Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-12-03 / nr. 554
ANUL II, nr. 554 Exemplul personal al comuniştilor bilizator în îndeplinirea sarcinilor de plan în cuvântul rostit la adunarea anuală de dare de seamă a organizaţiei de partid ce a avut loc zilele trecute, tovarăşul Suciu Vaier, directorul ICOMCOOP, spunea printre altele: — Faptul că, după 10 luni de activitate, întreprinderea noastră raportează depăşirea cu 12 la sută a planului de apro- vizionare cu ridicata, cu 10 la sută a planului de desfacere cu ridicata, reducerea cheltuielilor de circulaţie de la 2,84 lei, cît era planificat, la 2,55 lei, reflectă munca plină de abnegaţie a organizaţiei de partid, a biroului acesteia, desfăşurată în cursul anului. Întreprinderea comercială de aprovizionare cu ridicata a comerţului sătesc a avut şi în acest an sarcini deosebit de importante pe linia aprovizionării cooperativelor de consum cu produse industriale şi alimentare, îndeplinirea sarcinilor de plan presupunea mobilizarea întregului colectiv, cumularea spre îndeplinirea lor a tuturor posibilităţilor existente. Organizaţia de partid şi-a prevăzut încă din primele zile de muncă din acest an, mobilizarea tuturor lucrătorilor întreprinderii. In planurile de muncă lunare acest obiectiv de seamă al muncii politicoorganizatorice a fost înscris întotdeauna printre cele mai de seamă prevederi. Acest stil de muncă a mobilizat pe toti comuniștii la realizarea sarcinilor economice. Sub îndrumarea biroului organizaţiei de bază membrii de partid au muncit cu dăruire la locul lor de muncă, pentru îndeplinirea cifrelor de plan la fiecare depozit. Participînd la dezbaterea problemelor legate de realizarea planului, la traducerea în viaţă a hotărârilor adunărilor generale, comuniştii s-au simţit datori să participe cu toate forţele la îndeplinirea obligaţiilor planului departamental, la înfăptuirea dezideratului comerţului de a pune la dispoziţia oamenilor muncii cantităţi tot mai mari şi mai diverse de mărfuri. Astfel organizaţia de partid a reuşit să facă din fiecare membru al său, exemplu pentru ceilalţi muncitori. Barabás Alexandru, Csata Andrei, Bartis Tiberiu şi alţi comunişti au fost mereu în primele rînduri în realizarea sarcinilor economice, exemple demne de urmat pentru ceilalţi muncitori. Entuziasmul şi însufleţirea cu care au muncit comuniştii s-au manifestat pregnant şi în numeroasele acţiuni ale organizaţiei de bază. De cîteva ori, din pricina aprovizionării cu ridicata necorespunzătoare, realizarea planului de desfacere a fost periclitată. Organizaţia de partid a făcut apel la comunişti să rămînă la lucru şi după orele de program pentru a asigura aprovizionarea cooperativelor. Toţi membrii de partid, fără excepţie, au răspuns prompt la aceste chemări. Bernand Iosif, György Tamás, Farika Iosif, Bartis Tiberiu şi alţii au fost primii care au rămas pînă seara tîrziu la lucru, mobilizînd şi alţi oameni, fără partid, să procedeze la fel. Membrii de partid de la ICOMGOOP Gheorgheni sunt exemple pentru ceilalţi oameni şi în ceea ce priveşte disciplina în muncă, comportarea în timpul serviciului, în acest an, numărul absenţelor nemotivate, al întîrzierilor de la serviciu ,al abaterilor de orice fel de la disciplina de producţie au scăzut simţitor faţă de anii anteriori. In această acţiune membrii de partid pomeniţi mai sus şi multi alţii, au fost iniţiatorii prezentei regulate la serviciu, a comportării corecte în timpul muncii, luînd poziţie întotdeauna faţă de abaterile oricît de mici ale unor comunişti, ale altor salariaţi. Merite îi revin organizaţiei de partid şi în formarea unui spirit de grijă şi bună gospodărire a avutului obştesc. Fiecare om