artistice şi literare, vizitate timp de 2 zile, ne-au atras în mod deosebit : — Muzeul memorial „Traian Demetrescu" şi Colegiul national „N. Bălcescu", în care au profesat şi studiat unele dintre cele mai proeminente figuri de dascăli şi elevi străluciţi, printre care: Florian Aaron, Ion Maiorescu, Al. Macedonski, Nicolaie Titulescu, Gh. Ţifeica, Theodor Aman, Traian Demetrescu, Corneliu Baba. O realizare memorabilă a excursiei noastre din acest an, râmîne intîlnirea cu scriitorii bănăţeni, grupaţi recent în „Ascociatia scriitorilor din Timişoara". O impresie deosebit de puternică au produs asupra elevilor şi profesorilor monumentele şi vestigiile istorice de la Sarmisegetuza, monumente-Ie plastice ale lui Brăncuşi din Tîrgu Jiu, Muzeul memorial „fl. Bălcescu de la Bălceşti, casa lui Liviu Rebreanu de la Valea Mare. La Braşov am vizitat Liceul nr. 1 unde au profesat sau studiat Ciprian Porumbescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Şt. O. losii, Eugen Jebeleanu, casa natală a poetului Şt. O. losii, Biserici Sf. Nicolae şi casa muzeu din curtea acesteia unde a funcţionat cea mai veche şcoală romănească din Transilvania mormîntul lui Andrei Mureşianu, ş. a. Excursia literară a avut drept scop cunoaşterea diferitelor muzee, case memoriale, monumente, statui, locuri, secvenţe folclorice şi orice alte mărturii legate de viaţa şi creaţia marilor scriitori care s-au născut, au trăit şi au creat pe aceste minunate meleaguri ale patriei. Prof. GH. AFLOAREI Excursioniştii la Muzeul memorial Anton Pann din Rîmnicul Vilcea. Cronica cărţii M: „POEME IN MARS” Volumul de versuri „Poeme in mars“ e o carte ostăşească, menită să-l emoţioneze din nou, prin bogăţia amintirilor şi prin lirismul bărbătesc al versurilor, pe ostaşul care a luptat „pe Tisa", care a trăit înfrigurat in tranşee, aşteptind din „atac de noapte" sau un „marş in zori", pe ostaşul care a luptat pas cu pas pentru fiecare palmă de pămint, pină cînd a trăit înălțătoarea zi de „25 Octombrie“, cind pămintul țării a fost eliberat in întregime de sub jugul fascist. Dar cartea se adresează in egală măsură şi ostaşului „de astăzi şi a celui de mîine“, cum mărturiseşte autorul, se adresează deci chiar şi tinerilor care nu au îmbrăcat încă uniforma militară, „Poeme în marş“ devenind astfel o carte patriotică cu o acţiune largă. Patria este slăvită in aproape toate poemele, adevărate imnuri, bărbăteşti, noţiunea de patrie fiind cîntată cu mijloacele poeziei, in versuri de un patetism sobru: „Ei simt în palmă ierburile moi, în nori frunzişul armondind a ploi şi-o rană limpede cum e cleştarul Sub talpă lutul, reavăn şi fecund în care bobul tînăr şi rotund visează vîntul, soarele, hambarul." (Şi patria trăieşte-n vîrsta mea") " în „Coborim din timp" istoria este identificată în simbolul Mioriţei, împlinită „din cetini şi lună" purtată ca pe un odor sfint „cu noi subsuoară din Plevna-n Mărăşeşti şi Cărei", iar mersul mnainile al istoriei presărate de jertfe n-a fost zadarnic: „Am ajuns cu gleznele ude de glorie şi rouă / pe daurita gură de rai“..., minunată metaforă a patriei socialiste. Măreţele umbre ale marilor voievozi sunt privite cu pioşenie, dar imaginea străbunilor inoculează în suflet noi şi clocotitoare energii, în „în umbra lui Ştefan la Putna“ poetul alege ca multo aprecierea făcută voievodului de tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „...am adus un omagiu lui Ştefan cel Mare, voievod al Moldovei, şi am putea spune, al tuturor românilor“ ... In poemul lui Dragoş Vicol, Ştefan devine intr-adevăr chintesenţă a paginilor de istorie glorioasă a poporului român. Imaginea statuară şi simbolică a ostaşului din „Grănicer“ e un avertisment pentru toți cei ce ar îndrăzni să atenteze la suveranitatea patriei socialiste. Mai multe poezii sunt închinate tinerilor recruţi, pentru care armata va însemna călire şi bărbăţie, spirit de devoţiune faţă de patrie şi popor. Notabil în acest sens este ciclul de „Scrisori" în care SEL, „plecat adolescent şi-ntors bărbat, cu cerurile patriei pe umăr", se