Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-12-03 / nr. 554

ANUL II, nr. 554 Exemplul personal al comuniştilor bilizator în îndeplinirea sarcinilor de plan în cuvântul rostit la a­­dunarea anuală de dare de seamă a organizaţiei de partid ce a avut loc zilele trecute, tovarăşul Suciu Vaier, directorul ICOMCOOP, spunea prin­tre altele: — Faptul că, după 10 luni de activitate, între­prinderea noastră rapor­tează depăşirea cu 12 la sută a planului de apro-­ vizionare cu ridicata, cu 10 la sută a planului de desfacere cu ridicata, re­ducerea cheltuielilor de circulaţie de la 2,84 lei, cît era planificat, la 2,55 lei, reflectă munca plină de abnegaţie a organiza­ţiei de partid, a biroului acesteia, desfăşurată în cursul anului. Întreprinderea comer­cială de aprovizionare cu ridicata a comerţului să­tesc a avut şi în acest an sarcini deosebit de importante pe linia apro­vizionării cooperativelor de consum cu produse industriale şi alimentare, îndeplinirea sarcinilor de plan presupunea mobili­zarea întregului colectiv, cumularea spre îndeplini­rea lor a tuturor posibi­lităţilor existente. Orga­nizaţia de partid şi-a pre­văzut încă din primele zile de muncă din acest an, mobilizarea tuturor lucrătorilor întreprinderii. In planurile de muncă lunare acest obiectiv de seamă al muncii politico­­organizatorice a fost în­scris întotdeauna printre cele mai de seamă pre­vederi. Acest stil de muncă a mobilizat pe toti comu­niștii la realizarea sarci­nilor economice. Sub în­drumarea biroului orga­nizaţiei de bază membrii de partid au muncit cu dăruire la locul lor de muncă, pentru îndeplini­rea cifrelor de plan la fiecare depozit. Partici­­pînd la dezbaterea pro­blemelor legate de reali­zarea planului, la tradu­cerea în viaţă a hotărâri­lor adunărilor generale, comuniştii s-au simţit da­tori să participe cu toate forţele la îndeplinirea o­­bligaţiilor planului depar­tamental, la înfăptuirea dezideratului comerţului de a pune la dispoziţia­­ oamenilor muncii canti­tăţi tot mai mari şi mai diverse de mărfuri. Ast­fel organizaţia de partid a reuşit să facă din fie­care membru al său, e­­xemplu pentru­­ ceilalţi muncitori. Barabás Ale­xandru, Csata Andrei, Bartis Tiberiu şi alţi co­munişti au fost mereu în primele rînduri în reali­zarea sarcinilor econo­mice, exemple demne de urmat pentru ceilalţi muncitori. Entuziasmul şi însufleţirea cu care au muncit comuniştii s-au manifestat pregnant şi în numeroasele acţiuni ale organizaţiei de bază. De cîteva ori, din pricina aprovizionării cu ridicata necorespunzătoare, reali­zarea planului de desfa­cere a fost periclitată. Organizaţia de partid a făcut apel la comunişti să rămînă la lucru şi du­pă orele de program pen­tru a asigura aprovizio­narea cooperativelor. Toţi membrii de partid, fără excepţie, au răspuns prompt la aceste che­mări. Bernand Iosif, György Tamás, Fa­rika Iosif, Bartis Tiberiu şi alţii au fost primii care au rămas pînă seara tîrziu la lucru, mobilizînd şi alţi oameni, fără par­tid, să procedeze la fel. Membrii de partid de la ICOMGOOP Gheor­­gheni sunt exemple pen­tru ceilalţi oameni şi în ceea ce priveşte discipli­na în muncă, comporta­rea în timpul serviciului, în acest an, numărul ab­senţelor nemotivate, al întîrzierilor de la servi­ciu ,al abaterilor de ori­ce fel de la disciplina de producţie au scăzut sim­ţitor faţă de anii ante­riori. In această acţiune membrii de partid pome­niţi mai sus şi multi al­ţii, au fost iniţiatorii pre­zentei regulate la servi­ciu, a comportării corec­te în timpul muncii, luînd poziţie întotdeauna faţă de abaterile oricît de mici ale unor comu­nişti, ale altor salariaţi. Merite îi revin organiza­ţiei de partid şi în for­marea unui spirit de gri­jă şi bună gospodărire a avutului obştesc. Fiecare om