Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-09-21 / nr. 492
ANUL II, nr. 492 Duminică 21 septembrie 1969 proletari din toate ŢĂRILE, uimiţi-vai d nan 50 hani vw MUNIIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN TOATE FORTELE LA RECOLTARE SI ÎNSAMINTARII Cu constatări nu îndreptăm lucrurile! Vitregiile anotimpului capricios au dus, în Cooperativa agricolă de producţie din Giumani, la diminuarea recoltei acestui an. Această situaţie impunea consiliului de conducere (preşedinte Páll Martin) luarea unor măsuri energice pentru impulsionarea recoltării cerealelor, folosirea maşinilor la întreaga lor capacitate, o mai eficientă mobilizare a braţelor de muncă, în aşa fel, încît, într-adevăr, nici un bob să nu se piardă. Cu toate acestea, în prezent mai sînt de recoltat 87 hectare grîu, 17 hectare orzoaica, precum şi întreaga suprafaţă cultivată cu ovăz şi cartofi. Recoltatul, şi în special treieratul, întîrzie, după precizările inginerului agronom Szász Zoltán — din cauza spaţiului de uscare insuficient. Ca urmare, din trei batoze nu lucreză decît una singură, deoarece ,,de mai multe nu avem nevoie", afirmă inginerul agronom, întrucît nici celor trei combine nu li se asigură o utilizare la întreaga lor capacitate. Dacă s-ar acorda un mai mare interes campaniei de recoltare, sîntem siguri că şi spaţiul de uscare, într-adevăr foarte necesar în condiţiile unei umidităţi ridicate, ar putea fi asigurat. Pentru recuperarea a ceea ce se mai poate, în ultimul timp, s-au luat măsuri de depistare şi recoltare a suprafeţelor considerate compromise, dar ale căror culturi s-au dezvoltat cît de cît, în această situaţie se află circa 15 hectare cultivate cu in. Pentru siloz au fost însămîntate în primăvară 55 de hectare cu ovăz și orzoaica. Starea actuală a culturii reclamă recoltarea acestora pentru boabe și nicidecum însilozarea. In culturile compromise s-a cultivat trifoi. Recoltarea acestuia pentru siloz sau fîn, va contribui la asigurarea bazei furajere, în condiţiile cînd nu întreaga suprafaţă de tinete naturale a fost recoltată (veşnica scuză a lipsei braţelor de muncă), ceea ce impune intensificarea acestei lucrări. Reţinem faptul că recoltarea plantelor pentru siloz nu se face prin acordarea de zile-muncă, ci ,,în parte", într-un procent de 50 la sută. ,,Acordînd zile-muncă nu am fi rezolvat nimic", ne asigură inginerul agronom. „Poate am fi rezolvat această problemă în condiţii mai avantajoase pentru unita T. BISTRIŢEANU (Continuare în pag. a 3-a) Deficienţe care scad elanul Au trecut cîteva zile de la începutul noului an şcolar şi, ca de obicei, ■în cadrul orelor de practică şcolară, elevii dau un sprijin substanţial la strîngerea recoltei. Entuziasmul, un specific esenţial al tinereţii, e prezent pretutindeni. „în afară de faptul că ne îmbogăţim cunoştinţele prin participarea la lucrările de recoltare, ne îndeplinim şi o îndatorire cetăţenească", ne spunea eleva Facot Carolina de la Liceul Ditrău. Ea şi colegii ei, precum şi elevii de la Liceul din Remetea, erau prezenţi pe tarlalele I.A.S. gazarea. Din păcate, acestui elan nu i se răspunde prin asigurarea celor mai bune condiţii desfăşurării acestei activităţi practice. Elevii celor două licee nu au asigurată la cîmp apa potabilă. De altfel, cazul apei potabile putea fi rezolvat foarte uşor, atît de către conducerea celor două licee, cît și de către I.A.S. Lăzarea, prin asigurarea de bidoane pentru apă. De vină nu poate fi decît comoditatea. Acestui aspect i se suprapun altele cu mult mai serioase. „De ce ni se diminuează elanul?", ne întreabă eleva György Maria de la Liceul din Remetea. Eleva se referă la faptul că transportul elevilor la locul de muncă se face cu mare întîrziere, după o îndelungată aşteptare în curtea şcolilor. Ajunşi la cîmp nu au, ce face, Maşinile de recoltat cartofi vin doar după orele 10 şi astfel, zilnic se pierd circa 3 ore de lucru. Asemenea deficienţe nu există numai aici. In ziua de 18 septembrie, de pildă, la orele 9,30, în curtea Liceului din Miercurea-Ciuc un mare număr de elevi aşteptau să ajungă pe ogoare. Cui foloseşte participarea elevilor la muncile agricole de, toamnă dacă nu ..unităţilor agricole a că- ror situaţie la recoltări nu e dintre cele mai bune ? Atunci de ce nu se preocupă de transportul elevilor ? De ce factorii responsabili manifestă atîta lipsă de interes, faţă de străduinţa acestora de a contribui la