Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-09-12 / nr. 484

ANUL l­, nr 434 Vineri 12 septembrie 1969 îmbunătăţirea organizării şi dis­ciplinei muncii - premisa realizării planului Şantierul de construc­ţii din Miercurea-Ciuc, aparţinând întreprinderii judeţene de construcţii montaj, are de realizat în acest an sarcini de mare însemnătate: obiec­tive industriale, social­­culturale, locuinţe, in­tr-un volum ce însumea­ză 42.000.000 lei. Cum re­zultă însă din referatul prezentat de şeful şantie­rului — Demeter Ştefan — cu ocazia dezbaterii de către întregul colec­tiv a problemelor pe care le ridică realizarea pla­nului pe ultimele luni ale acestui an şi a sarcini­lor pe anul 1970, în cele opt luni încheiate a în­deplinit numai 47 la sută din planul anual. Restan­ţe însemnate se înregis­trează la depozitul de tranzit şi la celelalte o­­biective al căror benefi­ciar este Uzina Vlăh­iţa, la lucrările de canalizare, la construcţiile de locuin­ţe. Cauzele răm­înerii în urmă rezidă, în cea mai mare parte, în lipsurile ce persistă în organiza­rea muncii şi­ în discipli­na pe ’ 'şantier. Această este concluzia ce se des­prinde atît din referatul prezentat cît şi din păre­rile exprimate de parti­cipanţii la dezbateri.. Vorbitorii Antal Finest, inginer Tanko Boldizsár, Miklós Emeric, Máthé Tamás, Zongráff Pavel, Szőke Adalbert şi ingi­ner Kelemen Antal, com­­pletînd .. şi dezvoltând ideile cuprinse în refe­rat., fără a trece cu ve­derea realizările obţinute (de pildă faptul că în acest an, numai în opt luni, s-au dat în folosin­ţă mai multe apartamente decit în tot cursul anului 19681, au relevat exis­tenţa unor lipsuri si nea­junsuri care au constituit, piedici serioase in­ calea dezvoltării producţiei. A­­şa, de exemplu, mai mulţi vorbitori au scos în evi­­denţă faptul că lipsa for­ţei de muncă a fost a­­gravată de frecventele manifestări de indiscipli­nă (absenţe şi întîrzieri, mai ales la început şi sfîrşit de săptămînă etc.), precum şi de organiza­rea defectuoasă, în une­le cazuri, a muncii în di­ferite puncte de lucru. S-a insistat, de aseme­nea, asupra necesităţii folosirii depline a utila­jelor din dotare, elim­i­­nîndu-se desele stagnări ale acestora, datorate în­deosebi defecţiunilor me­canice, duratei exagera­te a reparaţiilor din lip­sa pieselor de schimb, precum şi organizării de­­­­fectuoase a deservirii u­­tilajelor. Reţinem de pil­dă, cuvintele şefului­ de şantier care spunea prin­tre altele : „Datorită lip­­surilor noastre în orga­nizarea muncii, nu o dată s-a întîmplat ca unele mijloace de transport să stea, pentru că nu aveam macara disponibilă pen­tru încărcare, iar alteori situaţia era inversă : stă­teau macaralele pentru că nu aveam mijloace de transport". Alti vorbitori au ară­tat greutăţile întîmpina­­te de constructori din"­ lipsa, în anumite perioa­de, a unor materiale (prefabricate, cărămizi etc.), datorată atît lipsu­rilor existente in activi­tatea de aprovizionare, cît şi insuficienţei mij­loacelor de transport. Nu ştim în ce măsură există garanţia eliminării nea­junsurilor din această ac­tivitate, atîta vreme cît lucrătorii compartimentu­lui de aprovizionare ma­nifestă un asemenea dez­interes pentru bunul mers al activităţii incit, nici măcar n-au participat la dezbateri. Considerăm ne­cesară luarea unor mă­suri energice de către conducere­a şantierului şi a întreprinderii. Planul de măsuri adop­tat cuprinde prevederi menite să ducă la elimi­narea lipsurilor şi nea­junsurilor semnalate, la recuperarea restanţelor, vizînd în acelaşi timp a­­sigurarea condiţiilor pen­tru buna desfăşurare a activităţii in perioada iernii ce se apropie. In încheiere, subliniem o idee expusă în cuvîn­­tul sau de inginerul şef­­ al întreprinderii, Fü­lep­­ Ladislau. „Una din cele mai acute probleme ale activităţii şantierului es­te lipsa forţei de muncă. Atenuarea acestui ne­ajuns­ depinde în între­gime de noi, de felul în care vom şti să asigu­răm folosirea deplină a forţei de