Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-10 / nr. 508

Pag. 2 I I I (Juristul I $ $ $ v 5 iva 5 răspunde S L. I. — TULGHEŞ: Potrivit Decretului nr. 591/1969 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse se amnistiază toate infracţiunile pentru , care Codul penal sau legi speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate pina la 8 ani închisoare sau amendă. Infracţiunile silvice în care instanţele judecătoreşti au pronunţat sancţiuni pecuniare (amendă) înainte de apariţia Decretului, şi care nu au fost executate, se graţiază. Amenzile aplicate pentru contravenţiile silvice prevăzute în Codul silvic şi constatate de organele în drept ale ocoalelor şi inspectoratelor silvice nu intră în prevederile Decretului viind amnistierea şi graţierea unor infracţiuni I ’////////////»//////////////////n. Tribuna pedagogului Este unanim recunoscută astăzi contribuţia pe care o aduc mijloacele tehnice moderne, la creşterea eficienţei procesului de învăţămînt. Din punctul de vedere al procesului educaţional, posibilităţile moderne depăşesc cu mult registrul metodelor şi procedeelor clasice. Exemplele şi modelele, forţa de sugestie, puterea de convingere şi alte elemente legate de folosirea acestor mijloace intervin activ în procesul de elaborare a unei conduite adecvate şi de formare a conştiinţei socialiste a elevilor. Dezvoltarea conştiinţei morale a elevilor, a patriotismului, a atitudinii noi faţă de muncă, a gustului pentru frumos, sunt sarcini care pot fi în mare măsură uşurate prin folosirea judicioasă a mijloacelor amintite. In ceea ce priveşte filmul cu conţinut instructiv-educativ, putem distinge două categorii: filme în care accentul cade pe lărgirea orizontului de cultură generală şi filme care urmăresc, în principal, latura educativă. Dintre acestea din urmă multe au în vedere educaţia estetică în general şi artistică în special. Ele prezintă frumuseţile naturale sau creaţiile folclorice româneşti („C-aşa-i jocu-n Făgăraş", „Comoară de artă românească", etc.), expunînd plastic măiestria artei româneşti din toate timpurile. Foarte multe filme au ca temă educarea patriotismului, o tendinţă pe deplin justificată. Frumuseţile naturii patriei sunt utilizate cu multă subtilitate in acest scop („Munţii Apuseni", „Lacuri glaciare" etc.}. Trecutul istoric al patriei, deşi prezintă posibilităţi inepuizabile, e abordat într-un număr redus de scurt-metraje. O temă cu conţinut moral abordată în o serie de filme din această categorie este aceea a comportării civilizate, a respectării părinţilor, a celor mai în vîrstă etc. („Copiii, iar copiii", „Linişte", „Politeţe"), tratată cu mijloacele comicului, satirei şi alegoriei, procedee adecvate vîrstei celor cărora filmul se adresează. Mai puţine sînt filmele care se încadrează pe linia preocupărilor actuale de orientare profesională a tineretului („Vîrste", „Pasiuni" etc.). Se impune ca cinematografia să vină mai cu curaj, în întîmpinarea eforturilor făcute de şcoală. Foarte numeroase sunt, în schimb, filmele cu conţinut ştiinţific , filme de popularizare a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii la nivelul posibilităţilor de înţelegere a diverselor vîrste, filme de istoria artei, de previziune ştiinţifică („Plasma", „ Energia", „ Invizibil-vizibil"), filme care îşi propun formarea convingerilor ateiste ale tinerilor, combaterea superstiţilor, prejudecăţilor şi concepţiilor retrograde. Filmele privind educaţia fizică şi sanitară sunt departe de a răspunde cerinţelor şi sarcinilor actuale, cu toate că linele sunt reuşite („Soare şi aer", „Şi acum puţină gimnastică" ş.a.). In practica instructiveducativă, filmul documentar este utilizat intr-o măsură redusă. Cunoaştem prea puţine încercări de a aduce în mod intenţionat în şcoală asemenea filme, care apoi să fie comentate de elevi, sub îndrumarea profesorului. Alegerea tematicii filmelor documentare se poate face, desigur, potrivit