Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-09-21 / nr. 492

ANUL II, nr. 492 Duminică 21 septembrie 1969 proletari din toate ŢĂRILE, uimiţi-vai d nan 50 hani vw MUNIIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN TOATE FORTELE LA RECOLTARE SI ÎNSAMINTARII Cu constatări nu îndreptăm lucrurile! Vitregiile anotimpului capricios au dus, în Coo­perativa agricolă de pro­ducţie din Giumani, la diminuarea recoltei aces­tui an. Această situaţie impunea consiliului de conducere (preşedinte Páll Martin) luarea unor măsuri energice pentru impulsionarea recoltării cerealelor, folosirea ma­şinilor la întreaga lor ca­pacitate, o mai eficientă mobilizare a braţelor de muncă, în aşa fel, încît, într-adevăr, nici un bob să nu se piardă. Cu toa­te acestea, în prezent mai sînt de recoltat 87 hectare grîu, 17 hectare orzoaica, precum şi în­treaga suprafaţă cultiva­tă cu ovăz şi cartofi. Re­coltatul, şi în special tre­ieratul, întîrzie, după pre­cizările inginerului agro­nom Szász Zoltán — din cauza spaţiului de uscare insuficient. Ca urmare, din trei batoze nu lu­­creză decît una singură, deoarece ,,de mai multe nu­ avem nevoie", afirmă inginerul agronom, întru­­cît nici celor trei combi­ne nu li se asigură o uti­lizare la întreaga lor ca­pacitate. Dacă s-ar acor­da un mai mare interes campaniei de recoltare, sîntem siguri că şi spa­ţiul de uscare, într-ade­văr foarte necesar în condiţiile unei umidităţi ridicate, ar putea fi asi­gurat. Pentru recuperarea a ceea ce se mai poate, în ultimul timp, s-au luat măsuri de depistare şi recoltare a suprafeţelor considerate compromise, dar ale căror culturi s-au dezvoltat cît de cît, în această situaţie se află circa 15 hectare cultiva­te cu in. Pentru siloz au fost însămîntate în pri­măvară 55 de hectare cu ovăz și orzoaica. Starea actuală a culturii recla­mă recoltarea acestora pentru boabe și nicide­cum însilozarea. In culturile compromi­se s-a cultivat trifoi. Re­coltarea acestuia pentru siloz sau fîn, va contri­bui la asigurarea bazei furajere, în condiţiile cînd nu întreaga supra­faţă de tinete naturale a fost recoltată (veşnica scuză a lipsei braţelor de muncă), ceea ce im­pune intensificarea aces­tei lucrări. Reţinem fap­tul că recoltarea plante­lor pentru siloz nu se fa­ce prin acordarea de zile-muncă, ci ,,în parte", într-un procent de 50 la sută. ,,Acordînd zile-mun­­că nu am fi rezolvat ni­mic", ne asigură ingine­rul agronom. „Poate am fi rezolvat această pro­blemă în condiţii mai a­­vantajoase pentru unita­ T. BISTRIŢEANU (Continuare în pag. a 3-a) Deficienţe care scad elanul Au trecut cîteva zile de la începutul noului an şcolar şi, ca de obicei, ■în cadrul orelor de prac­tică şcolară, elevii dau un sprijin substanţial la strîngerea recoltei. En­tuziasmul, un specific e­­senţial al tinereţii, e prezent pretutindeni. „în afară de faptul că ne îm­bogăţim cunoştinţele prin participarea la lucrările de recoltare, ne îndepli­nim şi o îndatorire cetă­ţenească", ne spunea e­­leva Facot Carolina de la Liceul Ditrău. Ea şi co­legii ei, precum şi elevii de la Liceul din Reme­­tea, erau prezenţi pe tar­lalele I.A.S. gazarea. Din păcate, acestui elan nu i se răspunde prin asigu­rarea celor mai bune condiţii desfăşurării aces­tei activităţi practice. E­­le­vii celor­ două licee nu au asigurată la cîmp apa potabilă. De altfel, cazul apei potabile putea fi re­­zolvat foarte uşor, atît de către conducerea ce­lor două licee, cît și de către I.A.S. Lăzarea, prin asigurarea de bidoane pentru apă. De vină nu poate fi decît comodita­tea. Acestui aspect i se su­prapun altele cu mult mai serioase. „De ce ni se diminuează elanul?", ne întreabă eleva Györ­gy Maria de la Liceul din Remetea. Eleva se referă la faptul că trans­portul elevilor la locul de muncă se