căruia i s-a încredinţat gestiune, fiecare lucrător din depozitele de mărfuri, dovedeşte maximum de atenţie în îndeplinirea măsurilor de păstrare a lor în bune condiţiuni. Ca urmare a preocupării sistematice a organizaţiei de bază, a fiecărui comunist, nu numai în acest an, ci de cîţiva ani încoace, inventarele şi controalele financiare n-au constatat lipsuri în gestiune. Comuniştii sunt exemple pentru ceilalţi muncitori şi în această direcţie. Prin activitatea lor, prin grija faţă de mărfurile de care răspund, Nagy Iosif, Barabás Alexandru şi alţii au militat cu ocazia adunărilor generale, şi cu alte ocazii, pentru întărirea grijii faţă de bunul obştesc. De nenumărate ori, când s-a discutat această problemă în adunările generale sau alte şedinţe, comuniştii au pledat pentru o atenţie sporită în manipularea şi păstrarea mărfurilor, luînd poziţie hotărîtă împotriva abaterilor. Astfel s-a reuşit să se înlăture încă din fază incipientă neglijenţa şi atitudinea de gură-cască care încerca să se manifeste, la unii lucrători. în momentul de faţă în fiecare depozit există — prin grija organizaţiei de bază, a biroului acesteia — un nucleu puternic de comunişti. Membrii de partid care alcătuiesc aceste nuclee sunt ei înşişi exemple in muncă, in grija faţă de avutul obştesc. Anul 1969 s-a dovedit, a fi, prin munca organizaţiei de bază, a fiecărui comunist, un an rodnic pentru colectivul ICOMCOOP Gheorgheni. Realizările obţinute pînă acum, preliminările ce se prevăd la sfîrşitul anului, dovedesc hărnicia colectivului de aici. T. BONDOR Adunări anuale ale organizaţiilor de partid ■Ri Aplicarea mecanizată a furnirului pe elementele de mobilă la secția din Miercurea-Ciuc a I.J.I.L. „Partizanul"Gheorghenei. (Unitar), din pag II Ca rezultat, în cursul trim. IV., s-a reușit să se asigure un fond de marfă suplimentar și specific sezonului rece, în valoare de peste 12 milioane de lei. Astfel, s-au primit suplimentări la produse alimentare în valoare de peste 6 milioane de lei, ca de exemplu: untură, ulei, conserve de carne şi peşte, unt, mălai, şi alte produse. Din produse industriale putem aminti repartizarea suplimentară a produselor ca : diftină, tricotaje, ciorapi, confecţii din lină pentru bărbaţi şi femei, încălţăminte de iarnă pentru toate vîrstele, materiale şi articole pentru sportul de iarnă, aparate de radio portative, maşini şi reşouri de aragaz, maşini de gătit şi încălzit de diferite tipuri, detergenţi şi altele. REDACŢIA : Cum apreciaţi activitatea unor unităţi comerciale din judeţ ? RĂSPUNS: Pentru a exprima părerea despre activitatea organizaţiilor comerciale, trebuie să ne bazăm pe unele date . Pe lingă această situaţie trebuie să fie cunoscută şi raza de activitate REDACŢIA : De ce nivelul organizării activităţii comerciale este atît taţilor de aprovizionare peste repartiţii din diferite surse. Dinamica de creştere a desfacerii faţă de 1968 pe 10 luni Creşterea în sume absolute Achiziţii directe de la producători a producţiei alimentare Procurări directe de produse alimentare şi nealimentare în afara repartiţiei Desfacerea realizată pe 10 luni, pe cap de locuitor din raza de activitate lei/cap. loc. 6881 Rentabilitatea organizaţiilor comerciale pe baza bilanţului din 30. IX. 1969 15,13 U/MO.C.L. M.