căruia i s-a încredin­ţat gestiune, fiecare lu­crător din depozitele de mărfuri, dovedeşte maxi­mum de atenţie în înde­plinirea măsurilor de păstrare a lor în bune condiţiuni. Ca urmare a preocupării sistematice a organizaţiei de bază, a fiecărui comunist, n­u nu­mai în acest an, ci de cîţiva ani încoace, inven­tarele şi controalele fi­nanciare n-au constatat lipsuri în gestiune. Co­muniştii sunt exemple pentru ceilalţi muncitori şi în această direcţie. Prin activitatea lor, prin grija faţă de mărfurile de care răspund, Nagy Iosif, Barabás Alexandru şi al­ţii au militat cu ocazia adunărilor generale, şi cu alte ocazii, pentru întă­rirea grijii faţă de bunul obştesc. De nenumărate ori, când s-a discutat a­­ceastă problemă în adu­nările generale sau alte şedinţe, comuniştii au pledat pentru o atenţie sporită în manipularea şi păstrarea mărfurilor, luînd poziţie hotărîtă îm­potriva abaterilor. Astfel s-a reuşit să se înlăture încă din fază incipientă neglijenţa şi atitudinea de gură-cască care în­cerca să se manifeste, la unii lucrători. în mo­mentul de faţă în fiecare depozit există — prin grija organizaţiei de ba­ză, a biroului acesteia — un nucleu puternic de comunişti. Membrii de partid care alcătuiesc a­­ceste nuclee sunt ei în­şişi exemple in muncă, in grija faţă de avutul obştesc. Anul 1969 s-a dovedit, a fi, prin munca orga­nizaţiei de bază, a fie­cărui comunist, un an rodnic pentru colectivul ICOMCOOP Gheorgheni. Realizările obţinute pînă acum, preliminările ce se prevăd la sfîrşitul a­­nului, dovedesc hărnicia colectivului de aici. T. BONDOR Adunări anuale ale organizaţiilor de partid ■Ri Aplicarea mecanizată a furnirului pe elementele de mobilă la secția din Miercurea-Ciuc a I.J.I.L. „Partizanul"Gheorghenei. (Unitar), din pag II Ca rezultat, în cursul trim. IV., s-a reușit să se asigure un fond de mar­fă suplimentar și speci­fic sezonului rece, în va­loare de peste 12 milioa­ne de lei. Astfel, s-au pri­mit suplimentări la pro­duse alimentare în valoa­re de peste 6 milioane de lei, ca de exemplu: un­tură, ulei, conserve de carne şi peşte, unt, mă­lai, şi alte produse. Din produse industriale pu­tem aminti repartizarea suplimentară a produse­lor ca : diftină, tricotaje, ciorapi, confecţii din li­nă pentru bărbaţi şi fe­mei, încălţăminte de iar­nă pentru toate vîrstele, materiale şi articole pen­tru sportul de iarnă, apa­rate de radio portative, maşini şi reşouri de ara­gaz, maşini de gătit şi încălzit de diferite ti­puri, detergenţi şi­ altele. REDACŢIA : Cum apre­ciaţi activitatea unor uni­tăţi comerciale din ju­deţ ? RĂSPUNS: Pentru a exprima părerea despre activitatea organizaţiilor comerciale, trebuie să ne bazăm­ pe unele date . Pe lingă această situa­­ţie trebuie să fie cunos­cută şi raza de activitate REDACŢIA : De ce ni­velul organizării activită­ţii comerciale este atît taţilor de aprovizionare peste repartiţii din diferi­te surse. Dinamica de creştere a desfacerii fa­ţă de 1968 pe 10 luni Creşterea în sume absolute Achiziţii directe de la producători a producţiei alimentare Procurări directe de produse alimen­tare şi nealimentare în afara re­partiţiei Desfacerea realizată pe 10 luni, pe cap de locuitor din raza de acti­vitate lei/cap. loc. 6881 Rentabilitatea organizaţiilor comercia­le pe baza bilanţului din 30. IX. 1969 1­5,13 U/MO.C.L. M.