face cu ma­re întîrziere, după o în­delungată aşteptare în curtea şcolilor. Ajunşi la cîmp nu au, ce face, Ma­­­şinile de recoltat car­tofi vin doar după orele 10 şi astfel, zilnic se pierd circa 3 ore de lu­cru. Asemenea deficienţe nu există numai aici. In ziua de 18 septembrie, de pildă, la orele 9,30, în curtea Liceului din Mier­­curea-Ciuc un mare nu­măr de elevi aşteptau să ajungă pe ogoare. Cui foloseşte participarea e­levilor la muncile agri­cole de, toamnă dacă nu ..unităţilor agricole a că-­­ ror situaţie la recoltări nu e dintre cele mai bu­ne ? Atunci de ce nu se preocupă de transportul elevilor ? De ce factorii responsabili manifestă a­­tîta lipsă de interes, faţă de străduinţa acestora de a contribui la adu­narea recoltei ? T. PIRLEA Staţie - pilot pentru producerea caolinului albit La exploatarea minieră Harghita a fost pusă in funcţiune o nouă statie-pi­­lot. Cuprinzînd coloane de reacţie, bazine de de­cantare şi desăvîrşire a reacţiilor, utilaje pentru filtrare şi uscare, apara­te de măsură şi control de mare precizie, statia este destinata experi­mentării tehnologiei de albire a caolinului pe ba­za a două proi­ecte ela­borate, unul de un colec­tiv al Institutului de chimie al filialei din Cluj a Academiei R.S.R., iar celălalt de un colec­tiv de specialiști al În­treprinderii miniere Har­ghita. Cele 2,5()p tone caolin albit­ — preţioasă mate­rie primă în industria hîrtiei — obţinute pînă acum prezintă calităţi comparabile cu cele ale caolinului de import. Pe baza rezultatelor experimentării celor două tehnologii propuse, spe­cialiştii vor opta pen­tru una din ele, urmînd ca aceasta să stea la ba­za unui studiu tehnico­­economic privind produ­cerea pe scală industria­lă a acestui produs pre­țios. I Supunem opiniei publice iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiitiHiiiiiiHiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimHiiiimimiiiiiiiiiiimii' ♦ Trista poveste a lui Mihai. ♦ Ioland­a începe să-și dea seama ♦ Un cuvînt are și opinia publică. II­I....... La Consiliul popular din comuna Subcetate vi­ne în ultimul timp tot mai des Caba­lolanda. După 18 ani de căsăto­rie, ea cere comisiei de judecată de pe lingă Consiliul popular să-i im­pună soţului plata unei pensii alimentare. De ce? Fiindcă cei doi soţi care s-au împăcat destul de bine în cei 18 ani de căsnicie, au ajuns acum la concluzia că ar fi mai „corect“ să se des­partă. Dar, să dăm cuvîntul pirîtului Caba­ Mihai : „Mă bucur mult că am prilejul să stau de vorbă cu un reprezentant al­­ presei. Adesea, mă gin­­deam, să mă adresez și eu unui ziar să-i trimit o plîngere, dar acum am prilejul s-o fac prin viu grai. Sper să fiu ascultat şi pe deplin înţeles. Sînt născut în locali­tatea Coaşu, judeţul Sa­­tu-Mare. Prin 1952 am a­juns — ca militar — la Hodoşa. In trei luni de zile cit am stat aici, am reunit să mă Îndrăgos­tesc „tulea“ de Iolanda Gheltrich o fată bună, drăguţă, cu care urzeam atîtea vise, petreceam clipe de neuitat. Intr-o zi mi-am luat inima in dinţi şi am intrat în ca­sa tatălui ei. I-am cerut mina fetei. Părinţii au fost de acord. La 1 mar­tie 1952 ne înfăţişăm în faţa ofiţerului stării ci­vile. Mi-am luat sofia, şi am plecat la părinţii mei la Coaşu. Am fost primit cu mare alai. „Feciorul tatii" avea armata ispră­vită, era deja însurat. Om la casa lui. Intre anii 1952 şi 1959 am dus-o minunat. In fiecare dimi­­neaţă plecam la muncă, iar seara de-abia aştep­tam să mă reîntorc, să-mi văd soţia ,şi copiii, ca­re au început de la să ne umple căminul de feri­cire. Din munca noastră ne-am construit şi o lo­cuinţă­­ personală.. Cam pe la sfîrşitul anului 1959 mama m-a avertizat: — Vezi măi Mihăiță! Fii atent și supraveghea­­z-o pe I­landa mai în-ILEANA DAN (Continuare în pag. a 3-al I­I Destrămarea familiei Caba poate fi evitată!