Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-22 / nr. 545

ANUL II, nr. 545 sîmbătă 22 noiembrie 1969 congresiul al X-lea al partidului, subliniind im­portantele sarcini ce re­vin sindicatelor în ope­­r­a de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate, a acceptat ne­cesitatea ca sindicatele să se ocupe neabătut de in­făptuirea liniei generale a partidului, pentru­­re­ducerea în viaţă a pro­gramului de dezvoltare multilaterală a României socialiste. Aceste impor­tante atribuţii, sunt în­scrise pe agenda de lu­cru a sindicatului nostru cu litere mari, alături de­­celelalte sarcini care com­pun munca sindicală. Co­mitetul pe întreprindere, birourile grupelor sindi­cale se ocupă cu multă răspundere de organiza­rea şi coordonarea în­trecerii socialiste, c­alea principală de mobilizare a colectivelor de muncă şi la realizarea integrală a sarcinilor de plan. In primele 10 luni din acest an planul producţiei glo­bale şi producţiei marfă a fost îndeplinit în pro­porţie de 101,1 la sută iar la producţia marfă vîndută şi încasată în proporţie de 101,5 la su­tă. Cifrele de mai, sus sunt rodul hărniciei cu care muncesc minerii, maiştrii şi inginerii com­binatului nostru, ele se datoresc, în cea mai ma­re parte, însufleţirii cu care participă fiecare membru al colectivului la efervescenta activitate de a da viaţă sarcinilor economice, obiectivelor întrecerii socialiste. Ob­ţinerea lor îşi are gene­za şi în activitatea pe care o desfăşoară orga­nele şi organizaţiile sin­dicale, sub conducerea organizaţiilor de partid, Hotărîrîle Congresului al X-lea — programul nostru de acţiune pentru mobilizarea tutu­ror oamenilor din com­binat la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de­ plan, pentru antrenarea întregului colectiv la en­tuziasta întrecere socia­listă organizată şi condu­să de sindicat. In unitatea noastră, sentimentul necesităţii de a participa cu toată ca­pacitatea la realizarea planului, e puternic dez­voltat. Sindicatul, pentru a oferi acestei partici­pări obiective concrete, precise, metodele obţine­rii rezultatelor scontate, a acordat şi acordă mul­tă preocupare întrecerii socialiste. încă de la începutul a­­cestui an, sindicatul a stabilit întrecerii socia­liste obiective concrete, precise pentru fiecare sector şi loc­ de muncă care au fost larg popu­larizate în r­odul mineri­lor. Ceea ce merită sub­liniat este faptul că, în stabilirea acestora, comi­tetul sindicatului a ţinut seama­­de specificul lo­curilor de muncă. Prin­ A. FÜLÖP, preşedintele comitetului sindicatului de la Com­binatul minier Bălan (Continuare în pag. a 3-a) Proletari­­din toate tarile m­ouiti-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pe galeria „Francisca“ .. .Era vorbă de gale­ria „Francisca", de l­a C.M. Bălan, o galerie în­ care au mai încercat şi alţii să lucreze, dar s-au cam speriat de greutăţi. Brigada lui Toth Ştefan s-a angajat să preia a­­ceastă galerie, să mun­cească în aşa fel, incit să depăşească lună de lună sarcinile de plan. Promisiunea s-a transfor­mat în fapte. Planul a fost depăşit cu 18 la su­­tă. E meritul lui Toth Şte­fan, a ortacilor din bri­gada lui­ János Iosif, Ioan Voşloban, Otto Vince, Szabó Árpád şi alţii. .. .Dragostea de mun­că, de oameni, de mina de care s-a legat de foar­te mulţi ani, l-a determi­nat pe Toth Ştefan să­ mai înregistreze încă un succes. Vor urma şi al­tele. .. R. BORTOŞ, corespondent DE PE CUPRINSUL PATRIEI ilustrată din Turnu Severin, cartierul Kiseleff. Oameni mai tari ca muntele — mi­nerii de la Combi­natul minier Bălan In ziarul de azi: ■ Consultaţie juridică : MODUL DE STABILIRE A VECHIMII NEÎNTRE­RUPTE ÎN ACEEAȘI UNITATE (pag. a 2-a) I Note: „DE CE M-Aţi DAT DE IÎNGĂ VOI" (pag. a 3-a) ■ UNILEVER - „muntele de margarină“ (pag. a 4-a) VARIANTĂ DE CALE FERATĂ în cadrul lucrărilor de modernizare a căii ferate Braşov—Deda, zilele trecute a fost dată în exploatare o nouă variantă în lun­gime de aproape 1 km, situată la sud de sta­ţia Sîncrăieni-Giuc. Construirea ei a fost impusă de faptul că vechea