-Giuc O.C.L. Odor­hei O.C.L. Gheor­ghen­i O.C.L. Topliţa 1 mii lei 16,7 25,2 Realizarea planului de desfacere pe 10 luni 105,9 101,1 101,3 98,6 8,9 12,4 8,1 6,9 3,5 3,2 m­ii lei 358,4 ,125,4 306,1 105,8 mii lei 16,2 6,4 4,2 3,4 6031 6316 5282 6,13 2,02 3,28 Se naşte o fabrică (Urmare din pag 1) trebai atunci de ce nu-i vedeam. Şi mi-am răs­puns : fiindcă nu-i avem. De aceea măsura luată de conducerea fabricii mi-a mers la inimă. A or­ganizat un curs de apro­ximativ trei luni, pentru calificarea muncitoarelor, fără participare in pro­ducţie. Avem 350 de vii­toare tricoteze, confecţio­neze şi bobinatoare. E­­chipa de profesori a cursului e alcătuită din cei mai experimentaţi ingineri şi tehnicieni ai fabricii. Şi avem elevi foarte buni. Tinara Irina Csáki vor­beşte cu insufleţire. Ma­rea ei pasiune e indus­tria textilă, tainele tiru­­lifi­ce ne îmbracă sub di­ferite forme o viaţă În­treagă. De curînd şi-a luat bacalaureatul şi a­­cum vrea să rămînă cit va putea mai mult în a­­ceasta viitoare fabrică. Poate toată viaţa. Pe so­­ră-sa mai mică a con­vins-o că nu-i altă mese­rie mai frumoasă decit cea de tricoteză. A a­­dus-o de acasă de la Ma­daras şi a înscris-o la cursurile de calificare. Consult cataloagele cursu­rilor, pe care cu îndrep­tăţită mindrie mi le adu­ce comunistul Vitos Lász­ló. intr-adevăr echipa de profesori şi tehnicieni, for­mată din inginerii Tar­jai Csaba, Tarjai Tereza, tehniciană Henler Mag­dalena şi responsabilul cursului Vajai Vasile, cu toată exigenţa pe care o manifestă faţă de elevi, nu se pot plinge de note bune. Răsfoiesc la intim­­plare cataloagele. Cata­logul secţiei tricotaje: Farkas Viorica 9 şi 10, Toader Sabina 9 şi 10, Virág Margareta 9 şi 10, Ţ­if­rea Elena 9 şi 10. In catalogul de la secţia confecţii situaţia se pre­zintă la fel. Kovács Eli­sabeta, Kerekes Tereza şi multe altele au numai note maxime. Bineînţeles că am văzut in cataloa­ge şi note mai mici, dar n-ar fi. . pedagogic să divulg numele beneficia­relor, fiindcă sunt de-abia la început şi rămin con­vins, ca şi profesorii, că situaţia se va îndrepta, devenind muncitoare de nădejde d­in casa lor — viitoarea fabrică. Tinara Irina Csáki, vi­sează mai departe la fa­brica ce se inaltă. Face planuri de acţiune cu membrii organizaţiei, şi încearcă să-şi închipuie locul ei de muncă, biroul organizaţiei U.T.C., mobi­lat simplu dar cu gust, telefonul alb . .. alb şi atit de intim ... Cine nu visează Irina! Va creşte împreună cu fabrica şi desigur vor imbătrini îm­preună. Dar cită mulţu­mire va fi in inima ei, şi a celorlalţi muncitori, cind fiecare va putea spune : — Nepoate, vezi fabri­ca asta ? Ei află că lu­crez aici de cind s-a năs­cut, de pe vremea cind tu nici nu erai. Ciţi ani ai ? — Zece. — Zece ? se va mira Irina. Au şi trecut zece ani ?­ Nici n-am simţit, prea sunt ocupată cu munca. ... Şi atunci poate se va gindi la intilnirea noastră de azi... Succes Irina ! Ili Care este stadiul aprovizionării judeţului a organizaţiilor comercia­le care influenţează greutăţile în aprovizio­nare, prin probleme de transport, coordonare, urmărirea aprovizionării şi altele. Astfel, organiza­ţiile comerciale au urmă­toarea fază de activitate: O.C.L. Miercurea-Ciuc : oraşul de reşedinţă, ora­şul Bălan (centru minier) 43 km, oraşul Băile-Tuş­­nad 32 km. Harghita-Băi (centru minier) 23 km. O.C.L. Odorheiu Secu­iesc: municipiul de reşe­dinţă. Vlăhiţa (centru si­derurgic) 30 km. O.C.L. Gheorgheni: o­­raşul de reşedinţă. Sta­ţiunea Lacul Roşu (fără sectorul de alimentaţie publică), O.C.L. Topliţa , oraşul de reşedinţă, or­aşul Bor­­sec la 26 km, Gălăuţaş (centru muncitoresc) 6 km. Din punct de vedere al reţelei comerciale, cele mai optime condiţii sunt create în municipiul O­­dorheiu Secuiesc şi ora­şul Gheorgheni, de diferit de la oraş la­oraş ? RĂSPUNS: Rezultă din răspunsul de la întreba­rea a II-a (condiţii de spaţii şi rază de acti­vitate). REDACŢIA : Care ar trebui să fie contribuţia merceologilor de la­­OC.L.