va întoarce, după terminarea stagiului militar, la EA : „Miine mă-ntorc, iubita mea, la Pateticele „Poeme în marş" ne aduc aminte că toţi am fost odată ostaşi, dar ne spun mai, ales că sintem şi vom fi ostaşi ori de cite ori patria o va cere. MIHAI SIN îndrăgostit, dar rămînînd tine, soldat". ! — Aș putea răspunde cu aceeași întrebare — spuse el. Inspectorul privi gînditor spre judecător. Simon observă în privirea sa o neascunsă silă. — în orice caz, nu de aceea am venit, ca să răspund întrebărilor dumitale — spuse inspectorul cu o voce uscată. Simon privi pe cei doi oameni. — Două braţe ale legii. Unul care ţine balanţa şi celălalt care mînuieşte spada. Aţi putea fi model pentru o statuie cu următoarea inscripție: incoruptibilii. Fernack se încruntă. Nather, tulburat, se foi în fotoliu. In cameră se lăsă liniștea, care fu însă întreruptă curînd de vocea inspectorului. — Nu cunoști altă poveste cu zîne? — Ba da, răspunse prompt Sfîntul. — A fost odată, ca niciodată un oraş foarte bogat, cel mai bogat oraş din lume. Turnurile sale zgîriau norii, iar străzile erau pavate cu aur. Toată populaţia oraşului ar fi putut fi fericită, dar era în 26 SFÎNTUL LA NEW YORK acest oraș un polip uriaș, care cu nenumăratele-i ventuze sugea sîngele oamenilor... — Asta nu-i poveste — remarcă amar Fernack. E,purul adevăr. — Fernack — continuă Sfîntul —, dumneata știi de ce sînt aici? Azi după-amiază am lucrat pentru voi. Am îndeplinit o misiune care era de resortul prietenului nostru Nather. Ionetzki îți era prieten, nu ? — Dumneata știi cam multe -- spuse inspectorul, strîngînd pumnii. — Și apoi ? — Și apoi am descoperit că Irboll era prieten cu Nather. De aceea am venit aici. Și iată că ai sosit și dumneata. Așa că îți pun aceeași întrebare. De ce ai venit aici ? Fernack se întoarse spre judecător, dar fațatranspirată a lui Nather îl privea nemișcată. Inspectorul privi din nou spre Sfîntul. — Dumneata ești prea indiscret — spuse. — Atunci să încercăm o altă metodă — spuse Simon, concesiv. — Nu întreb, ci îți cer părerea. — Despre ce ? — Despre asta: „Marele Șef vă roagă să fiți acasă astă seară. S-ar putea să aibă nevoie de dumneavoastră”. Inspectorul se ridică. Ochii îi străluceau. Nather sughiță, de parcă ar fi primit un glonț în stomac. — Repetă! cerui Fernack cu o voce răgușită. — N-ai înțeles? — întrebă Sfîntul liniștit.. — Tare aș vrea să știu ce poate însemna acest mesaj. — Cui îi este adresat? — întrebă Fernack. Nather, cu pumnii strînși, cu fața împietrită, se ridică. — Dar e insuportabil, Fernack. În loc să-l arestezi imediat, dumneata discuți cu acest nebun ! Inspectorul privi spre judecător: — Dacă vrei neapărat, ia-i dumneata revolverul. — Am să depun plîngere! — strigă Nather. — Am să cer să fii transferat. Pentru ce e bună poliția dacă un nebun înarmat poate tine în șah un judecător, în propriul cabinet de lucru? SFÎNTUL LA NEW YORK — Şi dacă gangsterii pot ucide poliţişti, ziua-n amiaza mare fără a fi judecaţi pentru aceasta ? — continuă Simon, ironic. Ai dreptate, judecătorule, pentru ce e bună poliţia? Propun să ţinem o întrunire de protest. Unde o să ajungem, dumnezeule? Unde o să ajungem ? Nather se sufoca de furie. Sfîntul se apropie de birou și deschise cutia de țigări. Scoase o țigară de foi și o mirosi. — Bune țigări — zise. Scumpi prieteni — continuă, în timp ce strecura două țigări de foi în buzunarul hainei, iar o a treia și-o puse între buze. Să nu-mi purtaţi pică, că vă părăsesc aşa de repede. Desigur că aveţi agenţi de încredere... Şi părăsi încăperea, prin uşa pe care venise. Fernack privi încremenit în urma sa, apoi oftă adine, se duse la fereastră, şi privi în noapte. Îngîndurat, observă: — Iată un om care ar putea să-mi placă! — Poți s-o ștergi și dumneata, am să te anunț... — spuse Nather furios. — Pină atunci — îl Întrerupse Fernack — ascultă ce am de spus. Uscăciunea vocii, își făcu efectul. Totul a durat numai cîteva minute. Spuse tot ce avea de spus, apoi îl părăsi pe Nather, care era palid și tremura din toate încheieturile. La cinci