Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-09-12 / nr. 484
ANUL l, nr 434 Vineri 12 septembrie 1969 îmbunătăţirea organizării şi disciplinei muncii - premisa realizării planului Şantierul de construcţii din Miercurea-Ciuc, aparţinând întreprinderii judeţene de construcţii montaj, are de realizat în acest an sarcini de mare însemnătate: obiective industriale, socialculturale, locuinţe, intr-un volum ce însumează 42.000.000 lei. Cum rezultă însă din referatul prezentat de şeful şantierului — Demeter Ştefan — cu ocazia dezbaterii de către întregul colectiv a problemelor pe care le ridică realizarea planului pe ultimele luni ale acestui an şi a sarcinilor pe anul 1970, în cele opt luni încheiate a îndeplinit numai 47 la sută din planul anual. Restanţe însemnate se înregistrează la depozitul de tranzit şi la celelalte obiective al căror beneficiar este Uzina Vlăhiţa, la lucrările de canalizare, la construcţiile de locuinţe. Cauzele rămînerii în urmă rezidă, în cea mai mare parte, în lipsurile ce persistă în organizarea muncii şi în disciplina pe ’ 'şantier. Această este concluzia ce se desprinde atît din referatul prezentat cît şi din părerile exprimate de participanţii la dezbateri.. Vorbitorii Antal Finest, inginer Tanko Boldizsár, Miklós Emeric, Máthé Tamás, Zongráff Pavel, Szőke Adalbert şi inginer Kelemen Antal, completînd .. şi dezvoltând ideile cuprinse în referat., fără a trece cu vederea realizările obţinute (de pildă faptul că în acest an, numai în opt luni, s-au dat în folosinţă mai multe apartamente decit în tot cursul anului 19681, au relevat existenţa unor lipsuri si neajunsuri care au constituit, piedici serioase in calea dezvoltării producţiei. Aşa, de exemplu, mai mulţi vorbitori au scos în evidenţă faptul că lipsa forţei de muncă a fost agravată de frecventele manifestări de indisciplină (absenţe şi întîrzieri, mai ales la început şi sfîrşit de săptămînă etc.), precum şi de organizarea defectuoasă, în unele cazuri, a muncii în diferite puncte de lucru. S-a insistat, de asemenea, asupra necesităţii folosirii depline a utilajelor din dotare, eliminîndu-se desele stagnări ale acestora, datorate îndeosebi defecţiunilor mecanice, duratei exagerate a reparaţiilor din lipsa pieselor de schimb, precum şi organizării defectuoase a deservirii utilajelor. Reţinem de pildă, cuvintele şefului de şantier care spunea printre altele : „Datorită lipsurilor noastre în organizarea muncii, nu o dată s-a întîmplat ca unele mijloace de transport să stea, pentru că nu aveam macara disponibilă pentru încărcare, iar alteori situaţia era inversă : stăteau macaralele pentru că nu aveam mijloace de transport". Alti vorbitori au arătat greutăţile întîmpinate de constructori din" lipsa, în anumite perioade, a unor materiale (prefabricate, cărămizi etc.), datorată atît lipsurilor existente in activitatea de aprovizionare, cît şi insuficienţei mijloacelor de transport. Nu ştim în ce măsură există garanţia eliminării neajunsurilor din această activitate, atîta vreme cît lucrătorii compartimentului de aprovizionare manifestă un asemenea dezinteres pentru bunul mers al activităţii incit, nici măcar n-au participat la dezbateri. Considerăm necesară luarea unor măsuri energice de către conducerea şantierului şi a întreprinderii. Planul de măsuri adoptat cuprinde prevederi menite să ducă la eliminarea lipsurilor şi neajunsurilor semnalate, la recuperarea restanţelor, vizînd în acelaşi timp asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii in perioada iernii ce se apropie. In încheiere, subliniem o idee expusă în cuvîntul sau de inginerul şef al întreprinderii, Fülep Ladislau. „Una din cele mai acute probleme ale activităţii şantierului este lipsa forţei de muncă. Atenuarea acestui neajuns depinde în întregime de noi, de felul în care vom şti să asigurăm folosirea deplină a forţei de muncă existente, a timpului de lucru, a utilajelor din dolari. Planul de producţie, în continuă creştere, ne oferă toate condiţiile pentru a asigura ocuparea întregului personal, ba chiar să sporim numărul salariaţilor. Dacă vom organiza bine munca, vom putea să păstrăm şi chiar să sporim ritmul de execuţie a lucrărilor, indiferent de starea vremii, şi astfel să grăbim recuperarea restanţelor". C. ŞTEFAN ÎN DEZBATERE: îndeplinirea planului pe acest an şi sarcinile anului viitor C.I.L. Gălăuţaş : derulatoarele desprind din buşteni foaie cu foaie, furnirul pentru placaj. Zona Ciucului de Sus Recoltatul cerealelor se desfăşoară în ritm nesatisfăcător