Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-09-11 / nr. 483

Pag. 2 Raid prin căminele culturale Căminele culturale sunt ale tuturor şi ale fiecă­ruia, ale tinerilor, care vin aici, dornici de a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi instructiv, ale bătrînilor, care vor să uite, măcar pentru o clipă, numărul mare al anilor aşezaţi pe umerii lor. Nu ne este indiferent cum şi unde ne petre­cem timpul liber, precum şi ce activităţi organi­zează în acest sens insti­tuţiile culturale din ju­deţ. ... Căminul cultural din Porumbenii Mari. Un grup de tineri zgomotoşi îi aşteaptă deschiderea. Stînd de vorbă cu ei, a­­flăm că nu sunt satisfă­cuţi de activităţile cul­turale ce se organizează la căminul cultural, mai ales în ultimele patru luni. Tînăra Palla Irina, îmi vorbeşte despre felul cum toate distracţiile se rezumă doar la viziona­rea unui film, a unei e­­misiuni de televiziune şi radio. Activităţile au de­venit monotone, nu se fac recenzii de cărţi, seri literare cu ocazia aniver­sării marilor noştri scrii­tori. De la începutul a­­nului şi pînă acum au fost organizate doar 4 seri de dans. Băieţii îşi petrec timpul lor liber pe la restaurantul­ din Cristuru Secuiesc. Dar fetele, unde să meargă ? Directorul căminului, Sebök Tiberiu, se miră cînd îi comunic nemulţu­­mirile şi, în acelaşi timp, dorinţele tinerilor local­nici. îmi vorbeşte des­pre activităţile culturale susţinute în perioada de iarnă, despre formaţiile de teatru, de dans şi bri­gada de agitaţie, moti­­vînd slaba activitate cul­turală prin lucrările de terminare a construcţiei căminului. Dar şi el recu­­noaşte că ar trebui făcut mai mult pentru tinere­tul din Porumbenii Mari. Se întreabă dacă e bine să organizeze în fiecare duminică o după-masă de dans. îl­ sfătuim să le orga­nizeze cit mai repede ! .. . Directorul căminului cultural din I­uliţa este tovarăşul Szöcs Attila. Căminul nu e deschis, îi va deschide seara opera­torul cînd va rula un film. Ultima manifestare culturală a avut loc la 23 August. Căminul are brigadă artistică, forma­ţie de dans şi de teatru. Duminica viitoare va avea loc tradiţionala săr­­bătoare a culesului de struguri. Căminul, de alt­fel — mă informează to­varăşul Szöcs — este foarte des vizitat de tea­trul din Sfîntu Gheorghe. Nu se poate face mai mult — spune tovarăşul director — activităţile culturale se vor­ intensi­fica în luna noiembrie , tinerii vara sunt plecaţi, lucrează pe la şantiere. Nu se poate mai mult?! Noi credem că se poa­te ! . . . Feliceni, găsesc căm­in­ultural închis. O b­­ică, Varadi Ro­zalia mă informează că directorul a plecat acasă la Odorheiu Secuiesc. Seara căminul se va des­chide şi aici pentru ru­larea unui film. ... Tinerii Csile Eme­­ric, Doboş Ştefan, Bot Emeric din Căpîlniţa, sunt mai mult decât mul­ţumiţi de felul cum tova­răşul director Szász Gri­gore se ocupă de orga­nizarea timpului lor li­ber. Căminul este bine dotat, tinerii au clubul lor, unde în fiecare du­minică după-masă orga­nizează dans. In asemenea împreju­rări ni se pare firesc că tinerii ■ nu caută distrac­ţia în altă parte, se simt bine la ei, în cămin, ca­­re a devenit, datorită u­­nei bune organizări, cea de-a doua casă a lor. ... La Vlăhiţa, deşi ni­meni nu ştie precis cine este directorul, există ac­tivitate culturală. Un afiş colorat chea­mă vlăhiţenii la căminul cultural. Seara la ora 8, formaţia artistică de a­­matori din Miercurea- Ciuc susţine un program de muzică uşoară intitu­lat: „Rizi cu noi’'. ...Buna înzestrare a căminelor culturale, pe care le-am vizitat în cursul zilei de duminică, ne-au convins că există variate posibilităţi de a oferi tuturor activităţi plăcute, interesante, in­structive. Din păcate, însă, aceste posibilităţi, uneori, sunt insuficient valorificate, fapt ce ar trebui să stea în atenţia conducerilor instituţiilor culturale a organizaţii­lor U.T.C. KISS IOAN CONDIŢIILE EXISTENTE IMPUN O ACTIVITATE SUPERIOARA! 