Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-11-22 / nr. 545
ANUL II, nr. 545 sîmbătă 22 noiembrie 1969 congresiul al X-lea al partidului, subliniind importantele sarcini ce revin sindicatelor în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a acceptat necesitatea ca sindicatele să se ocupe neabătut de infăptuirea liniei generale a partidului, pentrureducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a României socialiste. Aceste importante atribuţii, sunt înscrise pe agenda de lucru a sindicatului nostru cu litere mari, alături decelelalte sarcini care compun munca sindicală. Comitetul pe întreprindere, birourile grupelor sindicale se ocupă cu multă răspundere de organizarea şi coordonarea întrecerii socialiste, calea principală de mobilizare a colectivelor de muncă şi la realizarea integrală a sarcinilor de plan. In primele 10 luni din acest an planul producţiei globale şi producţiei marfă a fost îndeplinit în proporţie de 101,1 la sută iar la producţia marfă vîndută şi încasată în proporţie de 101,5 la sută. Cifrele de mai, sus sunt rodul hărniciei cu care muncesc minerii, maiştrii şi inginerii combinatului nostru, ele se datoresc, în cea mai mare parte, însufleţirii cu care participă fiecare membru al colectivului la efervescenta activitate de a da viaţă sarcinilor economice, obiectivelor întrecerii socialiste. Obţinerea lor îşi are geneza şi în activitatea pe care o desfăşoară organele şi organizaţiile sindicale, sub conducerea organizaţiilor de partid, Hotărîrîle Congresului al X-lea — programul nostru de acţiune pentru mobilizarea tuturor oamenilor din combinat la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru antrenarea întregului colectiv la entuziasta întrecere socialistă organizată şi condusă de sindicat. In unitatea noastră, sentimentul necesităţii de a participa cu toată capacitatea la realizarea planului, e puternic dezvoltat. Sindicatul, pentru a oferi acestei participări obiective concrete, precise, metodele obţinerii rezultatelor scontate, a acordat şi acordă multă preocupare întrecerii socialiste. încă de la începutul acestui an, sindicatul a stabilit întrecerii socialiste obiective concrete, precise pentru fiecare sector şi loc de muncă care au fost larg popularizate în rodul minerilor. Ceea ce merită subliniat este faptul că, în stabilirea acestora, comitetul sindicatului a ţinut seamade specificul locurilor de muncă. Prin A. FÜLÖP, preşedintele comitetului sindicatului de la Combinatul minier Bălan (Continuare în pag. a 3-a) Proletaridin toate tarile mouiti-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pe galeria „Francisca“ .. .Era vorbă de galeria „Francisca", de la C.M. Bălan, o galerie în care au mai încercat şi alţii să lucreze, dar s-au cam speriat de greutăţi. Brigada lui Toth Ştefan s-a angajat să preia această galerie, să muncească în aşa fel, incit să depăşească lună de lună sarcinile de plan. Promisiunea s-a transformat în fapte. Planul a fost depăşit cu 18 la sută. E meritul lui Toth Ştefan, a ortacilor din brigada lui János Iosif, Ioan Voşloban, Otto Vince, Szabó Árpád şi alţii. .. .Dragostea de muncă, de oameni, de mina de care s-a legat de foarte mulţi ani, l-a determinat pe Toth Ştefan să mai înregistreze încă un succes. Vor urma şi altele. .. R. BORTOŞ, corespondent DE PE CUPRINSUL PATRIEI ilustrată din Turnu Severin, cartierul Kiseleff. Oameni mai tari ca muntele — minerii de la Combinatul minier Bălan In ziarul de azi: ■ Consultaţie juridică : MODUL DE STABILIRE A VECHIMII NEÎNTRERUPTE ÎN ACEEAȘI UNITATE (pag. a 2-a) I Note: „DE CE M-Aţi DAT DE IÎNGĂ VOI" (pag. a 3-a) ■ UNILEVER - „muntele de margarină“ (pag. a 4-a) VARIANTĂ DE CALE FERATĂ în cadrul lucrărilor de modernizare a căii ferate Braşov—Deda, zilele trecute a fost dată în exploatare o nouă variantă în lungime de aproape 1 km, situată la sud de staţia Sîncrăieni-Giuc. Construirea ei a fost impusă de faptul că vechea linie era amplasată pe un sol