­­ I Se recoltează cartofii Campania de recolta­re a cartofilor a înce­put la majoritatea coo­perativelor agricole de producţie din judeţul nostru. Pînă în prezent au fost recoltate 2.466 hectare, cele mai bune rezultate fiind obţinute de cooperativele agri­cole de producţie din Tuşnad 110 hectare, Cozmeni — 105 hectare, Sânmartin —1 90 hectare. în pagina a 3-a Decizia Nr. 302 a Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Harghita Adunari generale ale salariaţilor LIPSURI VECHI, PLANURI NOI, DAR CÎND SE VA REDRESA SITUAŢIA? întreprindere relativ nouă, dotată­­cu utilaje şi agregate de înaltă pro­ductivitate, C.I.L. Gălău­­ţaş îşi înscrie activitatea pe coordonatele conti­nuei îmbunătăţiri. Pro­dusele, purtînd marca fa­bricii, se bucură de a­­preciere atît în ţară, cît şi peste hotare. Aceste valenţe se vor amplifi­­­­ca în 1970 şi în anii vii­torului cincinal, prin corective ale capacităţi­lor de producţie şi prin înzestrarea cu noi utila­je şi agregate dintre cele mai moderne. In acest context, dez­baterile adunării genera­le ale salariaţilor, au purtat amprenta unei a­­nalize amănunţite a ac­tivităţii combinatului, atît pe cele opt luni, cît şi privind perspectiva ime­diată şi îndepărtată. Directorul întreprinde­rii, ing. Virgil Boac, a prezentat o amplă expunere asupra realiză­rilor pe cele opt luni ca­re au trecut de la înce­putul anului, relevînd însă că nu toate compar­timentele au­­ contribuit în aceeaşi măsură la ob­ţinerea lor. In timp ce fabrica de plăci celulare, cea de lăzi şi plăci aglo­merate, şi-au realizat şi depăşit planul de produc­ţie, fabrica de placaj şi cea de uşi, nu s-au înca­drat în limitele prevede­rilor. Referindu-se la faptul că, sarcinile de plan pe semestrul II a.c. repre­zintă un examen greu La C.I.L. G.­lautas pentru întregul colectiv de muncă, darea de sea­mă a subliniat necesita­tea unei mai bune orga­nizări a activităţii de producţie, utilizării cît mai raţionale a utilajelor, a fondului de timp şi a forţei de muncă, asigu­­rînd în acest fel, condi­ţii optime demarării în anul 1970. „In condiţiile în care sarcinile de plan pentru anul 1970 cresc în medie cu 8,9 la sută, a spus în cadrul dezbaterilor in­ginerul Diniş Gheorghe, se impune încă în acest an executarea reparaţiilor capitale la fabrica de P.A.L., şi înzestrarea ei cu o serie de utilaje şi piese de schimb. Inginerul Turea Ia­­mandi, şeful fabricii de binale, s-a referit la ne­cesitatea reorganizării­ fluxului tehnologic şi în­zestrării fabricii cu une­le utilaje necesare. Re­cuperarea tuturor restan­ţelor în ultimul trimestru al acestui an a spus dîn­­sul va trebui să fie în centrul atenţiei noastre: întărirea disciplinei, aprovizionarea corespun­zătoare a locurilor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, sti­mularea întrecerii socia­liste, sunt numai cîteva din problemele importan­te — a spus Toma Gri­­goraş, preşedintele comi- M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) Ieri, la Porţile de Fier TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A iNTlLNIT CU TOVARĂŞUL mein nnn*7 lUOir TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a intîlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul IOSIP BROZ TITO, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşe­dintele Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia. In cadrul intîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale intre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strîn­­să colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii in lume. Continuîndu-şi drumul spre Porţile de Fier, sîm­­bătă dimineaţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au părăsit Cra­iova, îndr­eptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieşit