Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-09-11 / nr. 483
Pag. 2 Raid prin căminele culturale Căminele culturale sunt ale tuturor şi ale fiecăruia, ale tinerilor, care vin aici, dornici de a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi instructiv, ale bătrînilor, care vor să uite, măcar pentru o clipă, numărul mare al anilor aşezaţi pe umerii lor. Nu ne este indiferent cum şi unde ne petrecem timpul liber, precum şi ce activităţi organizează în acest sens instituţiile culturale din judeţ. ... Căminul cultural din Porumbenii Mari. Un grup de tineri zgomotoşi îi aşteaptă deschiderea. Stînd de vorbă cu ei, aflăm că nu sunt satisfăcuţi de activităţile culturale ce se organizează la căminul cultural, mai ales în ultimele patru luni. Tînăra Palla Irina, îmi vorbeşte despre felul cum toate distracţiile se rezumă doar la vizionarea unui film, a unei emisiuni de televiziune şi radio. Activităţile au devenit monotone, nu se fac recenzii de cărţi, seri literare cu ocazia aniversării marilor noştri scriitori. De la începutul anului şi pînă acum au fost organizate doar 4 seri de dans. Băieţii îşi petrec timpul lor liber pe la restaurantul din Cristuru Secuiesc. Dar fetele, unde să meargă ? Directorul căminului, Sebök Tiberiu, se miră cînd îi comunic nemulţumirile şi, în acelaşi timp, dorinţele tinerilor localnici. îmi vorbeşte despre activităţile culturale susţinute în perioada de iarnă, despre formaţiile de teatru, de dans şi brigada de agitaţie, motivînd slaba activitate culturală prin lucrările de terminare a construcţiei căminului. Dar şi el recunoaşte că ar trebui făcut mai mult pentru tineretul din Porumbenii Mari. Se întreabă dacă e bine să organizeze în fiecare duminică o după-masă de dans. îl sfătuim să le organizeze cit mai repede ! .. . Directorul căminului cultural din Iuliţa este tovarăşul Szöcs Attila. Căminul nu e deschis, îi va deschide seara operatorul cînd va rula un film. Ultima manifestare culturală a avut loc la 23 August. Căminul are brigadă artistică, formaţie de dans şi de teatru. Duminica viitoare va avea loc tradiţionala sărbătoare a culesului de struguri. Căminul, de altfel — mă informează tovarăşul Szöcs — este foarte des vizitat de teatrul din Sfîntu Gheorghe. Nu se poate face mai mult — spune tovarăşul director — activităţile culturale se vor intensifica în luna noiembrie , tinerii vara sunt plecaţi, lucrează pe la şantiere. Nu se poate mai mult?! Noi credem că se poate ! . . . Feliceni, găsesc căminultural închis. O bică, Varadi Rozalia mă informează că directorul a plecat acasă la Odorheiu Secuiesc. Seara căminul se va deschide şi aici pentru rularea unui film. ... Tinerii Csile Emeric, Doboş Ştefan, Bot Emeric din Căpîlniţa, sunt mai mult decât mulţumiţi de felul cum tovarăşul director Szász Grigore se ocupă de organizarea timpului lor liber. Căminul este bine dotat, tinerii au clubul lor, unde în fiecare duminică după-masă organizează dans. In asemenea împrejurări ni se pare firesc că tinerii ■ nu caută distracţia în altă parte, se simt bine la ei, în cămin, care a devenit, datorită unei bune organizări, cea de-a doua casă a lor. ... La Vlăhiţa, deşi nimeni nu ştie precis cine este directorul, există activitate culturală. Un afiş colorat cheamă vlăhiţenii la căminul cultural. Seara la ora 8, formaţia artistică de amatori din Miercurea- Ciuc susţine un program de muzică uşoară intitulat: „Rizi cu noi’'. ...Buna înzestrare a căminelor culturale, pe care le-am vizitat în cursul zilei de duminică, ne-au convins că există variate posibilităţi de a oferi tuturor activităţi plăcute, interesante, instructive. Din păcate, însă, aceste posibilităţi, uneori, sunt insuficient valorificate, fapt ce ar trebui să stea în atenţia conducerilor instituţiilor culturale a organizaţiilor U.T.C. KISS IOAN CONDIŢIILE EXISTENTE IMPUN O ACTIVITATE SUPERIOARA! 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntăîn Maramureş. 18.35 Seară de balet. 19.00 Transmisiune de la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România '69. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 20.00 Film artistic: „O poveste ca în filme". Comedie muzicală ca Cliff Richard şi Susan Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limba română de conf. dr. Sorin Stati. 