turbos. Noua variantă, construită pe un teren solid, rezistent şi, în acelaşi timp, drenant, cu o capacitate postantă mare, prezintă o rază a curbei îmbunătăţită, o vizibilitate perfectă şi permite un trafic mai intens, cu tonaje sporite, fără restricţii de viteză, în condiţii de siguranță deplină a circulației. Fabrica de tricotaje încă un agregat în curs de montare La Fabrica de tricotaje din oraşul Miercurea-Ciuc a început montarea agregatelor de confecţii de 38 de locuri. Această lucrare se va încheia la data de 15 decembrie a.c., dată la care se va pune în funcţiune capacitatea de producţie la secţia de confecţii tricotaje. I mmm traţi, răspunderi.Biletul la control! • FLOREA NICOLAIE, IAŞI: Am venit pentru prima dată la Borsec. Mă simt foarte bine. Sunt mulţumit. • FOLCIC EMILIA, BUCUREŞTI: Urmez un tratament bun. Nu sunt mulţumită cu mîncarea ce se dă seara şi dimineaţa. • ŞTEFAN VIORICA, HAŢEG: Vila 53 este complet neglijată, în baie după ce te săpuneşti, se opreşte apa. • PÎRVULESCU OPRICA, CRAIOVA : Detest din capul locului sfidarea. Aici la Borsec nu-mi vine să intru în sala de mese. Ospătarele tratează oaspeţii ca pe nişte ... Trîntesc farfuriile, sînt nervoase, îţi vorbesc obraznic. ^ ... Borsec. Un nume cu răsunet in inimile multor § oameni ai muncii care ţ şi-au petrecut aici conţi cediul de odihna, sau cel § de tratament, beneficiind ^ de minunatele condiţii S ce ti le oferă meleagurile S cotei 850. Ne-am propus , în cele ce urmează să 5 trecem în revistă, unele aspecte legate de aceasta staţiune, care şi-a pri- Ş mit deja cea de-a doua serie de oaspeţi ai seţ zonului rece. Să pornim , aşadar prin Borsec, inso, S fiţi fiind de administratorul I.B.C., Orbán ludovic. Ca deviză călăuzitoare avem tocmai părerile oaspeţilor noştri intervievaţi. Vila 67. Responsabilă Ioana Marcu. Peste tot întîlnim, ordine şi curăţenie. La ora 1,0, toate camerele erau încălzite pentru a primi pe bolnavii care aveau să se întoarcă de la băi. Vila 58. Responsabilă Tereza Puşcaş. O femeie harnică, curată, căreia îi place să lucească totul în vilă. Dar nu e suficient doar atît. La strădaniile responsabilei s-ar mai putea şi adăuga şi cele ale con ducerii staţiunii, care au neglijat totalmente inventarul moale din vilă. Păturile sînt extrem de vechi, uzate, pătate şi în multe locuri arse cu fierul de călcat. Dacă la primul etaj vila arată binişor, la etajul doi situaţia se schimbă. Covoarele de pe scări nu mai au învelitoare, sînt vechi, sparte, în camere, aceleaşi pături vechi, tablouri fără rame. în una din cele trei camere, — mansiardă, că altfel nu te poţi zice, întîlnim o femeie în vîrstă de 70 de ani, bolnavă în pat, într-o rStare gravă. Ne întrebăm şi pe bună dreptate, de ce biroul de cazare nu i-a oferit bolnăvei de la bun început o cameră la etajul I, unde erau cazate femei mai tinere. Ajungem la vila 53, vilă pusă în atenţia noastră de Ştefan Viorica din Haţeg. Această vilă nu a avut dependinţe sanitare. Conducerea staţiunii a convenit cu T.C.M. Tg. Mureş, pentru efectuarea lucrărilor necesare. Totul a început în trimestrul IV al anului 1968. Lucrarea s-a terminat în iulie 1969, bineînţeles cu depăşire de termen. care este situaţia în momentul de faţă? Răspunsul îl primim din partea şefului serviciului tehnic Remus Corduban: „La vila 53, T.C.M. Tg. Mureş, respectiv şeful lotului de şantier Alexandim Morar, şeful lotului de instalaţii Dumitru Macarie şi inginerul şef al grupului de şantiere — Reghin, Letoy Alexandru se fac vinovaţi pentru următoarele : „Nu s-a instalat cazanul de presiune de 200 l. Nu funcţionează duşurile. Din cauza neefectuării acoperişului, pereţii s-au umezit. S-au refăcut deja 4 camere. Mozaicul din casa scării e sub toată critica". Stăm şi chibzuim. La reparaţia unei vile, au fost antrenaţi cinci ingineri, 3 maiştri şi un grup de muncitori. Dar vila este tot nereparata. Vilele 20 şi 56 cu 100 de locuri sanatoriale, sunt închise. Nici pînă la ora actuală instalaţiile