minute după plecarea lui Simon Templar, inspectorul coborî grăbit scările și se urcă în maşină. Tocmai vroia să pornească motorul, cînd simţi în coaste ţeava unui pistol. — Inspectore, aş vrea să te rog să mă plimbi puţin cu maşina — auzi vocea Sfîntului. Totul era atît de neașteptat, incit Fernack încremeni. Intre timp, Simon se așeză lingă inspector. — Vreau să stau de vorbă cu dumneata. E posibil să ai să-mi spui ceva. Du-mă unde vrei, în afară de poliție. Chipul inspectorului trăda sentimente contradictorii. (Va urma! 27 lesbe charteris\ Secuiesc Expoziţia Cooperativei „Arta Harghitei“ Muzeul din Cristuru Secuiesc găzduieşte în aceste zile expoziţia de artă populară deschisă de Cooperativa „Arta Harghitei", sub egida Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti. Sunt expuse covoare, cusături în motive populare, evidenţiind resursele mari ale artizanilor cooperatori. Destinate a decora interioarele, exponatele sunt executate cu multă fineţe. Ceramica ce însoţeşte expoziţia, figurinele cioplite în lemn, contribuie la conturarea unui ansamblu caracterizat prin graţie şi bună.""*. * ÎNSEMNĂRI Vioara lui Moraru Vasile Am cunoscut nu de mult un om a cărui biografie, deși nu avea nimic spectaculos în ea, m-a impresionat profund. într-una din serile acestui iulie atit de capricios, la Casa de cultură, din Toplița orchestra de muzică populară repeta de zor. Am cunoscut cîțiva membri ai orchestrei, Ş mi-a plăcut sîrguinţa cu care repetau două solis- Ş te talentate, Mărgineanu Maria şi Fărcaş Elena. 5 Animatorul orchestrei, Moraru Vasile, dădeam dovadă de o pricepere puţin obişnuită şi am fost Ş cu atit mai impresionat de cunoştinţele sale muzicale, după ce l-am cunoscut, după ce mi-a po- Ş vestit viata lui (atît cit se poate „povesti" o viată)! Moraru Vasile e de loc din Filpea, comuna Subcetate. l-a plăcut muzica de cînd se ştie. Dar e una să-fi placă, şi alta să cinfi şi, dorind să înveţe la un instrument, pe cînd era în clasa a Vll-a, şi-a construit o vioară „originală“, aproape bizară : a luat două şipci de şindrilă, carton de a o cutie de bocanci, a întocmit un arcuş din emn de fag şi păr de cal, iniţial destinat unui buhai... şi a Incercat-o. Vioara Cînta, e drept, nu ca una adevărată, dar cînta! Pentru puțin timp, la Liceul din Gheorgheni, Moraru Vasile a avut in mină o vioară adevărată. A trebuit însă să abandoneze liceul şi s-a angajat la C.I.L. Gălăuţaş. Din propriul cîştig, a avut apoi propria vioară. A devenit in curind un instrumentist de bază în orchestra combinatului, a învăţat să evite foarte bine la acordeon şi „se descurcă" şi la instrumente de suflat. Nu-i exclus ca în curând, să-l vedeţi pe Moraru Vasile şi orchestra sa într-un turneu cu formaţiile Casei de cultură din Topliţa. Veţi vedea un bărbat obişnuit, de 30 de ani, îndesat, cu alură de tăietor de lemne, puţin cam stîngaci pe scenă, dar veţi auzi mai ales şuierul viatului prin pădurile de brazi, bolborositul Mureşului în amurg, chemările neînţelese dar fascinante ale păsărilor şi veţi vedea... un alt Moraru Vasile, pentru că omul acesta e el însuşi doar atunci cînd prinde în mina masivă de tăietor de lemne, arcușul .. . S. MIHAI I NOTE O aprobare mult aşteptată In urmă cu vreo 3—4 ani I.A.S.-ul din Odorheiu Secuiesc, dispunea de un grajd situat în perimetrul oraşului. Fiind o sursă permanentă de viciere a atmosferei, organele locale, de comun acord cu conducerea I.A.S.-ului, au hotărît demolarea lui. Procedînd în consecinţă, conducerea I.A.S.