-Giuc O.C.L. Odorhei O.C.L. Gheorgheni O.C.L. Topliţa 1 mii lei 16,7 25,2 Realizarea planului de desfacere pe 10 luni 105,9 101,1 101,3 98,6 8,9 12,4 8,1 6,9 3,5 3,2 mii lei 358,4 ,125,4 306,1 105,8 mii lei 16,2 6,4 4,2 3,4 6031 6316 5282 6,13 2,02 3,28 Se naşte o fabrică (Urmare din pag 1) trebai atunci de ce nu-i vedeam. Şi mi-am răspuns : fiindcă nu-i avem. De aceea măsura luată de conducerea fabricii mi-a mers la inimă. A organizat un curs de aproximativ trei luni, pentru calificarea muncitoarelor, fără participare in producţie. Avem 350 de viitoare tricoteze, confecţioneze şi bobinatoare. Echipa de profesori a cursului e alcătuită din cei mai experimentaţi ingineri şi tehnicieni ai fabricii. Şi avem elevi foarte buni. Tinara Irina Csáki vorbeşte cu insufleţire. Marea ei pasiune e industria textilă, tainele tirulifice ne îmbracă sub diferite forme o viaţă Întreagă. De curînd şi-a luat bacalaureatul şi acum vrea să rămînă cit va putea mai mult în aceasta viitoare fabrică. Poate toată viaţa. Pe soră-sa mai mică a convins-o că nu-i altă meserie mai frumoasă decit cea de tricoteză. A adus-o de acasă de la Madaras şi a înscris-o la cursurile de calificare. Consult cataloagele cursurilor, pe care cu îndreptăţită mindrie mi le aduce comunistul Vitos László. intr-adevăr echipa de profesori şi tehnicieni, formată din inginerii Tarjai Csaba, Tarjai Tereza, tehniciană Henler Magdalena şi responsabilul cursului Vajai Vasile, cu toată exigenţa pe care o manifestă faţă de elevi, nu se pot plinge de note bune. Răsfoiesc la intimplare cataloagele. Catalogul secţiei tricotaje: Farkas Viorica 9 şi 10, Toader Sabina 9 şi 10, Virág Margareta 9 şi 10, Ţifrea Elena 9 şi 10. In catalogul de la secţia confecţii situaţia se prezintă la fel. Kovács Elisabeta, Kerekes Tereza şi multe altele au numai note maxime. Bineînţeles că am văzut in cataloage şi note mai mici, dar n-ar fi. . pedagogic să divulg numele beneficiarelor, fiindcă sunt de-abia la început şi rămin convins, ca şi profesorii, că situaţia se va îndrepta, devenind muncitoare de nădejde din casa lor — viitoarea fabrică. Tinara Irina Csáki, visează mai departe la fabrica ce se inaltă. Face planuri de acţiune cu membrii organizaţiei, şi încearcă să-şi închipuie locul ei de muncă, biroul organizaţiei U.T.C., mobilat simplu dar cu gust, telefonul alb . .. alb şi atit de intim ... Cine nu visează Irina! Va creşte împreună cu fabrica şi desigur vor imbătrini împreună. Dar cită mulţumire va fi in inima ei, şi a celorlalţi muncitori, cind fiecare va putea spune : — Nepoate, vezi fabrica asta ? Ei află că lucrez aici de cind s-a născut, de pe vremea cind tu nici nu erai. Ciţi ani ai ? — Zece. — Zece ? se va mira Irina. Au şi trecut zece ani ? Nici n-am simţit, prea sunt ocupată cu munca. ... Şi atunci poate se va gindi la intilnirea noastră de azi... Succes Irina ! Ili Care este stadiul aprovizionării judeţului a organizaţiilor comerciale care influenţează greutăţile în aprovizionare, prin probleme de transport, coordonare, urmărirea aprovizionării şi altele. Astfel, organizaţiile comerciale au următoarea fază de activitate: O.C.L. Miercurea-Ciuc : oraşul de reşedinţă, oraşul Bălan (centru minier) 43 km, oraşul Băile-Tuşnad 32 km. Harghita-Băi (centru minier) 23 km. O.C.L. Odorheiu Secuiesc: municipiul de reşedinţă. Vlăhiţa (centru siderurgic) 30 km. O.C.L. Gheorgheni: oraşul de reşedinţă. Staţiunea Lacul Roşu (fără sectorul de alimentaţie publică), O.C.L. Topliţa , oraşul de reşedinţă, oraşul Borsec la 26 km, Gălăuţaş (centru muncitoresc) 6 km. Din punct de vedere al reţelei comerciale, cele mai optime condiţii sunt create în municipiul Odorheiu Secuiesc şi oraşul Gheorgheni, de diferit de la oraş laoraş ? RĂSPUNS: Rezultă din răspunsul de la întrebarea a II-a (condiţii de spaţii şi rază de activitate). REDACŢIA : Care ar trebui să fie contribuţia merceologilor de laOC.L.