nevoilor curente ale şcolii, corespunzător ,cu preocupările dominante ale elevilor şi cu sarcinile pe care şi le propun diriginţii. Participarea elevilor, la aceste filme e bine să fie obligatorie, ele trebuind să preceadă şi să pregătească orele de dirigense cu tematica respectivă. Se poate chiar ca vizionarea şi discutarea acestor filme să înlocuiască ora de dirigenţie. Se pune întrebarea cum poate fi discutat, comentat un film documentar ? Există diverse modalităţi, totul depinde însă de experienţa pedagogică a profesorului. O modalitate o constituie, de pildă, discuţia precedată de o scurtă expunere a filmului şi de încercarea de a sublinia mesajul acestuia, expunere făcută la început de către diriginte, apoi treptat de către elevi înşişi. Discuţiile stimulate şi orientate de diriginte, vor urmări sublinierea acelor componente ale filmului care li se par elevilor mai bine realizate, dezvăluirea emoţiilor, a tuturor trăirilor afective provocate de film, etc. Solicitînd pe elevi să mărturisească ce le-a plăcut mai mult în film şi să motiveze de ce, dirigintele va ajunge la formularea concluziilor către care conduce filmul şi la conturarea valorii sale educative. O altă modalitate poate fi întîlnită în cazul cînd filmul vizionat este imediat supus discuţiei elevilor. în acest caz vizionarea însăşi trebuie să fie pregătită de diriginte (sau diriginţi, în cazul că participă mai multe clase), urmărindu-se introducerea elevului în tematica filmului, actualizarea cunoştinţelor din domeniul respectiv, sublinierea acelor secvenţe asupra cărora elevul să-şi concentreze toată atenţia. O a treia modalitate o constituie vizionarea filmului documentar însoţită de întîlnirea elevilor cu un savant, un artist etc., care să poată lărgi şi actualiza şi mai mult în faţa elevilor cadrul filmului. De obicei discuţia purtată de elevi cu persoana invitată trebuie să preceadă vizionarea filmului. Găsirea şi a altor modalităţi depinde de inspiraţia şi măiestria profesorului diriginte. Varietatea se impune ca o cerinţă fundamentală, menită să ferească acest gen de activitate de monotonie. Prof. FL. MARCU iiiHiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiimiimiiiwmiiiiHiiimitHiim FILMUL DOCUMENTAR SPRIJINUL SCOLII INFORMAŢIA HARGHITEI LA ROVINE! Nil A FOST DECIT Începutul... 10 octombrie 1394. Rovine. Mircea cel Bătrîn: „Lănci nenumărate s-au frînt şi s-au tras atîtea săgeţi, incit cerul nu se vedea de mulţimea lor“... Însemnări lapidare din cronicile acelor vremuri îndepărtate cînd omul nu avea răgazul preamăririi faptelor de vitejie, trebuind mai degrabă să-şi consacre timpul şi curajul luptei pentru apărarea acestor locuri. „Mircea, voievodul valah, i-a lovit (pe turci) şi i-a nimicit rău şi abea au scăpat". A fost ziua în care Fulgerul s-a izbit de stînca de granit a pămînturilor româneşti. Pentru prima dată el a simţit ruşinea înfrîngerii la locul unde sta de strajă un bătrin cu plete cărunte şi priviri de vultur, şi care pe cit de simplu se arătase a fi în vorbe, pe atît de năpraznic se arătă în faţa puhoiului turcesc. Prin braţul marelui voievod se deslănţuise furia întregului popor, apriga sa dorinţă de a trăi în libertate, de a nu cunoaşte lanţurile robiei. Şi atunci, în acele zile de toamnă, valurile Dunării s-au îmbrăcat în straie roşii, şi au deschis un loc de înmormântare a trufiei. Pentru poporul român, Rovinele au mai însemnat şi sfîrşitul unei importante etape în acţiunea de consolidare a propriei sale fiinţe, a prestigiului său extern. La Posada, nu se scrisese decît prima filă a unei istorii presărate cu jertfe şi speranţe. In interior începe o impetuoasă dezvoltare a meşteşugurilor, comerţului şi vieţii culturale. Cu oraşele şi statele vecine sînt încheiate primele înţelegeri: în Europa începe să se vorbească tot mai mult de puterea tînărului stat al valahilor. In timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn, ascensiunea prestigiului