adunarea recoltei ? T. PIRLEA Staţie - pilot pentru producerea caolinului albit La exploatarea minieră Harghita a fost pusă in funcţiune o nouă statie-pilot. Cuprinzînd coloane de reacţie, bazine de decantare şi desăvîrşire a reacţiilor, utilaje pentru filtrare şi uscare, aparate de măsură şi control de mare precizie, statia este destinata experimentării tehnologiei de albire a caolinului pe baza a două proiecte elaborate, unul de un colectiv al Institutului de chimie al filialei din Cluj a Academiei R.S.R., iar celălalt de un colectiv de specialiști al Întreprinderii miniere Harghita. Cele 2,5()p tone caolin albit — preţioasă materie primă în industria hîrtiei — obţinute pînă acum prezintă calităţi comparabile cu cele ale caolinului de import. Pe baza rezultatelor experimentării celor două tehnologii propuse, specialiştii vor opta pentru una din ele, urmînd ca aceasta să stea la baza unui studiu tehnicoeconomic privind producerea pe scală industrială a acestui produs prețios. I Supunem opiniei publice iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiitiHiiiiiiHiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimHiiiimimiiiiiiiiiiimii' ♦ Trista poveste a lui Mihai. ♦ Iolanda începe să-și dea seama ♦ Un cuvînt are și opinia publică. III....... La Consiliul popular din comuna Subcetate vine în ultimul timp tot mai des Cabalolanda. După 18 ani de căsătorie, ea cere comisiei de judecată de pe lingă Consiliul popular să-i impună soţului plata unei pensii alimentare. De ce? Fiindcă cei doi soţi care s-au împăcat destul de bine în cei 18 ani de căsnicie, au ajuns acum la concluzia că ar fi mai „corect“ să se despartă. Dar, să dăm cuvîntul pirîtului Caba Mihai : „Mă bucur mult că am prilejul să stau de vorbă cu un reprezentant al presei. Adesea, mă gindeam, să mă adresez și eu unui ziar să-i trimit o plîngere, dar acum am prilejul s-o fac prin viu grai. Sper să fiu ascultat şi pe deplin înţeles. Sînt născut în localitatea Coaşu, judeţul Satu-Mare. Prin 1952 am ajuns — ca militar — la Hodoşa. In trei luni de zile cit am stat aici, am reunit să mă Îndrăgostesc „tulea“ de Iolanda Gheltrich o fată bună, drăguţă, cu care urzeam atîtea vise, petreceam clipe de neuitat. Intr-o zi mi-am luat inima in dinţi şi am intrat în casa tatălui ei. I-am cerut mina fetei. Părinţii au fost de acord. La 1 martie 1952 ne înfăţişăm în faţa ofiţerului stării civile. Mi-am luat sofia, şi am plecat la părinţii mei la Coaşu. Am fost primit cu mare alai. „Feciorul tatii" avea armata isprăvită, era deja însurat. Om la casa lui. Intre anii 1952 şi 1959 am dus-o minunat. In fiecare dimineaţă plecam la muncă, iar seara de-abia aşteptam să mă reîntorc, să-mi văd soţia ,şi copiii, care au început de la să ne umple căminul de fericire. Din munca noastră ne-am construit şi o locuinţă personală.. Cam pe la sfîrşitul anului 1959 mama m-a avertizat: — Vezi măi Mihăiță! Fii atent și supravegheaz-o pe Ilanda mai în-ILEANA DAN (Continuare în pag. a 3-al II Destrămarea familiei Caba poate fi evitată! I Se recoltează cartofii Campania de recoltare a cartofilor a început la majoritatea cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru. Pînă în prezent au fost recoltate 2.466 hectare, cele mai bune rezultate fiind obţinute de cooperativele agricole de producţie din Tuşnad 110 hectare, Cozmeni — 105 hectare, Sânmartin —1 90 hectare. în pagina a 3-a Decizia Nr. 302 a Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Harghita Adunari generale ale salariaţilor LIPSURI VECHI, PLANURI NOI, DAR CÎND SE VA REDRESA SITUAŢIA? întreprindere relativ nouă, dotatăcu utilaje şi agregate de înaltă productivitate, C.I.L. Gălăuţaş îşi înscrie activitatea pe coordonatele continuei îmbunătăţiri. Produsele, purtînd marca fabricii, se bucură de apreciere atît în ţară, cît şi peste hotare. Aceste valenţe se vor amplifica în 1970 şi în anii viitorului cincinal, prin corective ale capacităţilor de producţie şi prin înzestrarea cu noi utilaje şi agregate dintre cele mai moderne. In acest context, dezbaterile adunării generale ale salariaţilor, au purtat amprenta unei analize amănunţite a activităţii combinatului, atît pe cele opt luni, cît şi privind perspectiva imediată şi îndepărtată. Directorul întreprinderii, ing. Virgil Boac, a prezentat o amplă expunere asupra realizărilor pe cele opt luni care au trecut de la începutul anului, relevînd însă că nu toate compartimentele au