-uri şi care este ea de fapt ? RĂSPUNS: Sarcina merceologilor : — întocmirea necesarului de mărfuri corelat cu cerinţele populaţiei şi repartizarea pe unităţi de desfacere în funcţie de raza de activitate, amplasarea unităţii, specificul magazinului; — pregătirea încheierii contractelor cu furnizorii; — urmărirea livrărilor de mărfuri pe baza graficelor anexate la contract și impulsionarea lichidării eventualelor restante la livrări; — urmărirea aprovizionării rețelei cu mărfuri aflate în stoc; — depistarea posibilă— urmărirea cererii cumpărătorilor, luînd măsuri pentru satisfacerea acestora în corelare cu perioadele conjucturale ale sezonului, în general activitatea merceologilor se încadrează în sarcinile principale arătate mai sus, cum rezultă de altfel şi din datele arătate la întrebarea a II-a, totuşi, de exemplu la sarcina de urmărire a furnizorilor restanţieri rezultă următoarea situaţie : în judeţul nostru comerţul de stat în cele 11 luni (1 I—20 XI) are in total 19 furnizori restantieri : Fabrica de zahăr Luduş, Fabrica de zahăr Bod, Fabrica de zahăr Tg. Mureş, Fabrica de ulei Cluj, Interindustria Oradea, Fabrica de ulei Slobozia, Combinatele alimentare Harghita şi Bacău, Salconserv Mediaş. La aceşti furnizori, organizaţiile comerciale au trimis delegaţi pentru impulsionarea livrărilor. REDACŢIA : La ultimele două intrebări ne-am fi aşteptat la aprecieri mai analitice pătrunse, cit de cît de spirit autocritic ,deoarece sunt de notorietate publică carenţele din activitatea unor unităţi comerciale. Se pare că ţineţi să absolviţi de orice răspundere pe reprezentanţii comerţului nostru judeţean. Dar să continuăm. Ce ne puteţi spune despre sprijinul pe care-l acordă echipele de control obştesc ? RĂSPUNS : Echipele de control obştesc în mare majoritate au o activitate foarte bună, sprijină activitatea comercială din oraşe şi centre muncitoreşti, transmit către organizaţiile comerciale părerea cumpărătorilor, păreri, care, fără aceste echipe, greu ar putea ajunge la cunoştinţa conducerii organizaţiilor comerciale. Pe baza constatărilor făcute de aceste echipe de control au fost luate măsuri care au contribuit la îmbunătăţirea activităţii comerciale. Cea mai rodnică activitate a fost desfăşurată de echipa de control condusă de tov. E. Lăcătuş, din Topliţa, echipă, care în luna octombrie a.c. a făcut 23 controale, făcînd propuneri valoroase, din care 18 au fi fost rezolvate de O.C.L. Topliţa. Echipele de control conduse de Tereza Zinaida şi Tibod József, din Odorheiu Secuiesc sau Takács László şi Töke László din Miercurea-Ciuc. la fel au avut o activitate bună, şi o contribuţie rodnică la îmbunătăţirea activităţii comerciale din raza lor de activitate REDACŢIA : Ne-am fi aşteptat să ne spuneţi şi cum sunt rezolvate propunerile şi sesizările echipelor de control obştesc, şi poate cîteva referiri şi la unele unităţi comerciale, gestionari, responsabili de magazine şi O.C.T.-uri, care nu ţin seama de observaţiile echipelor. In a'"'stfel răspunsul d-voastră ar fi fost nu numai mai complet, dar şi mai judicios, mai convingător. Pag. 3 REVIRIMENTUL DIN VIAŢA CULTURALĂ 1) (Urmare din pagciente. Numai astfel acţiunea culturală va fi substanţială, urmărind perseverent realizarea obiectivelor majore aleactivităţii cultural-educative, care trebuie să aibă ca finalitate, dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Acesta este de fapt chiar sensul întregii munci culturale şi de propagandă, căreia partidul şi statul nostru ii acordă o atenţie deosebită în etapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre. Brigăzile ştiinţifice, de pe lingă casa de cultură au activat pînă acum la voia întîmplării. Activitatea lor a fost cu totul neglijată, deplasările în comunele din jurul oraşului fiind cu totul sporadice. Abia în ultimul timp am notat cîteva ieşiri (la Tulgheş, Gălăuţaş, Bilbor), care s-au bucurat de mai mare atenţie, fiind