22.30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.50 Varietăţi pe peliculă. Ploaie de vară — producţie a studiourilor de televiziu.1 din Leningrad. ViNERI 12 SEPTEMBRIE Pe scurt, dar foarte exact, Sfîntul îi aduse la cunoştinţă cele petrecute. — Bapoulos intenţiona să vorbească, dar nenorocitul nu ştia tocmai ce ne interesa pe noi. Vom continua, dar va trebui să avem grijă să nu-i lichidăm pe toţi, pentru că atunci nu va avea cine să ne conducă la Marele Şef. Or, eu sunt ferm hotărât să-l cunosc. Dacă Papoulos a spus adevărul, atunci va trebui să-l caut pe Mr. Inselheim, să mă informez , despre necazurile sale. De aceea m-am întors. Și, după o scurtă pauză : — Bill, spuneai că vei acoperi cheltuielile acestei cruciade, nu ? Valcross scoase stiloul și carnetul de cecuri. —Cit îți trebuie? — N-am nevoie de bani, ci de o mașină. Una de culoare închisă și cît mai rapidă. Încă azi. Sînt convins că în curînd se vor petrece lucruri interesante la palatul Inselheim. New York-ul era scăldat de lumini cînd Simon se așeză la volanul mașinii cumpărate de Walcross. Cu cît se gîndea mai mult, cu atîtmai SElNTUL LA NEW YORK 61 convins era că se află pe urme bune. Exasperaţi de hărţuiala la care fuseseră supuşi, bandiţii nu-1 vor menaja pe Mr. Inselheim, dacă acesta nu va ceda. S-ar putea ca bancherul să fie nevoit să plătească încă în această seară. Simon conduse mașina spre Sutton Place. In fata casei lui Mr. Inselheim găsi o mașină parcată. în apropierea ei, unindivid se plimba agale. Simon încetini, căutînd un loc de parcare lingă trotuar, cînd un individ scund, bondoc, ieși din clădire. Cel care se plimba, i se atașă. Fără să oprească motorul, Simon îl observa pe bondoc, care ținea în mîini un pachet înfășurat în turtle. Schimbă cîteva cuvinte cu celălalt, apoi porni spre mașină. La lumina bogată a lămpilor de pe stradă, Simon îl recunoscu pe bancher, a cărui figură îi era cunoscută din fotografiile apărute în ziare. ■ — Mr. Templar sosește, în timp ce Mr. Inselheim pleacă —..rosti el cu jumătate voce. Am sosit la timp. Individul care înainte se plimba, era, probabil, detectiv. Era de așteptat ca, în urma celor petrecute cu o zi înainte, poliţia să aşeze pază în faţa casei lui Inselheim. Simon se lansă în urma maşinii care se îndepărta cu mare viteză şi, curînd, o ajunse. Clădirile oraşului rămaseră în urmă. Era o seară minunată. Simon se gîndea că într-o astfel de noapte omul are nevoie de pace şi linişte. Ar fi găsit o distracţie mai plăcută decit urmărirea maşinii lui Mr. Inselheim. Bineînţeles că alta ar fi fost situaţia, dacă la volanul maşinii din fată s-ar fi aflat Fay Edwards. Dintr-o dată îi atraseră atenţia nişte semnale luminoase. Frînă brusc. Maşina din fată frînă, de asemenea, oprindu-se lingă șanț. Un nou semnal. Sfîntul văzu cum prin fereastra mașinii din față zboară un obiect întunecat, spre tufișurile de pe marginea drumului. Apoi, limuzina se în- depărta repede. Simon coborî din mașină și se furișă spre locul unde se aflase cu cîteva clipe înainte mașina lui Inselhoim. Găsi obiectul azvîrlit din ma- PE ECRAN „Comisarul X „Trei cîini Sulic ierit senzaţional, un poliţist de factură tradiţională, suspensuri in lanţ, surpriză veritabilă in final — iată In cîteva cuvinte punctele „tari" ale coproducţiei vest-germain-franco-abanezo-ungare. Trebuie să recunoaştem că prea multe studiouri şi-au dat mina spre a realiza totuşi numai o modestă (dar meritorie) adaptare a binecunoscutului roman semnat de Bert F. Island. Pe ecranele noastre a mai rulat (1967) o secvenţă a serialului. Succesul de public este oricum asigurat, pentru că un om cu un asemenea titlu şi cu protagonişti de eleat (Tony Kendall, Bud Harris etc.), tentează. Evident, spectatorul exigent descoperă destule artificii (frumoase in fond...), dar întoarcerea la fantasmele copilăriei este fără dezminţire, fermecătoare ! Căpitanul Rowland are misiunea ingrată de a transporta la Istanbul un flacon cu LSD in valoare de 25 milioane de dolari. După tipic, o bandă cu nume bizar, prinde firele şi urmează la fel de obişnuita goană după valorosul produs. Intervine in acţiune Comisarul X, care avea şi el o misiune delicată, aceea de a aduce o fată de familie bună, răpită de diabolica bandă. Dar acţiunea se complică treptat şi nu vrem să dezlegăm aici toate iţele lăsind astfel nealterată plăcerea cinefilului. Cuvinte bune pentru, regia (Rudolf Zehelgruber) care a speculat cu dibăcie virtuţile tensive ale romanului. Imaginea excelentă, actori frumoşi şi de diferite temperamente, etc. etc. V. COSTEA şi banda III verzi La critica facuta de din ziarul cu numărul 437, în cadrul unei „mese rotunde" a apărut articolul intitulat „Cuiii vă simţiţi la Borsec ?