muncă existen­te, a timpului de lucru, a utilajelor din dolari. Planul de producţie, în continuă creştere, ne o­­feră toate condiţiile pen­tru a asigura ocuparea întregului personal, ba chiar să sporim numărul salariaţilor. Dacă vom or­ganiza bine munca, vom putea să păstrăm şi chiar să sporim ritmul de exe­cuţie a lucrărilor, indi­ferent de starea vremii, şi astfel să grăbim recu­perarea restanţelor". C. ŞTEFAN ÎN DEZBATERE: îndeplinirea planului pe acest an şi sarcinile anului viitor C.I.L. Gălăuţaş : derula­­toarele desprind din buş­teni foaie cu foaie, fur­nirul pentru placaj. Zona Ciucului de Sus Recoltatul cerealelor se desfă­şoară în ritm nesatisfăcător agricole, ritmul lucrărilor se menţine scăzut. Ma­şinile agricole, combine­le, nu lucrează la întrea­ga lor capacitate. Stag­narea din lucru din cau­za unor mici defecte, e foarte frecventă, tim­pul de reparare a lor prelungindu-se în mod inexplicabil. Asemenea situaţii pot fi întîlnite la cooperativele de produc­ţie din Topliţa-Ciuc şi Păuleni-Ciuc. Pe de altă parte, referitor la modul de organizare a muncii şi coordonare a activităţi­lor productive, apar o serie de greutăţi prin neasigurarea unui număr corespunzător de braţe de muncă şi o defectuoa­să dirijare a atelajelor. Ca urmare, la recoltarea cerealelor, unele coope­rative agricole de pro­ducţie înregistrează se­rioase rămîneri în urmă. Astfel, la unitatea agri­colă din Frumoasa mai sunt de recoltat aproape 400 hectare cu grîu și­­ orzoaica. Pentru această stare, critică inginerul a­­gronom Bart­a Alexan­dru, face vinovată I.M.A. Miercurea-Ciuc, și intr-o mare măsură are drepta­te. Recoltatul griului cu combinele a început la 25 august a.c. prin distri­buirea lor pe terenuri cu culturi neinvadate de bu­ruieni. Dar, în ciuda a­­cestei situaţii avantajoa­se, cu cinci combine, pe T. PÎRLEA (Continuare în pag. a 3-a) Actualul stadiu al re­coltării cerealelor, în Ciucul de Sus, nu poate fi caracterizat mulţumi­tor în multe unităţi agri­cole. Şi aceasta, din mai multe considerente. Deşi timpul e destul de înain­tat şi favorabil lucrărilor în aşteptarea mecanizatorilor Adevăraţii prieteni la nevoie se cunosc Roadele bunei organizări îşi spun cu­­vîntul 1­ Convocare­ ­ Comitetul executiv al Consiliului popular al­­ judeţului Harghita, în şedinţa din 29 august 1969, •­ Avînd în vedere planul de muncă al Comite­tului executiv întocmit pe trimestrul III/1969, în temeiul disp. art. 23 și art. 47 din Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, DECIDE:­­ Art. 1. Se convoacă Consiliul popular al jude­­ţ­­ului Harghita, în a IlI-a sesiune ordinară, pe­­ ziua de 20 septembrie 1969 ora 9 în sala mare , de şedinţă a Consiliului popular judeţean cu ur­­­­matorul proiect de ordine de zi: 1. — Raportul Comitetului executiv al Consiliului­­ popular judeţean cu privire la măsurile luate­­ pentru recoltarea produselor, efectuarea însămîn­­ţ­­ărilor de toamnă şi pregătirea condiţiilor pentru­­ realizarea planului agricol pe 1970. — Coraportul comisiei permanente pentru pro-­­ blemele: agricultură, zooveterinară, silvicultură,­­ îmbunătăţiri funciare şi valorificări. * 1 — Informare privind aplicarea hotărîrii se-­­ siunii a Il-a a Consiliului popular judeţean din 31­­ mai 1969.­­ — Alegerea şi revocarea unor judecători din­­ cuprinsul judeţului. * Art. 2. Prim-vicepreşedintele şi secretarul co-­­ antetului executiv sunt însărcinaţi cu aducerea­­ la îndeplinire a prezentei decizii.