-uri şi care este ea de fapt ? RĂSPUNS: Sarcina merceologilor : — întocmirea necesa­rului de mărfuri corelat cu cerinţele populaţiei şi repartizarea pe unităţi de desfacere în func­ţie de raza de activita­te, amplasarea unităţii, specificul magazinului; — pregătirea încheie­rii contractelor cu furni­zorii; — urmărirea livrărilor de mărfuri pe baza grafi­­celor anexate la contract și impulsionarea lichidă­rii eventualelor restante la livrări; — urmărirea aprovizio­nării rețelei cu mărfuri aflate în stoc; — depistarea posibilă­— urmărirea cererii cumpărătorilor, luînd mă­suri pentru satisfacerea acestora în corelare cu perioadele conjucturale ale sezonului, în general activitatea merceologilor se înca­drează în sarcinile prin­cipale arătate mai sus, cum rezultă de altfel şi din datele arătate la în­trebarea a II-a, totuşi, de exemplu la sarcina de urmărire a furnizorilor restanţieri rezultă urmă­toarea situaţie : în judeţul nostru co­merţul de stat în cele 11 luni (1 I—20 XI) are in total 19 furnizori restan­­tieri : Fabrica de zahăr Lu­duş, Fabrica de zahăr Bod, Fabrica de zahăr Tg. Mureş, Fabrica de u­­lei Cluj, Interindustria Oradea, Fabrica de ulei Slobozia, Combinatele a­­limentare Harghita şi Ba­cău, Salconserv Mediaş. La aceşti furnizori, or­ganizaţiile comerciale au trimis delegaţi pentru impulsionarea livrărilor. REDACŢIA : La ultime­le două intrebări ne-am fi aşteptat la aprecieri mai analitice pătrunse, cit de cît de spirit au­tocritic ,deoarece sunt de notorietate publică caren­ţele din activitatea unor unităţi comerciale. Se pa­re că ţineţi să absolviţi de orice răspundere pe reprezentanţii comerţului nostru judeţean. Dar să continuăm. Ce ne puteţi spune despre sprijinul pe care-l acordă echipele de control obştesc ? RĂSPUNS : Echipele de control obştesc în mare majoritate au o activita­te foarte bună, sprijină activitatea comercială din oraşe şi centre muncito­reşti, transmit către or­ganizaţiile comerciale pă­rerea cumpărătorilor, pă­reri, care, fără aceste e­­chipe, greu ar putea a­­junge la cunoştinţa con­ducerii organizaţiilor co­merciale. Pe baza consta­tărilor făcute de aceste echipe de control au fost luate măsuri care au contribuit la îmbunătăţi­rea activităţii comerciale. Cea mai rodnică acti­vitate a fost desfăşurată de echipa de control con­dusă de tov. E. Lăcătuş, din Topliţa, echipă, ca­re în luna octombrie a.c. a făcut 23 controale, fă­­cînd propuneri valoroase, din care 18 au fi fost re­zolvate de O.C.L. Topli­­ţa. Echipele de control con­duse de Tereza Zinaida şi Tibod József, din Odor­heiu Secuiesc sau Takács László şi Töke László din Miercurea-Ciuc. la fel au avut o activitate bună, şi o contribuţie rodnică la îmbunătăţirea activi­tăţii comerciale din raza lor de activitate REDACŢIA : Ne-am fi aşteptat să ne spuneţi şi cum sunt rezolvate propu­nerile şi sesizările echi­pelor de control obştesc, şi poate cîteva referiri şi la unele unităţi comer­­ciale, gestionari, respon­sabili de magazine şi O.C.T.-uri, care nu ţin seama de observaţiile e­­chipelor. In a'"'st­fel răs­­punsul d-voastră ar fi fost nu numai mai com­plet, dar şi mai judicios, mai convingător. Pag. 3 REVIRIMENTUL DIN VIAŢA CULTURALĂ 1) (Urmare din pag­­ciente. Numai astfel ac­ţiunea culturală va fi substanţială, urmărind perseverent realizarea obiectivelor majore ale­­activităţii cultural-educa­tive, care trebuie să ai­bă ca finalitate, dezvol­tarea conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii. Acesta este de fapt chiar sensul întregii munci cul­turale şi de propagandă, căreia partidul şi statul nostru ii acordă o aten­ţie deosebită în etapa ac­tuală de dezvoltare a so­cietăţii noastre. Brigăzile ştiinţifice, de pe lingă casa de cultură au activat pînă acum la voia întîmplării. Activita­tea lor a fost cu totul neglijată, deplasările în comunele din jurul ora­şului fiind cu totul spo­radice. Abia în ultimul timp am notat cîteva ie­şiri (la Tulgheş, Gălău­­ţaş, Bilbor), care s-au bu­curat de mai mare