-ului a întocmit documentaţia necesară, pentru a obţine aprobarea forului tutelar — Departamentul I.A.S. — pentru demolare. Aprobarea solicitată era necesară pentru scoaterea din evidenţă scriptică a respectivului mijloc fix. De atunci şi pină astăzi unitatea din Odorheiu, Secuiesc aşteaptă sosirea aprobării. între timp grajdul a fost demolat, pe locul lui, aflîndu-se astăzi un teren de sport. Paradoxul acestei întîmplări îl constituie însă, faptul că din fondurile întreprinderii agricole de stat, se duc pe pustii, circa un milion de lei anual, drept cote de amortizare pentru grajdul .. sportiv. De ce ? Pentru că aprobarea s-a „împotmolit" pe undeva prin sertarele vreunui serviciu de la Departamentul I.A S. M. GEORGESCU Juristul vă răspunde PLATON IOAN, Gălăuţaş. Legea nr. 26/1967 privind concediul de odihnă al angajaţilor la stabilirea duratei concediului are la bază principiul vechimii în muncă a fiecărui angajat. în acest sens, durata concediului de bază pentru fiecare angajat se stabileşte, în raport cu vechimea sa în muncă, între 15 și 24 zile lucrătoare. Principalul act normativ care reglementează modul de determinare a vechimii în muncă este prevăzut în art. 133 și 133/1 din Codul Muncii. Potrivit acestor prevederi legale prin vechime în muncă se înțelege totalitatea timpului cît o persoană a lucrat în cadrul unui raport juridic de muncă, indiferent de unele întreruperi pe care le-a avut în muncă sau de locurile de muncă, în care a activat. Astfel, de exemplu se consideră vechime în muncă și timpul cît salariatul și-a încetat activitatea în cadrul raportului juridic de muncă, datorită unor împrejurări excepţionale anume prevăzute de lege, în legătură cu care nu se poate reţine vina angajatului. Astfel fiind, întreruperea în muncă în intervalul de timp arătat de cititor are influenţă la stabilirea vechimii în muncă şi deci şi asupra dreptului la zilele de concediu de odihnă corespunzătoare, numai în măsura în care acesta se datoreşte vinei angajatului. Dacă întreruperea în muncă a avut loc în una din împrejurările enunţate de textul de lege arătat, există întrunite condiţiile vechimii în muncă. BEREI ADAIBERT, Bălan Potrivit prevederilor Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat, în cazul cînd se schimbă gradul de invaliditate al unui pensionar cu pensie de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boală profesională, intr-un grad de invaliditate mai mare, pensia se va recalcula la procentele corespunzătoare noului grad de invaliditate. Pentru stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate se ia in considerare salariul tarifar de încadrare de care pensionarul a beneficiat în calitate de angajat, gradul de invaliditate şi grupa de muncă. In cazul în care în urma trecerii de la un grad de invaliditate la unul mai mare, din calcule ar rezulta o pensie mai mică decit cea primită pină la data recalculării, se va menţine cuantumul pensiei avute pină la acea dată. I. HANGA, Gălăuţaş. Potrivit prevederilor Codului Muncii care reglementează timpul de muncă şi odihnă, efectuarea orelor suplimentare de regulă este interzisă. Ele se vor putea efectua numai în cazuri excepţionale cu aprobarea prealabilă a conducerii organelor centrale de acord cu comitetul central al Uniunii sindicatelor pe ramură. Angajatul care prestează muncă în cadrul orelor suplimentare pe baza dispoziţiei de serviciu, are drept la plata orelor suplimentare efectuate, cu sporurile prevăzute de Codul Muncii. In acest sens plata orelor suplimentare se face pe baza salariului cuvenit pentru o oră de muncă, la care se adaugă pentru primele 2 ore lucrate peste programul de muncă un spor egal cu 50 % din salariul tarifar (adică fiecare oră se plătește cu un salariu și jumătate), iar pentru orele lucrate în zilele lucrătoare după primele 2 ore suplimentare, precum şi pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămînal se adaugă un spor egal cu 100 % din salariul tarifar (adică fiecare oră se plăteşte cu un salariu dublu). STAN GH. Bilbor. Dreptul de alocaţia de stat pentru copii se naşte după 90 de zile calendaristice de la angajare pe baza unui contract de muncă pe durată nedeterminată. In acest sens, dacă aţi fost angajat în luna iunie 1969 dreptul la alocaţie se naşte după 90 de zile de la încadrare, restul timpului cît aţi lucrat fără să fi fost angajat, neinfluenţînd drepturile la alocaţie. In perioada cît aţi lucrat fără angajare, respectiv aţi fost lucrător sezonier, în sensul instrucţiunilor pentru aplicarea Decretului privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii nu v-aţi încadrat în categoria beneficiarilor de alocaţie. KISS GAVRIL SIMBATA, 2 AUGUST PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineaţă. 