agricole, ritmul lucrărilor se menţine scăzut. Maşinile agricole, combinele, nu lucrează la întreaga lor capacitate. Stagnarea din lucru din cauza unor mici defecte, e foarte frecventă, timpul de reparare a lor prelungindu-se în mod inexplicabil. Asemenea situaţii pot fi întîlnite la cooperativele de producţie din Topliţa-Ciuc şi Păuleni-Ciuc. Pe de altă parte, referitor la modul de organizare a muncii şi coordonare a activităţilor productive, apar o serie de greutăţi prin neasigurarea unui număr corespunzător de braţe de muncă şi o defectuoasă dirijare a atelajelor. Ca urmare, la recoltarea cerealelor, unele cooperative agricole de producţie înregistrează serioase rămîneri în urmă. Astfel, la unitatea agricolă din Frumoasa mai sunt de recoltat aproape 400 hectare cu grîu și orzoaica. Pentru această stare, critică inginerul agronom Barta Alexandru, face vinovată I.M.A. Miercurea-Ciuc, și intr-o mare măsură are dreptate. Recoltatul griului cu combinele a început la 25 august a.c. prin distribuirea lor pe terenuri cu culturi neinvadate de buruieni. Dar, în ciuda acestei situaţii avantajoase, cu cinci combine, pe T. PÎRLEA (Continuare în pag. a 3-a) Actualul stadiu al recoltării cerealelor, în Ciucul de Sus, nu poate fi caracterizat mulţumitor în multe unităţi agricole. Şi aceasta, din mai multe considerente. Deşi timpul e destul de înaintat şi favorabil lucrărilor în aşteptarea mecanizatorilor Adevăraţii prieteni la nevoie se cunosc Roadele bunei organizări îşi spun cuvîntul 1 Convocare Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita, în şedinţa din 29 august 1969, • Avînd în vedere planul de muncă al Comitetului executiv întocmit pe trimestrul III/1969, în temeiul disp. art. 23 și art. 47 din Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, DECIDE: Art. 1. Se convoacă Consiliul popular al judeţului Harghita, în a IlI-a sesiune ordinară, pe ziua de 20 septembrie 1969 ora 9 în sala mare , de şedinţă a Consiliului popular judeţean cu urmatorul proiect de ordine de zi: 1. — Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean cu privire la măsurile luate pentru recoltarea produselor, efectuarea însămînţărilor de toamnă şi pregătirea condiţiilor pentru realizarea planului agricol pe 1970. — Coraportul comisiei permanente pentru pro- blemele: agricultură, zooveterinară, silvicultură, îmbunătăţiri funciare şi valorificări. * 1 — Informare privind aplicarea hotărîrii se- siunii a Il-a a Consiliului popular judeţean din 31 mai 1969. — Alegerea şi revocarea unor judecători din cuprinsul judeţului. * Art. 2. Prim-vicepreşedintele şi secretarul co- antetului executiv sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. Miercurea-Ciuc, vineri, 12 septembrie. ^ Președinte, Secretar ^ FAZEKAS LUDOVIC BERTALAN ALEXANDRU \ proletari din TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Producţii mari de stui La Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş, treieratul griului se află în plină desfăşurare. Recolta de pe mai bine de 160 hectare se află depozitată în bune condiţiuni, un aport deosebit aducîndu-şi, mai cu seamă, brigada din satul Bădeni. în acest an, în ciuda condițiilor climaterice nefavorabile culturilor de câmp, cooperatorii din brigada întîi au reuşit să obţină o frumoasă producţie : 3.000 kg. grîu din soiul Bezostaia, la hectar. VIZITA ÎN ŢARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA.FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. în întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte alConsiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu,, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau abordate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal, Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas", „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. de cabinet al preşedintelui federal, dr. Klaus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe*, colonel Raimund Truxa, aghiotant al preşedintelui (continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială in România, vă intîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze)Dintre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cît şi j prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este implant evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume, în zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vi(Continuare în pag a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele ambele de salut cu care mă intimpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită in Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile deprietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de amintirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în ace a continuare în pag. a 3-a) Ieri s-au desfăşurat în întregul judeţ consfătuiri ale cadrelor didactice Miercurea-Ciuc în sala mare a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc a avut loc, ieri, consfătuirea cadrelor didactice din oraşul reşedinţă de judeţ, precum şi din comunele apropiate: Sieuleni, Mihaileni, Frumoasa, Păuleni, Sîncrăieni, Lunca de Sus, şi Lunca de Jos. La consfătuire au participat tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Simon Andrei, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Raduly Alexe, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Miercurea-Ciuc şi Karoly Ştefan, secretar al Comitetului judeţean U.T.G. Scopul consfătuirii a fost dezbaterea şi concretizarea sarcinilor ce revin cadrelor didactice în noul an şcolar, relevarea lipsurilor din anul trecut şi remedierea lor, în spiritul documentelor Congresului al X-lea, în vederea înfăptuirii neîntîrziate a măsurilor prevăzute de partidul şi statul nostru pentru dezvoltarea şi modernizarea învăţămîntului românesc. Ilyes Ladislau, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean a arătat, în expunerea prezentată, rezultatele pozitive şi carenţele manifestate în anul şcolar trecut, în activitatea de calificare şi perfecţionare a cadrelor didactice, a criticat pasivitatea linara dintre ei faţă de această problemă. Sunt extrem de puţini profesori, care au gradul I sau II, în raport cu numărul cadrelor didactice din judeţ. S-a accentuat asupra lipsurilor în activitatea instructiv-educativă, reflectată în numărul, relativ mic, al absolvenţilor care au reuşit la examenele de admitere în învăţămîntul superior. De aceea a fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii predării obiectelor de importanţă majoră în formarea culturii generale a elevilor precum şi a educării patriotice a elevilor. Eliminarea tuturor lipsurilor semnalate trebuie să constituie obiectivul principal spre care să se îndrepte activitatea instructiv-educativă desfăşurată în anul şcolar 1969—1970. Numai aşa se vor putea asigura economiei noastre naţionale, cadre bine pregătite profesional, cu un orizont cultural larg. Cei care au luat cuvântul în cadrul consfătuirii au analizat activitatea desfășurată pina acum, făcînd diverse propuneri privind modalitățile de eliminare a deficientelor manifestate pînă acum, pentru ca noul an școlar să înceapă intr-adevăr sub auspiciile hotărârilor adoptate la Congresul al X- lea al P.C.R. în încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Ludovic Fazekas, subliniind marea răspundere ce revine cadrelor didactice, pentru ca, în activitatea viitoare să continue cele mai bune tradiţii ale învăţămîntului din ţara noastră, înfăptuind politica partidului şi statului nostru în domeniul învăţămîntului, în contextul dezvoltării multilaterale a patriei noastre, preocupîndu-se îndeosebi de îmbunătăţirea conţinutului învăţământului, perfecţionarea metodelor de predare, de creşterea eficienţei muncii educative, sarcini ce trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor. Odorheiu Secuiesc Consfătuirea ce a avut loc în municipiul Odorheiu Secuiesc a întrunit cadrele didactice din localitate şi din comunele: Brădeşti, Feliceni, Dealu, Mărtiniş, Lupeni, Mugeai, Dîrjiu, Ulieş, Zetea şi Vîrşag. Au participat tovarăşii Alexandru Szekeres, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., Herman Gustav, secretar al Comitetului municipal de partid, Kovács Mihai, inspector şcolar principal, precum şi reprezentanţi ai Comitetului judeţean U.T.C., ai Consiliului municipal al pionierilor. Expunerea prezentată la această consfătuire ce precede deschiderea noului an de învăţămînt, a reflectat fidel succesele obţinute în anul şcolar trecut, subliniind totodată că noul an şcolar începe sub egida celor mai luminoase perspective pentru fructificarea la maximum a resurselor desfăşurării procesului instructiv-educativ. S-au subliniat rezultatele bune obţinute pe planul educării ştiinţifice şi patriotice a elevilor. Pentru rezultatele bune obţinute la examenele de admitere de absolvenţii celor opt clase, au fost evidenţiate şcolile generale nr. 1 şi nr. 2 din Odorheiu Secuiesc şi Şcoala generală din Feliceni. (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din timpul consfătuirii cadrelor didactice de la Miercurea-Ciuc.