conductelor de încălzire centrală nu sunt racordate la policlinica SMR — furnizoarea de apă caldă. Din această cauză, suferă şi cele trei unităţi comerciale aflate la parterul vilei 20. Vinovaţi pentru această stare de lucruri sunt cei de la ICM Harghita, Grupul, de şantiere Odorheiu Se-,ecuiesc, şantierul nr. 5 Topliţa. La data de 11 noiembrie s-a trimis ultima telegramă la IGM Harghita. Nici un răspuns, deşi e vorba de trimiterea a trei muncitori, care intr-o singură zi, ar efectua toata lucrarea. Cît priveşte vila 56, cea care nici nu este predată staţiunii de către constructor, suferă şi ea din cauza neglijenţei celor care şi-au propus s-o „renoveze", în jurul vile, lor o mulţime ide materiale de construcţii, 2000 kg. de ciment, moloz, pie- s triş, se risipesc. Dar cos- o la bani, stimaţi tovarăşi , de la I.C.M. Harghita şi T.C.M. Tg. Mureş. Dacă , în bună măsură, această t; stare de lucruri se dato- ^ reşte constructorului, nu Ş este scutită de vină nici ^ conducerea staţiunii. Prea Ş puţin s-a interesat de Ş mersul lucrărilor de re- ț novare, ce înghit la Bor- Ş sec în fiecare an aprba- ^ pe două milioane lei. Ş Care este aportul tova- Ș răşului director. Brasai Ş Kálmán ? Dumnealui ştie prea bine că la Borsec se S cheltuiesc anual milioane S de lei pentru reparaţii ^ renovări. Din banii chei Ş tuiţi în ultimii 10 ani, ^ s-ar fi putut construi în S staţiune, circa 2000 de Ş locuri sanatoriale cu tot S confortul. Iată deci că ^ ar fi trebuit să-l intere- , - seze mai mult soarta ba- nilor, a lucrărilor efec- ^ ILEANA DAN | ---------- | (Continuare în pag. a 3-a)K La Borsec * Nepăsarea face casă bună cu incompetenta populară şi Universitatea , muncitorească \ ț ! t Dilema mai veche a aşa-zisului dualism: uni- J i versitate populară sau universitate muncitorească^ J — şi-a pierdut definitiv dreptul de a întreţine i I polemici, prin caducitatea argumentelor pro şi? i contra în fond, imaginea falsei hegemonii deţi- i 7 nute de către prima instituţie, a fost cultivată — J 1 şi, din păcate, fenomenul nu a dispărut complet ţ ^— de acei activişti lipsiţi de vocaţia organizării i î şi neînzestraţi pentru munca nobilă şi pasionant ? i tă de educare a adulţilor. Necesitatea cunoaşterii — măcar în principii ! 1 — a tuturor problemelor ce frămîntă astăzi ome- \ 1 nirea, este o premisă imperioasă pentru a înţele- ige mersul general al istoriei şi al aspiraţiilor so-, cietăţii în care trăim. Fără a putea discerne ma- * ' rile orientări, vom fi — volens nolens — o sta- t \ vilă în șuvoiul istoriei. Cînd această stavilă e ia formată de unul singur sau de cîtiva, nu este nici 1 un pericol, dar dacă e vorba de o masă de oa- \ t meni, atunci se pot cauza întîrzieri însemnate ini mersul istoriei — spunea, undeva, acad. prof. ?i Eugen Pora (Cluj), definind dinamica dezvoltării | } spirituale a societăţii socialiste. \ I împlinirea personalităţii umane — avansarea 4 } individului pe direcţia înainte, cu ştergerea/ k cît mai rapidă a diferenţierilor dintre munca fizi-! ? că şi cea intelectuală — reprezintă finalitatea în-\ 1 tregii acţiuni de culturalizare şi de modul în ca- i lj re fiecare devine un factor social activ, depinde, 1 t în ultima instanţă, gradul de manifestare în viitor ) a tării în conclavul umanităţii. | j Dacă la universitatea populară participă cui ^precădere o masă eterogenă — din care nu lip-? ^ sesc elevii de liceu, studenții activi, femeile I V. BIBICIOIUI ^ (Continuare în pag. a 3-a) | „INFORMAŢIA HARGHITEI" in coloanele • Ample informaţii privind politica internă şi externă a partidului şi statului nostru • Veşti despre realizările oamenilor muncii din judeţ şi din întreaga patrie • Articole pe teme economice, sociale, culturale, etică cetăţenească • Paginispeciale „Orizont artistic“ și „De toate pentru toți“ • Cronici diverse, însemnări, reportaje • Anchete, foiletoane • Răspunsuri la rubrica „Ziarul a Intervenit pentru dv.“ • Radio-tv. • Sport • Reportaje de pe glob