contribuit în aceeaşi măsură la obţinerea lor. In timp ce fabrica de plăci celulare, cea de lăzi şi plăci aglomerate, şi-au realizat şi depăşit planul de producţie, fabrica de placaj şi cea de uşi, nu s-au încadrat în limitele prevederilor. Referindu-se la faptul că, sarcinile de plan pe semestrul II a.c. reprezintă un examen greu La C.I.L. G.lautas pentru întregul colectiv de muncă, darea de seamă a subliniat necesitatea unei mai bune organizări a activităţii de producţie, utilizării cît mai raţionale a utilajelor, a fondului de timp şi a forţei de muncă, asigurînd în acest fel, condiţii optime demarării în anul 1970. „In condiţiile în care sarcinile de plan pentru anul 1970 cresc în medie cu 8,9 la sută, a spus în cadrul dezbaterilor inginerul Diniş Gheorghe, se impune încă în acest an executarea reparaţiilor capitale la fabrica de P.A.L., şi înzestrarea ei cu o serie de utilaje şi piese de schimb. Inginerul Turea Iamandi, şeful fabricii de binale, s-a referit la necesitatea reorganizării fluxului tehnologic şi înzestrării fabricii cu unele utilaje necesare. Recuperarea tuturor restanţelor în ultimul trimestru al acestui an a spus dînsul va trebui să fie în centrul atenţiei noastre: întărirea disciplinei, aprovizionarea corespunzătoare a locurilor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, stimularea întrecerii socialiste, sunt numai cîteva din problemele importante — a spus Toma Grigoraş, preşedintele comi- M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) Ieri, la Porţile de Fier TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A iNTlLNIT CU TOVARĂŞUL mein nnn*7 lUOir TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a intîlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul IOSIP BROZ TITO, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul intîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale intre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii in lume. Continuîndu-şi drumul spre Porţile de Fier, sîmbătă dimineaţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieşit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţia municipiului Craiova cu căldură şi prietenie. Mulţimea aclamă îndelung ovaţionează, scandează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de fiori. Se aud urări de sănătate şi putere de muncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi însoţesc cu urate şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece pe lingă întreprinderea de prefabricate de beton, pe lingă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic şi (Continuare în pag. a 4-a) Comunicatul comun Secretarul General al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de navigaţie pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o inaltă apreciere constructorilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă in faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanta pentru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotăritor in eliminarea dificultăţilor din calea navigaţiei internaţionale în această zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi Preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţari socialiste, care reprezintă un exemplu de relaţii prieteneşti de bună vecinătate şi o afirmare a principiilor colaborării internaţionale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu Severin şi Kladovo au intimpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. In timpul intilnirii au avut loc convorbiri intre preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat . Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă: Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I. Mărko Nikezici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, Krste Trvenkovsky, membru al Biroului Executiv al Prezidiullui U.C.I., Mika Triplo, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave din Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Anton Vratuşa, locţiitorul secretarului de stat pentru afacerile externe, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, în cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă de prietenie şi deplină încredere reciprocă, s-a efectuat un schimb de păreri privind relaţiile bilaterale şi unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării muncitoreşti internaţionale, precum şi o informare reciprocă despre construcţia socialistă in cele două ţări. Cei doi