de-a lungul stră­zilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretu­tindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt în­conjuraţi de populaţia municipiului Craiova cu căldură şi prietenie. Mul­ţimea aclamă îndelung­ ovaţionează, scandează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de fiori. Se aud urări de sănătate şi putere de muncă adre­sate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii u­­nităţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloa­na oficială — ieşiţi pen­tru a saluta pe înal­ţii oaspeţi, îi înso­ţesc cu urate şi ovaţii entuziaste. Coloana ma­şinilor trece pe lingă întreprinderea de prefa­bricate de beton, pe lin­gă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Ce­tatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic şi (Continuare în pag. a 4-a) Comunicatul comun Secretarul General al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşe­dintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de na­vigaţie pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o inaltă apreciere constructori­lor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dună­rii, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă in faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanta pentru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotăritor in eliminarea di­ficultăţilor din calea navigaţiei internaţionale în a­­ceastă zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi Preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţari socialiste, care reprezintă un exemplu de relaţii prieteneşti de bună vecinătate şi o afir­mare a principiilor colaborării internaţionale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu Severin şi Kladovo au intimpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. In timpul intilnirii au avut loc convorbiri intre preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat . Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu membru al Comitetului E­xecutiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, Vasile Şandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă: Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Biroului Executiv al Prezi­diului U.C.I. Mărko Nikezici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, Krste Trvenkovsky, membru al Biroului Executiv al Prezidiullui U.C.I., Mika Triplo, membru al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave din Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Anton Vratuşa, locţiitorul secretarului de stat pentru afacerile externe, Iso Niegovan, am­basadorul Iugoslaviei la Bucureşti, în cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat in­tr-o atmosferă de prietenie şi deplină încredere re­ciprocă, s-a efectuat un schimb de păreri privind relaţiile bilaterale şi unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării muncitoreşti internaţionale, precum şi o informare reciprocă despre construcţia socialistă in cele două ţări. Cei doi preşedinţi au constatat cu satisfacţie că colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Par­tidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia se dezvoltă cu succes în toate dom­e­­niie şi au exprimat hotărîrea lor pentru extinderea continuă a colaborării politice, economice, tehnico­­ştiinţifice şi în alte domenii, pentru folosirea unor forme şi metode noi, in primul rind a cooperării in producţia industrială, în scopul punerii mai largi in valoare a posibilităţilor economice ale celor două ţări. în legătură cu aceasta, s-a convenit ca preşe­dinţii guvernelor celor două ţări să se întîlnească în vederea concretizării acestei colaborări. Tot­odată, ei au subliniat importanţa contactelor, a schimburilor de păreri şi experienţă la