“, in care erau evidenţiate unele aspecte pozitive dar şi criticate deficienţele semnalate în această staţiune, lată răspunsul primit din partea I.B.G. Borsec. „Imediat după apariţia articolului, au lmat sănătoacele trăsuri . Responsabilul Casei de primire din Topliţa a fost obligat să fie prezent în gară la sosirea fiecărui tren. Am intervenit la Autobaza T.A. Topliţa pentru a pune în circulaţie, numai autobuze în perfectă stare de funcţionare şi cu un personal corespunzător. Au fost luate măsuri disciplinare împotriva acelor salariaţi care au avut o atitudine necuviincioasă faţă de oaspeţi. Pînă la închiderea sezonului cald, vom evita cazarea în vila 12, vilă care are cîteva camere necorespunzătoare. In încheierea răspunsului nostru accentuăm faptul, că cele semnalate în cadrul articolului, ne vor fi de un real folos în activitatea pe care o desfăşurăm, pentru a asigura oaspeţilor condiţii tot mai bune de odihnă şi tratament “. • „Numai cazarea nu « totul». Aşa s-a intitulat articolul apărut în nr., 445 al ziarului nostru în care erau criticate unele aspecte privind aprovizionarea şi funcţionarea unităţii de alimentaţie publică în staţiunea locală Bradul — Topliţa şi la care O.C.L. mixt Topliţa ne-a expediat acest răspuns : „Orarul localului din staţiune a fost schimbat. S-a asigurat personal suficient şi corespunzător. Unitatea a fost dotată şi cu un aparat de radio, iar la bucătărie se pregătesc zilnic cîte 4—5 meniuri, pentru a satisface pe cit posibil, cerinţele vizitatorilor". I. DANESCU Complexul cooperației meşteşugăreşti din Cristuru Secuiesc. 62 SFlNTUL LA NEW YORK sună. Era micul pachet pe care-1 văzuse în mîinile lui Inselheim, cînd acesta plecase de acasă. Nu era greu de ghicit ce conținea. Dar, în loc să-l ridice, Simon se ascunse în spatele unui copac. Liniștea era tulburată numai de adierea vîntului. Pachetul căzuse între două tufișuri, pe un loc destul de bine luminat de razele lunii. Sfîntul fixa într-una acest loc, ținînd mina dreptă în buzunar. După cîteva clipe de așteptare, Simon văzu o mină înmănușată, ce se întindea din tufiș, spre pachet. — In locul dumitale nu m-aș atinge de ei, bătrîne — se auzi remarca batjocoritoare a lui Simon. Se aștepta să audă zgomot de pași sau de împușcături. Dar se înșelă. Din tufiș apăru o siluetă. — Ia te uită! Doar nu e bunul meu prieten, Heimie Felder? Heimrie îl privea timp. Kuhlmann nu-1 angajase pentru inteligența sa, iar începînd de ieri, chiar că nu mai înțelegea nimic. Acum, stătea ca un butuc, incapabil de cel mai mic gest. — Dumnezeule! gemu. Templar se aplecă, și ridică pachetul. Hermrie nici nu încercă să-l împiedice, mulțumindu-se să șoptească pentru sine: •— E trăznit!... — Sunt grăbit — zise Simon. Nu te supăra, dar trebuie să te părăsesc. Sînt convins însă că ne vom revedea... Se auzi zgomot, de pași. Licărirea de speranță care luci în ochii lui Hermie, îl făcu pe Simon să spună : ■— Totuși, am să mai rămîn puțin ! Cu revolverul în mină, se ascunse din nou în spatele aceluiași copac. (Va urma) SCIATICA Sciatica este o boală a vîrstei adulte, fiind foarte rar întîlnită la copii. Se pare că reumatismul este un teren deosebit de favorabil apariţiei durerilor sciatice, ca şi climatul umed sau anotimpul mai friguros. Alte cauze provocatoare ale bolii sunt infecţiile cronice (prin reacţii focale : granuloame, anexite etc.), eforturile fizice mari şi bruşte, printre cauzele favorizante se citează unele suferinţe ca guta şi diabetul, care predispun la apariţia şi prelungirea sciaticei. Cum se manifestă suferinţa ? De cele mai multe ori debutul este brusc, cu aşa numitul lumbago, dureri în şale atroce apărute după expunerea la frigul umed sau după un efort. După cîteva zile, durerile lombare se atenuează progresiv, şi apar în schimb dureri vii, chinuitoare, violente pe traiectul nervului sciatic. Nu rareori, durerile se însoţesc cu