5.30 Jurnal agrar. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Mioriţa. 10.15 Piese instrumentale. 10.30 Din ţările socialiste. 11.05 Varietăţi muzicale. 12.00 Muzică uşoară. 12.15 Recital de operă. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să ştiu. 14.35 Cîntec şi joc românesc. 15.00 Radioclub turistic. 15.20 Muzică uşoară. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 La microfon, Jean Păunescu. 16.30, Ce e nou în judeţul nostru. Covasna — august 1969. 16.50 Mîndrie şi cîntec ne eşti Românie! 17.05 Antena tineretului. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.00 Gazeta radio. 20.10 Vedete ale muzicii uşoare. Hugues Auffray. 20.30 Eminesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 21.00 Posta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Serenade. 22.55 Moment noetic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. 7.30 Cînta Lili Bulacsi și Dorin Anastasiu. 7.45 Melodii populare. 8.10 Tot înainte. 9.00 Matineu de operă . 10.30 Solişti de muzică uşoară şi populară. 11.30 Bibliotecă , poezie românească, 11.5 Cîntecul săptămînii. 12.1 Caleidoscop muzica 13.00 „De la 1 Ia 5‘ 16.00 Radiojurnal. 17.0 Concert. 17.35 Ştiinţe tehnică, fantezie. 18.0 Varietăţi muzicale. 18.3 Oameni de seamă. Mihail Sadoveanu. 18.5 Muzică populară. 19.0 Muzică uşoară. 19.20 Revista literară radio. 19.5 Muzică uşoară. 20.00 Concert. 20.45 Scriitori la microfon. 21.20 Selecţiun din operete. 22.20 Un cîntec pentru tine. 23.40 Piese pentru violoncel 23.58—1.00 Simfonia II-a de Jean Sibelius. SIMBATA, 2 AUGUST 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Din activitatea cinecluburilor pioniereşti. 17.50 Belle şi Sebastien. 18.15 Student Club Bucureşti vă prezintă... 18.45 Aplauze pentru colegii noştri. Selecţiuni din Festivalul cultural-artistic republican al elevilor. 19.15 La volan. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Monografii contemporane Porţile de fier (emisiunea a VI-a). 21.15 Cîntece de lume. 21.55 Film TV: Ritmuri contemporane. 22.15 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.35 Film serial : Comisarul Maigret. 23.25 „Epoca de piatră". Film muzical de desene animate. In ziua de 2.VIII.1969 între orele 3,30—11 pe raza judeţului nostru se desfăşoară competiţia automobilistică .Raliul Dunării — Castrol", organizat de Automobil Clubul Român. Concurenţii vor intra pe raza judeţului în ziua de 2.VIII.1969 în jurul orelor 3,30 urmînd traseul Sovata—Praid Borzont — Joseni — Gheorgheni — Cheile Bicazului şi retur cu probe speciale pe drumul judeţean 123, intre km. 2—30 şi drumul national 12/6 în atenţia conducătorilor auto între km. 3—16, iar la întoarcere între km. 32 —18. Pentru buna desfăşurare a acestei competiţii de importanţă internaţională, se interzice circulaţia oricărui mijloc de transport la data şi orele de mai sus pe traseul indicat. Atragem atenţia tuturor participanţilor la circulaţia rutieră asupra faptului că, spre deosebire de concursurile anterioare, în acest an viteza de circulaţie este cu mult mai mare. Persoanele care vor să urmărească desfăşurarea concursului, sunt rugate să se amplaseze în locuri ferite de orice pericol. V V In cinstea Congresului partidului SPECTACOL FESTIV Casa de cultură din municipiul Odorheiu Secuiesc pregătește în aceste zile un spectacol festiv consacrat celui de-al X-lea Congres al partidului. Fanfara casei, recitatorii, cintăretii, dansatorii, orchestra de cameră (dirijată de Balázs Ferenc), se pregătesc pentru a cinsti măreţul eveniment. Protagoniştii spectacolului se vor face purtătorii de cuvînt în vers şi cîntece ai înaltelor sentimente de patriotism care-i animă pe toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri. Am notat din programul în pregătire, cîntece închinate ţării, poeme dedicate partidului, dansuri populare româneşti şi secuieşti, care vor celebra marile zile de dezbateri constructive. II