urmărite cu interes de publicul sătesc, în domeniul răspîndirii cunoştinţelor cultural ştiinţifice, conducerea casei de cultură a ţinu prea puţi legătura cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, în cea ce priveşte informarea asupra preferinţelor populaţiei într-un domeniu sau altul al ştiinţei. Aşa se explică că în decursul acestui an în Topliţa, precum şi în comunele aparţinătoare, au fost ţinute foarte puţină expuneri ale conferenţiarilor centrali. Iar numărul redus al conferinţelor susţinute de conferenţiari locali ,se explică prin antrenarea slabă a intelectualilor la viaţa culturală a oraşului. In ceea ce priveşte formele şi metodele de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, remarcăm modul învechit în care sunt concepute acţiunile. Conferinţe, simpozioane şi nimic mai mult! De şase luni s-au ţinut doar două seri de întrebări şi discuţii (din cele patru planificate ). S-au neglijat forme interesante ca — jurnalul vorbit, masa rotundă, concursuri „Cine Ştie cîştigă" etc. — forme care pot atrage un număr mare de cetăţeni în dezbaterea unor probleme de actualitate în viaţa politică, în ştiinţă şi artă. Ne-am întrebat pe bună dreptate, sesizînd aceste carenţe în munca cultural-educativă şi de propagandă, cine face act de prezenţă în cadrul casei de cultură, cu prilejul diferitelor acţiuni. Răspunsul explică în bună măsură pentru ce revirimentul din viaţa culturală a Topliţei este încă o promisiune. Colectivul de conferenţiari numără pe hîrtie 25 de persoane, din care după planificările existente, activează doar 10—15. Printre intelectualii care participă efectiv la acţiunile ateist-ştiinţifice, răspunzînd ,deci, chemărilor casei de cultură, am notat doar 7! O statistică ne va oferi de la sine nişte repere pentru munca de viitor. Dintre cele 80 de cadre didactice din oraş, 26 medici şi 5 jurişti, nu sunt antrenaţi în activităţile culturale decit circa 10 la sută?! Se impune aşadar mai multă înţelegere din partea celor solicitaţi de către colectivul casei de cultură. Pe de altă parte şi conducerea casei de cultură trebuie să ştie cum să-şi mobilizeze colaboratorii, să nu se mai întîmple cazuri cînd vine conferenţiarul şi lipseşte publicul! Forţe intelectuale există prin urmare, dar ele nu sunt valorificate aşa cum trebuie. în acelaşi sens al antrenării tuturor intelectualilor la viaţa culturală a oraşului trebuie să se orienteze şi conducerile şcolilor din Topliţa, organizarile de bază, pentru înfrînge pasivitatea, indiferenta cu care unele cadre didactice privesc obligaţiile ce le revin in contextul oraşului, ca cetăţeni, neuitînd că trebuie să presteze săptăminal un număr de ore de muncă culturală în afara planului de învăţămînt. Este necesară, după cum reiese din cele de mai sus, o armonizare, o sincronizare a intenţiilor casei de cultură cu forţele intelectuale existente oraş. In acelaşi timp trebuie imprimat deopotrivă ambilor factori, mai mult dinamism, mai mult spirit de iniţiativă, mai multă dăruire. N. J. I. L. Odorheiu Secuiesc Produce şi livrează fără repartiţie prin comenzi _______ferme_______ — vagoneţi etajeri pentru fabrici de cărămizi — diferite construcţii metalice — bănci şcolare PRODUCE: articole de larg consum, confecţionate din table metalice sortimente bogate din articole ceramice (în diferite culori) vată pentru croitorie ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEAN* EXTRACTIVĂ # METALO-CHIMICĂ CI.J.E.M.CO Miercurea-Ciuc str. Harghita nr. 47 Angajează jurisconsult strungari şi frezori muncitori necalificați, pentru carierele: Şuta— Miercurea-Ciuc, Văcăreşti-Ciuc, Suseni Informaţii suplimentare se pot primii de la serviciul personal al întreprinderii.I