­­ Miercurea-Ciuc, vineri, 12 septembrie. ^ Președinte, Secretar ^ FAZEKAS LUDOVIC BERTALAN ALEXANDRU \ proletari din TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­ 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Producţii mari de stui La Cooperativa a­­gricolă de producţie din Mărtiniş, treiera­tul griului se află în plină desfăşurare. Re­colta de pe mai bine de 160 hectare se află depozitată în­­ bune condiţiuni, un aport deosebit aducîndu-şi, mai cu seamă, brigada din satul Bădeni. în acest an, în ciuda con­­dițiilor climaterice ne­favorabile culturilor de câmp, cooperatorii din brigada întîi au reu­şit să obţină o fru­moasă producţie : 3.000 kg. grîu din soiul Be­­zostaia, la hectar. VIZITA ÎN ŢARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA.FRANZ JONAS La invitaţia preşedin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, joi diminea­ţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care­ va face o vizită oficială în ţara noastră. în întîmpinarea preşe­dintelui federal, pe aero­portul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşes­cu, Ilie Verdeţ, prim-vi­­cepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mi­­hai Marinescu, vicepre­şedinte al­­Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă­nescu,, ministrul afaceri­lor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oa­meni de ştiinţă şi cul­tură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi nu­meroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai pre­sei străine. Erau prezenţi dr. E­­d­uard Tschop, ambasado­rul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiu­nilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic a­­creditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportu­lui Băneasa erau aborda­te drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Republicii Aus­tria. Pe frontispiciul clă­dirii centrale a aeropor­tului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşes­cu, şi preşedintelui fe­deral, Franz Jonas, pre­cum şi urările: „Bun ve­nit Excelenţei sale pre­şedintelui federal al Re­publicii Austria, Franz Jonas", „Trăiască prie­tenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11, avionul o­­ficial, escortat de la in­trarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din a­­vion, preşedintele fede­ral Franz Jonas este sa­lutat cordial de preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, înaltul oaspete este în­soţit de dr. Kurt Wald­heim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. de cabinet al preşedinte­lui federal, dr. Klaus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, tri­mis extraordinar şi mi­nistru plenipotenţiar în Ministerul federal al A­­facerilor Externe*, colo­nel Raimund Truxa, a­­ghiotant al preşedintelui (con­tinuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noas­tre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Repu­blicii Austria care face o vizită oficială in Ro­mânia, vă intîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi pro­gres, faţă de care poporul român nutreşte senti­mente de stimă şi prietenie. (Aplauze)D­intre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cît şi j prin înseşi des­tinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prie­teneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este implant evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmea­ză o cale ascendentă, în folosul ambelor po­poare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume, în zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vi­(Continuare în pag a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amb­ele de salut cu care mă intimpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită in Republica Socialistă România, deoa­rece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de­­prietenie între ţările noas­tre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deo­sebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de am­inti­­rea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în ace­­ a continuare în pag. a 3-a) Ieri s-au desfăşurat în întregul judeţ consfătuiri ale cadrelor didactice Miercurea-Ciuc în sala mare a Casei de cultură din Miercu­rea-Ciuc a avut loc, ieri, consfătuirea cadre­lor didactice din oraşul reşedinţă de judeţ, pre­cum şi din comunele a­­propiate: Sieuleni, Mi­haileni, Frumoasa, Pău­­leni, Sîncrăieni, Lunca de Sus, şi Lunca de Jos. La consfătuire au par­ticipat tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean, Simon