aten­ţie, fiind urmărite cu in­teres de publicul sătesc, în domeniul răspîndirii cunoştinţelor cultural ştiinţifice, conducerea ca­sei de cultură a ţinu prea puţi legătura cu Comitetul judeţean pen­tru cultură şi artă, în cea ce priveşte informa­rea asupra preferinţelor populaţiei într-un dome­niu sau altul al ştiinţei. Aşa se explică că în de­cursul acestui an în To­­pliţa, precum şi în co­munele aparţinătoare, au fost ţinute foarte puţină expuneri ale conferenţia­rilor centrali. Iar numă­rul redus al conferinţelor susţinute de conferenţiari locali ,se explică prin antrenarea slabă a inte­lectualilor la viaţa cul­turală a oraşului. In ceea ce priveşte formele şi metodele de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, remarcăm modul învechit în care sunt concepute acţiunile. Conferinţe, simpozioane şi nimic mai mult! De şase luni s-au ţinut doar două seri de întrebări şi discuţii (din cele patru planificate ). S-au neglijat forme inte­resante ca — jurnalul vorbit, masa rotundă, concursuri „Cine Ştie cîş­­tigă" etc. — forme care pot atrage un număr ma­re de cetăţeni în dezba­terea unor probleme de actualitate în viaţa poli­tică, în ştiinţă şi artă. Ne-am­ întrebat pe bu­­nă dreptate, sesizînd a­­ceste carenţe în munca cultural-educativă şi de propagandă, cine face act de prezenţă în cadrul ca­sei de cultură, cu prile­jul diferitelor acţiuni. Răspunsul explică în bu­nă măsură pentru ce re­virimentul din viaţa cul­turală a Topliţei este în­că o promisiune. Colecti­vul de conferenţiari numără pe hîrtie 25 de persoane, din care du­pă planificările existen­te, activează doar 10—15. Printre intelectualii care participă efectiv la acţiu­nile ateist-ştiinţifice, răs­­punzînd ,deci, chemări­lor casei de cultură, am notat doar 7! O statistică ne va oferi de la sine nişte repere pentru mun­ca de viitor. Dintre cele 80 de cadre didactice din oraş, 26 medici şi 5 ju­rişti, nu sunt antrenaţi în activităţile culturale de­cit circa 10 la sută?! Se impune aşadar mai mul­tă înţelegere din par­tea celor solicitaţi de către colectivul casei de cultură. Pe de altă par­te şi­ conducerea casei de cultură trebuie să ştie cum să-şi mobilizeze co­laboratorii, să nu se mai întîmple cazuri cînd vine conferenţiarul şi lipseşte publicul! Forţe intelec­tuale există prin urmare, dar ele nu sunt valorifi­cate aşa cum trebuie. în acelaşi sens al antrenării tuturor intelectualilor la viaţa culturală a oraşu­lui trebuie să se orien­teze şi conducerile şcoli­lor din Topliţa, organiza­rile de bază, pentru înfrînge pasivitatea, indi­ferenta cu care unele cadre didactice privesc obligaţiile ce le revin in contextul oraşului, ca ce­­tăţeni, neuitînd că tre­buie să presteze săptă­minal un număr de ore de muncă culturală în a­fara planului de învăţă­mînt. Este necesară, după cum reiese din cele de mai sus, o armonizare, o sincronizare a intenţiilor casei de cultură cu for­ţele intelectuale existente oraş. In acelaşi timp trebuie imprimat deopo­trivă ambilor factori, mai mult dinamism, mai mult spirit de iniţiativă, mai multă dăruire. N­­. J. I. L. Odorheiu Secuiesc Produce şi livrează fără repartiţie prin comenzi _______ferme_______ — vagoneţi etajeri pentru fabrici de cărămizi — diferite construcţii metalice — bănci şcolare PRODUCE: articole de larg consum, confecţionate din ta­ble metalice sortimente bogate din articole ceramice (în diferite culori) vată pentru croitorie ­ ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEAN* EXTRACTIVĂ # METALO-CHIMICĂ CI.J.E.M.CO Miercurea-Ciuc str. Harghita nr. 47 Angajează jurisconsult strungari şi frezori muncitori necalificați, pentru carierele: Şuta— Miercurea-Ciuc, Văcăreşti-Ciuc, Suseni Informaţii suplimentare se pot primii de la ser­viciul personal al întreprinderii.I

Next