linie era am­plasată pe un sol tur­bos. Noua variantă, construită pe un teren solid, rezistent şi, în acelaşi timp, drenant, cu o capacitate pos­­tantă mare, prezintă o rază a curbei îmbună­tăţită, o vizibilitate perfectă şi permite un trafic mai intens, cu tonaje sporite, fără restricţii de viteză, în condiţii de siguranță deplină a circulației. Fabrica de tricotaje încă un agregat în curs de montare La Fabrica de tricotaje din oraşul Miercurea-Ciuc a început montarea agregatelor de confecţii de 38 de locuri. Această lucrare se va încheia la data de 15 decembrie a.c., dată la care se va pune în funcţiune capacita­­tea de producţie la secţia de confecţii tricotaje. I mmm traţi, răspunderi.­Biletul la control! • FLORE­A NICOLAIE, IAŞI: Am ve­nit pentru prima dată la Borsec. Mă simt foarte bine. Sunt mulţumit. • FOLCIC EMILIA, BUCUREŞTI: Ur­mez un tratament bun. Nu sunt mulţumită cu mîncarea ce se dă seara şi dimineaţa. • ŞTEFAN VIORICA, HAŢEG: Vila 53 este complet neglijată, în baie după ce te săpuneşti, se opreşte apa. • PÎRVULESCU OPRICA, CRAIOVA : Detest din capul locului sfidarea. Aici la Borsec nu-mi vine să intru în sala de mese. Ospătarele tratează oaspeţii ca pe nişte ... Trîntesc farfuriile, sînt nervoase, îţi vorbesc obraznic. ^ ... Borsec. Un nume cu răsunet in inimile multor § oameni ai muncii care ţ şi-au petrecut aici con­ţi cediu­l de odihna, sau cel § de tratament, beneficiind ^ de minunatele condiţii S ce ti le oferă meleagurile S cotei 850. Ne-am propus , în cele ce urmează să 5 trecem în revistă, unele­­ aspecte legate de aceas­­­­ta staţiune, care şi-a pri- Ş mit deja cea de-a doua­­ serie de oaspeţi ai se­­ţ zonului rece. Să pornim , aşadar prin Borsec, inso­, S­ fiţi fiind de administrato­rul I.B.C., Orbán ludo­vic. Ca deviză călăuzi­toare avem tocmai păre­rile oaspeţilor noştri in­tervievaţi. Vila 67. Responsabilă Ioana Marcu. Peste tot întîlnim, ordine şi cură­ţenie. La ora 1,0, toate camerele erau încălzite pentru a primi pe bolna­vii care aveau să se în­toarcă de la băi. Vila 58. Responsabilă Tereza Puş­caş. O femeie harnică, curată, căreia îi place să lucească totul în vilă. Dar nu e suficient doar atît. La strădaniile res­ponsabilei s-ar mai putea şi adăuga şi cele ale con­­­ ducerii staţiunii, care a­u neglijat totalmente in­­­­ventarul moale din vilă.­­ Păturile sînt extrem de vechi, uzate, pătate şi în multe locuri arse cu fie­rul de călcat. Dacă la primul etaj vila arată bi­nişor, la etajul doi situa­ţia se schimbă. Covoare­le de pe scări nu mai au învelitoare, sînt vechi, sparte, în camere, ace­leaşi pături vechi, tablo­uri fără rame. în una din cele trei camere, — man­­siardă, că altfel nu te poţi zice, întîlnim o femeie în vîrstă de 70 de ani, bolnavă în pat, într-o rStare gravă. Ne între­băm şi pe bună drepta­te, de ce biroul de ca­zare nu i-a oferit bolnă­vei de la bun început o cameră l­a etajul I, unde er­au cazate femei mai ti­nere. Ajungem la vila 53, vilă pusă în atenţia noas­­tră de Ştefan Viorica din Haţeg. Această vilă nu a avut dependinţe sanitare. Conducerea staţiunii a convenit cu T.C.M. Tg. Mureş, pentru efectuarea lucrărilor necesare. Totul a început în trimestrul IV al anului 1968. Lu­crarea s-a terminat în iulie 1969, bineînţeles cu depăşire de termen. care este situaţia în momentul de faţă? Răspunsul îl primim din partea şefu­lui serviciului tehnic Re­mus Corduban: „La vila 53, T.C.M. Tg. Mureş, respectiv şeful lo­tului de şantier Alexan­dim Morar, şeful lotului de instalaţii Dumitru Ma­­carie şi inginerul şef al grupului de şantiere — Reghin, Letoy Alexandru se fac vinovaţi pentru următoarele : „Nu s-a in­stalat cazanul de presiu­ne de 200 l. Nu funcţio­nează duşurile. Din cau­za neefectuării acoperi­şului, pereţii s-au ume­zit. S-au refăcut deja 4 camere. Mozaicul din casa scării e sub toată critica". Stăm şi chibzuim. La reparaţia unei vile, au fost antrenaţi cinci ingi­neri, 3 maiştri şi un grup de muncitori. Dar vila este tot nereparata. Vilele 20 şi 56 cu 100 de locuri sanatoriale, sunt închise. Nici