preşedinţi au constatat cu satisfacţie că colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia se dezvoltă cu succes în toate domeniie şi au exprimat hotărîrea lor pentru extinderea continuă a colaborării politice, economice, tehnicoştiinţifice şi în alte domenii, pentru folosirea unor forme şi metode noi, in primul rind a cooperării in producţia industrială, în scopul punerii mai largi in valoare a posibilităţilor economice ale celor două ţări. în legătură cu aceasta, s-a convenit ca preşedinţii guvernelor celor două ţări să se întîlnească în vederea concretizării acestei colaborări. Totodată, ei au subliniat importanţa contactelor, a schimburilor de păreri şi experienţă la toate nivelurile între reprezentanţii celor două ţări, ca o expresie a eforturilor continue pentru o colaborare cît mai eficace şi mai cuprinzătoare. In cursul schimburilor de păreri privind problemele actuale internaţionale, cei doi preşedinţi au subliniat, şi de data aceasta, în mod deosebit Hotărîrea Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a depune în continuare eforturi în scopul îmbunătăţirii atmosferei in relaţiile internaţionale, al dezvoltării unei largi colaborări internaţionale şi al intăririi păcii, de a dezvolta cea mai largă colaborare cu toate statele, pe baza respectării principiilor independenţei, suveranităţii, deplinei egalităţi în drepturi şi neamestecului în treburile interne. Ei au exprimat dorinţa celor două ţări de a acorda sprijin deplin iniţiativelor îndreptate în această direcţie, convinşi că astfel, vor contribui în modul cel mai eficace la întărirea proceselor şi tendinţelor pozitive in relaţiile internaţionale. Acţionînd în acest spirit şi constatind că aceste idei se bucură de adeziunea tot mai largă a statelor şi popoarelor continentului nostru, cei doi preşedinţi s-au pronunţat pentru organizarea unei conferinţe a statelor europene, precum şi pentru alte acţiuni şi propuneri care pot să contribuie la întărirea colaborării şi securităţii în Europa. Cele două părţi au reafirmat solidaritatea şi sprijinul lor luptei eroice a poporului vietnamez, s-au pronunţat pentru încetarea agresiunii în Vietnam, pentru rezolvarea problemei vietnameze pe baza respectării dreptului poporului vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară. Exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de creşterea continuă a încordării în Orientul Apropiat, cele două părţi s-au pronunţat din nou pentru intensificarea eforturilor în vederea rezolvării acestei crize prin aplicarea neîntîrziată de către toate părţile interesate a rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Preşedinţie Ceauşescu şi preşedintele Tito s-au pronunţat cu hotărîre şi de data aceasta pentru rezolvarea problemelor litigioase în relaţiile internaţionale în mod paşnic, pe calea tratativelor. Cele două părţi au exprimat din nou hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a Partidului Comunist Român şi a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia de a dezvolta in continuare relaţiile de prietenie şi colaborare egală în drepturi cu toate ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele şi mişcările revoluţionare, democratice şi progresiste, aducîndu-şi astfel contribuţia lor la lupta pentru pace, progres social şi socialism. s ^ ss I Stimat/' cititori! | II Reînnoiţi-vă I abonamentele ^ I la ziarul \ („Informația Harghitei“ ( /////////////////////////////////////c/////z/////////////////r/> „SAPTĂMINA CRUCII ROŞII“ Ca în fiecare an, între 21—27 septembrie a.c., va fi organizată „Săptămîna Crucii Roşii". Aceasta are ca scop intensificarea activităţii de propagare a cunoştinţelor igienico-sanitare în rindul populaţiei, iniţierea de acţiuni igienico-sanitare şi de curăţire a oraşelor şi satelor, desfăşurarea unei propagande multilaterale pentru donarea de singe în mod onorific. Conform planului întocmit de Comisia judeţeană de Cruce Roşie în saptămîna 21—27 septembrie, care va începe prin deschiderea „Săptămînii Crucii Roşii" în cadrul unei solemnităţi, ce va avea loc la Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, se vor ţine conferinţe pe teme ca , ,Accidentele la copii", „Rolul femeii în ocrotirea sănătăţii copilului", se vor prezenta filme pe teme de educaţie sanitară, se vor organiza întîlniri între donatori şi primitori de sînge, concursuri „Mama ştie copilul cîştigă" şi alte asemenea manifestări.