10.00 Limba rusă (re­luare). 10.25 Limba spa­niolă (reluare). 17.30 Bu­­letin de ştiri. 17.35 Lan­terna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă­­în Maramureş. 18.35 Sea­ră de balet. 19.00 Tran­smisiune de la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România '69. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteo­rologic. 20.00 Film artis­tic: „O poveste ca în filme". Comedie muzicală ca Cliff Richard şi Susan Hampshire. 21.20 Reflec­tor. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limba română de conf. dr. Sorin Stati. 22.30 Te­lejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.50 Varietăţi pe peli­­culă. Ploaie de vară — producţie a studiourilor de televiziu.1 din Lenin­grad. ViNERI 12 SEPTEMBRIE Pe scurt, dar foarte exact, Sfîntul îi aduse la cu­noştinţă cele petrecute. — Bapoulos intenţiona să vorbească, dar ne­norocitul nu ştia tocmai ce ne interesa pe noi. Vom continua, dar va trebui să avem grijă să nu-i lichidăm pe toţi, pentru că atunci nu va a­­vea cine să ne conducă la Marele Şef. Or, eu sunt ferm hotărât să-l cunosc. Dacă Papoulos a spus adevărul, atunci va trebui să-l caut pe Mr. Insel­heim, să mă informez , despre necazurile sale. De aceea m-am întors. Și, după o scurtă pauză : — Bill, spuneai că vei acoperi cheltuielile aces­tei cruciade, nu ? Valcross scoase stiloul și carnetul de cecuri. —Cit îți trebuie? — N-am nevoie de bani, ci de o mașină. Una de culoare închisă și cît mai rapidă. Încă azi. Sînt convins că în curînd se vor petrece lucruri interesante la palatul Inselheim. New York-ul era scăldat de lumini cînd Simon se așeză la volanul mașinii cumpărate de Wal­cross. Cu cît se gî­ndea mai mult, cu atît­­mai SElNTUL LA NEW YORK 61 convins era că se află pe urme bune. Exasperaţi de hărţuiala la care fuseseră supuşi, bandiţii nu-1 vor menaja pe Mr. Inselheim, dacă acesta nu va ceda. S-ar putea ca bancherul să fie nevoit să plătească încă în această seară. Simon conduse mașina spre Sutton Place. In fata casei lui Mr. Inselheim găsi o mașină par­cată. în apropierea ei, un­­individ se plimba a­­gale. Simon încetini, căutînd un loc de parcare lingă trotuar, cînd un individ scund, bondoc, ieși din clădire. Cel care se plimba, i se atașă. Fără să oprească motorul, Simon îl observa pe bondoc, care ținea în mîini un pachet înfășurat în turtle. Schimbă cîteva cuvinte cu celălalt, a­­poi porni spre mașină. La lumina bogată a lăm­pilor de pe stradă, Simon îl recunoscu pe ban­cher, a cărui figură îi era cunoscută din fotogra­fiile apărute în ziare. ■ — Mr. Templar sosește, în timp ce Mr. Insel­heim pleacă —..rosti el cu jumătate v­oce. Am sosit la timp. Individul care înainte se plimba, era, probabil, detectiv. Era de așteptat ca, în urma celor petre­cute cu o zi înainte, poliţia să aşeze pază în fa­ţa casei lui Inselheim. Simon se lansă în urma maşinii care se în­depărta cu mare viteză şi, curînd, o ajunse. Clădirile oraşului rămaseră în urmă. Era o sea­ră minunată. Simon se gîndea că într-o astfel de noapte omul are nevoie de pace şi linişte. Ar fi găsit o distracţie mai plăcută decit urmărirea maşinii lui Mr. Inselheim. Bineînţeles că alta ar fi