pînă la ora actuală instalaţiile conductelor de încălzire centrală nu sunt racorda­te la policlinica SMR — furnizoarea­ de apă caldă. Din această cauză, sufe­ră şi cele trei unităţi co­merciale aflate la parte­rul vilei 20. Vinovaţi pentru această stare de lucruri sunt cei de la IC­M Harghita, Grupul, de şantiere Odorheiu Se-,­e­cuiesc, şantierul nr. 5 Topliţa. La data de 11 noiembrie s-a trimis ulti­ma telegramă la IGM Harghita. Nici un răs­puns, deşi e vorba de trimiterea a trei munci­tori, care intr-o singură zi, ar efectua toata lu­crarea. Cît priveşte vila 56, cea­ care nici nu este predată staţiunii de către constructor, suferă şi ea din cauza neglijenţei ce­lor care şi-au propus s-o „renoveze", în jurul vile­, lor o mulţime ide mate­riale de construcţii, 2000 kg. de ciment, moloz, pie- s triş, se risipesc. Dar cos- o la bani, stimaţi tovarăşi , de la I.C.M. Harghita şi­­ T.C.M. Tg. Mureş. Dacă , în bună măsură, această t; stare de lucruri se dato- ^ reşte constructorului, nu Ş este scutită de vină nici ^ conducerea staţiunii. Prea Ş puţin s-a interesat de Ş mersul lucrărilor de re- ț novare, ce înghit la Bor- Ş sec în fiecare an aprba- ^ pe două milioane lei. Ş Care este aportul tova- Ș răşului director. Brasai Ş Kálmán ? Dumnealui ştie­­ prea bine că la Borsec se S cheltuiesc anual milioane S de lei pentru reparaţii ^ renovări. Din banii chei­ Ş tuiţi în ultimii 10 ani, ^ s-ar fi putut construi în S staţiune, circa 2000 d­e Ş locuri sanatoriale cu tot S confortul. Iată deci că ^ ar fi trebuit să-l intere- , - seze mai mult soarta ba-­­ nilor, a lucrărilor efec- ^ ILEANA DAN | ---------- | (Continuare în pag. a 3-a)K La Borsec * Nepăsarea face casă bună cu incompetenta popul­ar­ă şi Universitatea­­ , muncitorească \ ț ! t Dilema mai veche a aşa-zisului dualism: uni- J i versitate populară sau universitate muncitorească^ J — şi-a pierdut definitiv dreptul de a întreţine i I polemici, prin caducitatea argumentelor pro şi? i contra în fond, imaginea falsei hegemonii deţi- i 7 nute de către prima instituţie, a fost cultivată — J 1 şi, din păcate, fenomenul nu a dispărut complet ţ ^— de acei activişti lipsiţi de vocaţia organizării i î şi neînzestraţi pentru munca nobilă şi pasionant ? i tă de educare a adulţilor.­­ Necesitatea cunoaşterii — măcar în principii ! 1 — a tuturor problemelor ce frămîntă astăzi ome- \ 1 nirea, este o premisă imperioasă pentru a înţele- i­­­ge mersul general al istoriei şi al aspiraţiilor so-,­­ cietăţii în care trăim. Fără a putea discerne ma- * ' rile orientări, vom fi — volens nolens — o sta- t \ vilă în șuvoiul istoriei. Cînd această stavilă e i­a formată de unul singur sau de cîtiva, nu este nici­­ 1 un pericol, dar dacă e vorba de o masă de oa- \ t meni, atunci se pot cauza întîrzieri însemnate ini­­ mersul istoriei — spunea, undeva, acad. prof. ?­i Eugen Pora (Cluj), definind dinamica dezvoltării | } spirituale a societăţii socialiste. \ I împlinirea personalităţii umane — avansarea 4 } individului pe direcţia înainte, cu ştergerea/ k cît mai rapidă a diferenţierilor dintre munca fizi-! ? că şi cea intelectuală — reprezintă finalitatea în-\ 1 tregii acţiuni de culturalizare şi de modul în ca- i lj re fiecare devine un factor social activ, depinde, 1 t în ultima instanţă, gradul de manifestare­ în viitor­­ ) a tării în conclavul umanităţii. | j Dacă la universitatea populară participă cui ^precădere o masă eterogenă — din care nu lip-? ^ sesc elevii de liceu, studenții activi, femeile I­­ V. BIBICIOIUI ^ (Continuare în pag. a 3-a) | „INFORMAŢIA HARGHITEI" in coloanele­ • Ample informaţii privind politica internă şi externă a partidului şi statului nostru • Veşti despre realizările oamenilor muncii din judeţ şi din întreaga patrie • Articole pe teme economice, sociale, culturale, etică cetăţenească • Pagini­­speciale „Orizont artistic“ și „De toate pentru toți“ • Cronici diverse, însemnări, reportaje • Anchete, foiletoane • Răspunsuri la rubrica „Ziarul a Intervenit pentru dv.“ • Radio-tv. • Sport • Reportaje de pe glob

Next