toate nive­lurile între reprezentanţii celor două ţări, ca o ex­presie a eforturilor continue pentru o colaborare cît mai eficace şi mai cuprinzătoare. In cursul schimburilor de păreri privind proble­mele actuale internaţionale, cei doi preşedinţi au subliniat, şi de data aceasta, în mod deosebit Hotă­rîrea Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a depune în con­tinuare eforturi în scopul îmbunătăţirii atmosferei in relaţiile internaţionale, al dezvoltării unei largi co­laborări internaţionale şi al intăririi păcii, de a dezvolta cea mai largă colaborare cu toate statele, pe baza respectării principiilor independenţei, suve­ranităţii, deplinei egalităţi în drepturi şi neames­tecului în treburile interne. Ei au exprimat dorinţa celor două ţări de a acorda sprijin deplin iniţiative­lor îndreptate în această direcţie, convinşi că astfel, vor contribui în modul cel mai eficace la întărirea proceselor şi tendinţelor pozitive in relaţiile inter­naţionale. Acţionînd în acest spirit şi constatind că aceste idei se bucură de adeziunea tot mai largă a statelor şi popoarelor continentului nostru, cei doi preşedinţi s-au pronunţat pentru organizarea unei conferinţe a statelor europene, precum şi pen­tru alte acţiuni şi propuneri care pot să contribuie la întărirea colaborării şi securităţii în Europa. Cele două părţi au reafirmat solidaritatea şi spri­jinul lor luptei eroice a poporului vietnamez, s-au pronunţat pentru încetarea agresiunii în Vietnam, pentru rezolvarea problemei vietnameze pe baza res­pectării dreptului poporului vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară. Exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de creşterea con­tinuă a încordării în Orientul Apropiat, cele două părţi s-au pronunţat din nou pentru intensificarea eforturilor în vederea rezolvării acestei crize prin aplicarea neîntîrziată de către toate părţile inte­resate a rezoluţiei Consiliului de Securitate din no­iembrie 1967. Preşedinţie Ceauşescu şi preşedintele Tito s-au pronunţat cu hotărîre şi de data aceasta pentru re­zolvarea problemelor litigioase în relaţiile interna­ţionale în mod paşnic, pe calea tratativelor. Cele două părţi au exprimat din nou hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia a Partidului Comunist Român şi a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia de a dezvolta in continuare relaţiile de prietenie şi co­laborare egală în drepturi cu toate ţările socialis­te, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu for­ţele şi mişcările revoluţionare, democratice şi pro­gresiste, aducîndu-şi astfel contribuţia lor la lupta pentru pace, progres social şi socialism. s ^ s­s I Stimat/' cititori! | I­­­I Reînnoiţi-vă I abonamentele ^ I la ziarul \ („Informația Harghitei“ ( /////////////////////////////////////c/////z/////////////////r/> „SAPTĂMINA CRUCII ROŞII“ Ca în fiecare an, între 21—27 septembrie a.c., va fi organizată „Săp­­tămîna Crucii Roşii". Aceasta are ca scop intensificarea activităţii de pro­pagare a cunoştinţelor igienico-sanitare în rindul populaţiei, iniţierea de acţiuni igienico-sanitare şi de curăţire a oraşelor şi satelor, desfăşurarea unei propagande multilaterale pentru donarea de singe în mod onorific. Conform planului întocmit de Comisia judeţeană de Cruce Roşie în saptăm­îna 21—27 septembrie, care va începe prin deschiderea „Săptămînii Crucii Roşii" în cadrul unei solemnităţi, ce va avea loc la Casa de cul­tură din Miercurea-Ciuc, se vor ţine conferinţe pe teme ca , ,Accidentele la copii", „Rolul femeii în ocrotirea sănătăţii copilului", se vor prezenta filme pe teme de educaţie sanitară, se vor organiza întîlniri între dona­tori şi primitori de sînge, concursuri „Mama ştie copilul cîştigă" şi alte asemenea manifestări.

Next