fost situaţia, dacă la volanul maşinii din fată s-ar fi aflat Fay Edwards. Dintr-o dată îi atraseră atenţia nişte semnale luminoase. Frînă brusc. Maşina din fată frînă, de asemenea, oprindu-se lingă șanț. Un nou sem­nal. Sfîntul văzu cum prin fereastra mașinii din față zboară un obiect întunecat, spre tufișurile de pe marginea drumului. Apoi, limuzina se în-­­ depărta repede. Simon coborî din mașină și se furișă spre lo­cul unde se aflase cu cîteva clipe înainte mași­na lui Inselhoim. Găsi obiectul azvîrlit din ma- PE ECRAN „Comisarul X „Trei cîini Sul­ic ieri­t senzaţional, un poliţist de factură tradiţională, suspensuri in lanţ, surpriză veritabilă in final — iată In cîteva cuvinte punctele „tari" ale coproducţiei vest-ger­­main-franco-abanezo-u­n­­gare. Trebuie să recu­noaştem că prea multe studiouri şi-au dat mina spre a realiza totuşi nu­mai o modestă (dar me­­ritorie) adaptare a bine­cunoscutului roman sem­nat de Bert F. Island. Pe ecranele noastre a mai rulat (1967) o sec­­venţă a serialului. Suc­cesul de public este ori­cum­ asigurat, pentru că un om cu un asemenea titlu şi cu protagonişti de eleat (Tony Kendall, Bud Harris e­tc.), tentea­ză. Evident, spectatorul exigent descoperă destu­le artificii (frumoase in fond...), dar întoarcerea la fantasmele copilăriei este fără dezminţire, fer­mecătoare ! Căpitanul Rowland are misiunea ingrată de a transporta la Istanbul un flacon cu LSD in valoa­re de 25 milioane de do­lari. După tipic, o bandă cu nume bizar, prinde firele şi urmează la fel de obişnuita goană după valorosul produs. Inter­vine in acţiune Comisa­rul X, care avea şi el o misiune delicată, aceea de a aduce o fată de fa­milie bună, răpită de diabolica bandă. Dar ac­ţiunea se complică trep­tat şi nu vrem să dez­legăm aici toate iţele lă­­sind astfel nealterată plăcerea cinefilului. Cuvinte bune pentru, regia (Rudolf Zehelgru­­ber) care a speculat cu dibăcie virtuţile tensive ale romanului. Imaginea excelentă, actori frumoşi şi de diferite tempera­mente, etc. etc. V. COSTEA şi banda I­II verzi La critica facuta de d­in ziarul cu numă­rul 437, în cadrul unei „mese rotunde" a apărut articolul intitulat „Cuiii vă simţiţi la Borsec ?“, in care erau evidenţiate unele aspecte pozitive dar şi criticate deficien­ţele semnalate în aceas­tă staţiune, lată răspun­sul primit din partea I.B.G. Borsec. „Imediat după apariţia articolului, au lmat sănătoacele tră­suri . Responsabilul Ca­sei de primire din Topli­­ţa a fost obligat să fie prezent în gară la sosi­rea fiecărui tren. Am in­tervenit la Autobaza T.A. Topliţa pentru a pune în circulaţie, numai auto­buze în perfectă stare de funcţionare şi cu un personal corespunzător. Au fost luate măsuri dis­ciplinare împotriva ace­lor salariaţi care au avut o atitudine necuviincioa­să faţă de oaspeţi. Pînă la închiderea sezonului­­ cald, vom evita cazarea în vila 12, vilă care are cîteva camere necores­punzătoare. In încheierea răspunsului nostru accen­tuăm faptul, că cele sem­nalate în cadrul artico­lului, ne vor fi de un real folos în activitatea pe care o desfăşurăm, pentru a asigura oaspe­ţilor condiţii tot mai bu­ne de odihnă şi trata­ment “. • „Numai cazarea nu « totul». Aşa s-a intitu­lat articolul apărut în nr., 445 al ziarului nos­tru în care erau critica­te unele aspecte privind aprovizionarea şi func­­ţionarea unităţii de ali­mentaţie publică în sta­ţiunea locală Bradul — Topliţa şi la care O.C.L. mixt Topliţa ne-a expe­diat acest răspuns : „Ora­rul localului din staţiu­ne a fost schimbat. S-a asigurat personal sufi­cient şi corespunzător. Unitatea a fost dotată şi cu un aparat de radio, iar la bucătărie se pre­gătesc zilnic cîte 4—5 meniuri, pentru a satis­face pe cit posibil, cerin­ţele vizitatorilor". I. DANESCU Complexul coope­rației meşteşugă­reşti din Cristuru Secuiesc. 