senzaţia de amorţeală, furnicături etc. Pe fondul dureros, constant, al bolii (o durere surdă, continuă), se pot grefa crize dureroase paroxistice, atroce, insur portabile. Senzaţia du- r reroasă se poate manifes- Ia sub formă de jun ghiuri sau senzaţii de sfîşieri profunde, coborînd de sub regiunea lombelor în lungul piciorului pînă la călcîi. Adesea, noaptea durerile sînt şi mai, mari. Cea mai mică mişcare sau intenţie de mişcare provoacă creşterea durerii şi bolnavii sînt obligaţi să-şi caute o poziţie în care să se simtă ceva mai bine. Orice mic efort, chiar şi tusea, strănutul sau senzaţia de frig, provoacă exacerbarea durerilor. De obicei, durerile interesează numai o parte, dar se poate întâmpla ca ele să fie bilaterale. MEDICUL este de PĂRERE Medicii descriu în cazul sciaticei aşa-numita atitudine antalgică, devierea coloanei vertebrale într-o parte sau alta, cu scopul de a pune organismul într-o poziţie mai puţin dureroasă. Aceasta explică de ce numeroşi bolnavi, au, pe timpul puseului acut, de , formări poziţionale, sunt aplecaţi înainte sau într-o parte etc. Se recomandă repausul la pat, dar fără prelungirea în timp a imobilizării. Se evită frigul şi orice efort. Aplicarea unui tratament adecvat, cu medicamente antialgice, infiltraţiile cu novocaină, tratamentul fizioterapie cu ionizări sau raze, ultraviolete, sunt indicate. După perioadele acute, un tratament balneologic poate fi de bun folos la Techirghiol, Amara, Herculane, Victoria-Oradea. Dr. DOREL SCHOR ANUL II, nr. 483 ■' 1111» MIERCUREA-CIUG — Ci- nematograful „Harghi- 7 ta": Comisarul X și» Banda „Trei cîini î verzi“, film germano-; Irancez în culori. • ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „ Homorod": Noaptea generalilor, film fran -o-englez în culori (cinemascop). — Interzis , tinerilor sub 16 ani! ; CHEORGHENI — „Mioriţa": Noaptea e făcută pentru a... visa, film italian în culori (cinema- * scop). ■ TOPLIŢA - Cinematograful „Căliman": Tarzan, omul junglei, film american. ; VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa“: Apoi , s-a născut legenda, film românesc în culori. -CRISTURU SECUIESC. — Cinematograful „Pro-gresul": „Marele şarpe, film german în culori » (cinemascop). Completare: Bilanţ în plin marş. ; CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Alo, aţi greşit numărul, film românesc. Completare: ; Intre două bombardamente. ■■ CICEU — Cinematograful „Feroviarul": Dansul Z etern, film maghiar în culori (cinemascop). I BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Copiii Z mării, film sovietic (cinemascop). Completare: Z Mîinile pictorului. ; BORSEC — Cinematograful „Borsec": Uraganul, film chinezesc. Z BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul": Omul momentului, film englez. . VINERI 12 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. RADIOJURNAL. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.30 Radio Prichindel. 11.05 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 13.00 RADIOJURNAL. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptămînii —• Franz Schubert. 16.00 RADIOJURNAL. 17.05 Pentru patrie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.30 Eminesciana. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 22.45, Caravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. „La vînatoare" de George Topîrceanu. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 8.10 Tot înainte. 10.10 Teatru radiofonic: ,,S-a întîmplat azi". Adaptare radiofonică după piesa lui Lev Smelnikov. 11.15 Discuri noi — muzică uşoară 12.15 Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România ’69. 12.35 Muzică uşoară. 13.40 Din cântecele şi dansurile popoarelor. 15.00 Moment ştiinţific. 15.30 Pagini celebre de muzică uşoară în interpretări orchestrale. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Călătorie muzicală. 19.20 Țară de vis. Montaj de poezie contemporană românească. 19.40 Cintă Juia Matray. 19.50 Noapte bună, copii. 22.20 Teatru radiofonic serial : Ursita, de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Seria a V-a. Fecioara de la fîntîna corbului. 22.42 Pagini orchestrale de muzică uşoară. Buletine de știri: Programul I: 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Programul II: 6.05; 12.00; 14.00; 21.00; 23.00; 0.55.