Andrei, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Raduly Alexe, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, pri­marul oraşului Miercu­rea-Ciuc şi Karoly Şte­fan, secretar al Comi­tetului judeţean U.T.G. Scopul consfătuirii a fost dezbaterea şi con­cretizarea sarcinilor ce revin cadrelor didactice în noul an şcolar, re­levarea lipsurilor din a­­nul trecut şi remedierea lor, în spiritul docu­mentelor Congresului al X-lea, în vederea înfăp­tuirii neîntîrziate a mă­surilor prevăzute de partidul şi statul nostru pentru dezvoltarea şi modernizarea învăţămîn­­tului românesc. Ilyes Ladislau, inspec­tor general al Inspecto­ratului şcolar judeţean a arătat, în expunerea pre­zentată, rezultatele po­­­zitive şi carenţele mani­festate în anul şcolar trecut, în activitatea de calificare şi perfecţiona­re a cadrelor didactice, a criticat pasivitatea li­nara dintre ei faţă de această problemă. Sunt extrem de puţini profe­sori, care au gradul I sau II, în raport cu nu­mărul cadrelor didactice din judeţ. S-a accentuat asupra lipsurilor în acti­vitatea instructiv-educa­­tivă, reflectată în nu­mărul, relativ mic, al absolvenţilor care au reuşit la examenele de admitere în învăţămîntu­l superior. De­ aceea a fost subli­niată necesitatea îmbu­nătăţirii predării obiec­telor de importanţă ma­joră în formarea cul­turii generale a elevilor precum şi a educării pa­triotice a elevilor. Eli­minarea tuturor lipsuri­lor semnalate trebuie să constituie obiectivul prin­cipal spre care să se îndrepte activitatea in­­structiv-educativă desfă­şurată în anul şcolar 1969—1970. Numai aşa se vor putea asigura e­­conomiei noastre naţio­nale, cadre bine pregăti­te profesional, cu un o­­rizont cultural larg. Cei care au luat cu­vântul în cadrul consfă­tuirii au analizat activi­tatea desfășurată pina a­­cum, făcînd diverse pro­puneri privind modali­tățile de eliminare a deficientelor manifestate pînă acum, pentru ca noul an școlar să încea­pă intr-adevăr sub aus­piciile hotărârilor adop­tate la Congresul al X- lea al P.C.R. în încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Ludo­vic Fazekas, subliniind marea răspundere ce re­vine cadrelor didactice, pentru ca, în activitatea viitoare să continue cele mai bune tradiţii ale în­văţă­mîntului din ţara noastră, înfăptuind poli­tica partidului şi statului nostru în domeniul învă­­ţămîntului, în contextul dezvoltării multilaterale a patriei noastre, preocu­­pîndu-se îndeosebi de îm­bunătăţirea conţinutului învăţământului, perfecţio­narea metodelor de pre­dare, de creşterea efi­cienţei muncii educative, sarcini ce trebuie să stea în atenţia tuturor fac­torilor. Odorheiu Secuiesc Consfătuirea ce a avut loc în municipiul Odor­heiu Secuiesc a întrunit cadrele didactice din lo­calitate şi din comunele: Brădeşti, Feliceni, Dea­­lu, Mărtiniş, Lupeni, Mu­geai, Dîrjiu, Ulieş, Ze­­tea şi Vîrşag. Au participat tovarăşii Alexandru Szekeres, se­cretar al Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R., Herman Gustav, secretar al Comitetului municipal de partid, Kovács Mihai, inspector şcolar principal, precum şi reprezentanţi ai Comitetului judeţean U.T.C., ai Consiliului municipal al pionierilor. Expunerea prezentată la această­ consfătuire ce precede deschiderea nou­lui an de învăţămînt, a reflectat fidel succesele obţinute în anul şcolar trecut, subliniind tot­odată că noul an şcolar începe sub egida celor mai luminoase perspec­tive pentru fructifica­rea la maximum a re­surselor desfăşurării pro­­cesului instructiv-educa­­tiv. S-au subliniat rezulta­tele bune obţinute pe planul educării ştiinţifi­ce şi patriotice a elevi­lor. Pentru rezultatele bu­ne obţinute la examene­le de admitere de ab­solvenţii celor opt cla­se, au fost evidenţiate şcolile generale nr. 1 şi nr. 2 din Odorheiu Se­cuiesc şi Şcoala generală din Feliceni. (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din timpul consfătuirii cadrelor didactice de la Miercurea-Ciuc.

Next