62 SFlNTUL LA NEW YORK sună. Era micul pachet pe care-1 văzuse în mîi­nile lui Inselheim, cînd acesta plecase de a­­casă. Nu era greu de ghicit ce conținea. Dar, în loc să-l ridice, Simon se ascunse în spatele unui copac. Liniștea era tulburată numai de adierea vîntului. Pachetul căzuse între două tufișuri, pe un loc destul de bine luminat de razele lunii. Sfîntul fixa într-una acest loc, ținînd mina dreptă în buzunar. După cîteva clipe de așteptare, Simon văzu o mină înmănușată, ce se întindea din tufiș, spre pachet. — In locul dumitale nu m-aș atinge de ei, bă­­trîne — se auzi remarca batjocoritoare a lui Simon. Se aștepta să audă zgomot de pași sau de îm­pușcături. Dar se înșelă. Din tufiș apăru o si­luetă. — Ia te uită! Doar nu e bunul meu prieten, Heimie Felder? Heimrie îl privea timp. Kuhlmann nu-1 anga­jase pentru inteligența sa, iar începînd de ieri, chiar că nu mai înțelegea nimic. Acum, stătea ca un butuc, incapabil de cel mai mic gest. — Dumnezeule! gemu. Templar se aplecă, și ridică pachetul. Hermrie nici nu încercă să-l împiedice, mulțumindu-se să șoptească pentru sine: •— E trăznit!... — Sunt grăbit — zise Simon. Nu te supăra, dar trebuie să te părăsesc. Sînt convins însă că ne vom revedea... Se auzi zgomot, de pași. Licărirea de speran­ță care luci în ochii lui Hermie, îl făcu pe Simon să spună : ■— Totuși, am să mai rămîn puțin ! Cu revolverul în mină, se ascunse din nou în spatele aceluiași copac. (Va urma) SCIATICA Sciatica este o boală a vîrstei adulte, fiind foarte rar întîlnită la co­pii. Se pare că reumatis­mul este un teren deo­sebit de favorabil apari­ţiei durerilor sciatice, ca şi climatul umed sau a­­notimpul mai friguros. Alte cauze provocatoare ale bolii sunt infecţiile cronice (prin reacţii fo­cale : granuloame, anexi­­te etc.), eforturile fizice mari şi bruşte, printre cauzele favorizante se citează unele suferinţe ca guta şi diabetul, care predispun la apariţia şi prelungirea sciaticei. Cum se manifestă su­ferinţa ? De cele mai multe ori debutul este brusc, cu aşa numitul lumbago, dureri în şale atroce a­­părute după expunerea la frigul umed sau după un efort. După cîteva zile, durerile lombare se ate­nuează progresiv, şi apar în schimb dureri vii, chi­nuitoare, violente pe tra­iectul nervului sciatic. Nu rareori, durerile se însoţesc cu senzaţia de amorţeală, furnicături etc. Pe fondul dureros, con­stant, al bolii (o durere surdă, continuă), se pot grefa crize dureroase­­ paroxistice, atroce, insu­­r portabile. Senzaţia du- r reroasă se poate manifes- I­­a sub formă de jun­­­ ghiuri sau senzaţii de sfîşieri profunde, cobo­­r­­înd de sub regiunea lombelor în lungul picio­rului pînă la călcîi. Adesea, noaptea dure­rile sînt şi mai­, mari. Cea mai mică mişcare sau intenţie de mişcare provoacă creşterea du­rerii şi bolnavii sînt o­bligaţi să-şi caute o po­ziţie în care să se sim­tă ceva mai bine. Orice mic efort, chiar şi tu­sea, strănutul sau senza­ţia de frig, provoacă e­­xacerbarea durerilor. De obicei, durerile intere­sează numai o parte, dar se poate întâmpla ca ele să fie bilaterale. MEDICUL este de PĂRERE Medicii descriu în ca­zul sciaticei aşa-numita atitudine antalgică, de­vierea coloanei vertebra­­le într-o parte sau alta, cu scopul de a pune or­ganismul într-o poziţie mai puţin dureroasă. A­­ceasta explică de ce nu­meroşi bolnavi, au, pe timpul puseului acut, de­ , formări poziţionale, sunt aplecaţi înainte sau în­tr-o parte etc. Se recomandă repausul la pat, dar fără prelun­girea în timp a imobili­zării. Se evită frigul şi orice efort. Aplicarea u­­nui tratament adecvat, cu medicamente antialgi­­ce, infiltraţiile cu novo­­caină, tratamentul fizio­terapie cu ionizări sau raze, ultraviolete, sunt indicate. După perioade­le acute, un tratament balneologic poate fi de bun folos la Techirghiol, Amara, Herculane, Vic­­toria-Oradea. Dr. DOREL SCHOR ANUL II, nr. 483 ■' 1­11­1» MIERCUREA-CIUG — Ci-­ nematograful „Harghi- 7 ta": Comisarul X și» Banda „Trei cîini î verzi“, film germano-; Irancez în culori. • ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „ Homorod": Noaptea generalilor, film fr­an­ -­o-englez în culori (cinemascop). — Interzis , tinerilor sub 16 ani! ; CHEORGHENI — „Mioriţa": Noaptea e făcută­­ pentru a... visa, film italian în culori (cinema- * scop). ■ TOPLIŢA - Cinematograful „Căliman": Tarzan,­­ omul junglei, film american. ; VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa“: Apoi , s-a născut legenda, film românesc în culori. -CRISTURU SECUIESC. — Cinematograful „Pro-­­gresul": „Marele şarpe, film german în culori » (cinemascop). Completare: Bilanţ în plin marş. ; CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Alo, aţi­­ greşit numărul, film românesc. Completare: ; Intre două bombardamente. ■■ CICEU — Cinematograful „Feroviarul": Dansul Z etern, film maghiar în culori (cinemascop). I BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Copiii Z mării, film sovietic (cinemascop). Completare: Z Mîinile pictorului. ; BORSEC — Cinematograful „Borsec": Uraganul,­­ film chinezesc. Z­ BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul":­­ Omul momentului, film englez. . VINERI 12 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. RADIOJUR­NAL. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. 9.30 Memoria pămîntului ro­mânesc. 10.30 Radio Pri­chindel. 11.05 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 13.00 RADIOJURNAL. 13.10 Mic magazin muzi­cal. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săp­­tămînii —• Franz Schu­bert. 16.00 RADIOJUR­NAL. 17.05 Pentru patrie. 18.30 O melodie pe adre­sa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.30 Eminesciana. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 22.45, Ca­ravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. „La vî­­natoare" de George To­­pîrceanu. 0.03—5.00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. Su­marul presei. Buletin me­­teo-rutier. 8.10 Tot îna­inte. 10.10 Teatru radio­fonic: ,,S-a întîmplat azi". Adaptare radiofonică du­pă piesa lui Lev Sm­elni­­kov. 11.15 Discuri noi — muzică uşoară­ 12.15 Ex­poziţia Realizărilor Eco­nomiei Naţionale — Ro­mânia ’69. 12.35 Muzică uşoară. 13.40 Din cânte­cele şi dansurile popoa­relor. 15.00 Moment şti­inţific. 15.30 Pagini cele­bre de muzică uşoară în interpretări orchestrale. 16.00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Că­lătorie muzicală. 19.20 Țară de vis. Montaj de poezie contemporană ro­mânească. 19.40 Cintă Juia Matray. 19.50 Noap­te bună, copii. 22.20 Tea­tru radiofonic serial : Ur­sita, de Bogdan Petri­­ceicu Hasdeu. Seria a V-a. Fecioara de la fîntîna corbului. 22.42 Pagini or­chestrale de muzică u­­şoară. Buletine de știri: Pro­gramul I: 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Programul II: 6.05; 12.00; 14.00; 21.00­; 23.00; 0.55.

Next