diplomaţiei româneşti e tot mai vizibilă. In acelaşi timp, pe plan intern, în structura societăţii, au loc însemnate prefaceri. Forţele centrifuge ale boierimii nu se vor împăca, de acum înainte, niciodată, cu dorinţa celor care urmăreau apărarea pămîntului strămoşesc, consolidarea statului. Dorinţa înavuţirii era mai presus decit , năzuinţele de libertate socială şi naţională a poporului. Intr-o asemenea stare de lucruri se afla voievodul valah şi poporul său în zilele cînd semiluna otomană a pus stăpînire pe malul drept al Dunării, profitînd de frămîntările feudale prin care treceau statele slavilor din Balcani. Poporul român a fost însă la datorie. La Rovine şi-a pus piatra derlnităţii sale naţionale. Acolo a înţeles puhoiul turcesc că-i va fi greu să lupte împotriva unui popor ce ştie să-şi apere libertatea. La 10 octombrie 1394 s-a dat însă şi un prim avertisment popoarelor din Europa. Furtuna pornită dinspre pustiurile Asiei Mici putea fi oprită. Balcanii îşi puneau mari speranţe în victoria românilor, în care vedeau un real eliberator de sub jugul străin. Europa întreagă era cuprinsă de bucuria produsă de înfrîngerea unui mare pericol. Trufaşii cavaleri ai apusului n-au reuşit însă să tragă cuvenitele învăţăminte şi la Nicopole au albit cîmpia. La Nicopole nu a fost înfrîntă decit trufia. Mircea cu oastea sa, s-a reîntors să înfrîngă, la el acasă, în vatra părintească, puterea armatei otomane ce îndrăznise să treacă din nou Dunărea; şi iarăşi fluviul a devenit locul de înmormîntare a celor care au încercat să pună la îndoială dorinţa de libertate a unui popor, mindru şi curajos... Astfel, în acele zile în care încă nu s-au stins bine focurile de la Rovine iar satele nu au reuşit încă să se ridice din cenuşa jafului, din nou au fost nevoite să fie martore şi să scrie, prin faptele unui întreg popor, file de eroism în cartea de aur a istoriei sale. La Rovine nu a fost decit începutul... Marea boierime şi-a arătat insă adevărata fată. Poporul a înţeles însă că el trebuie să fie singurul scut al ţării. La chemarea focurilor aprinse pe culmile dealurilor îşi părăsea plugul şi punînd mina pe paloş se grăbea spre apărare. Se scriu pagini de glorie nemuritoare a poporului român, pagini ce vor fi continuate la Vaslui, Călugăreni, Griviţa, Mărăşeşti şi în acel fierbinte august al anului 1944. La Rovine nu a fost decît începutul acestor victorii. E tocmai motivul pentru care evenimentul ocupă un loc de cinste în gîndurile neamului nostru. Astăzi, cînd s-au scurs 575 de ani de la răsunătoarea victorie a poporului român, faptele de atunci se împletesc cu cele de azi. Sub grija părintească a partidului comunist, poporul nostru a recăpătat independenţa pentru care a luptat secole de-a rindul. Jertfele nu au fost zadarnice. Libertatea, demnitatea de care se bucură România socialistă e şi rodul acelor zile cînd plugarul îşi părăsea unealta pentru a nu se reîntoarce, întotdeauna, în locurile sale natale. Despre el ne vorbeşte legenda. Despre omul de azi, constructor conştient al socialismului ne vorbesc măreţele realizări obţinute prin grija partidului. Şi astăzi, ca şi atunci, în vremuri de demult, poporul ştie să-şi apere demnitatea fiinţei sale naţionale, cu acelaşi curaj. Prin vinele lui curge tăria celor care s-au jertfit pentru libertate, dragostea lor pentru ţară. Această dragoste se concretizează în nestăvilitul avînt şi strădanie de a ridica patria pe noi culmi ale înfloririi şi bunăstării. T. PÎRLEA 10 octombrie 1394 — moment de puternică afirmare a fiinţei poporului nostru în Editura tehnică au apărut: Catalogul prezintă majoritatea sortimentelor de echipament de protecţie ,folosite în întreprinderile din ţara noastră. Descrierea fiecărui sortiment cuprinde caracteristicile principale, domeniul de utilizare şi este însoţită de fotografia echipamentului respectiv. A fost indicat standardul de stat sau norma internă de fabricare, ceea ce permite ca unităţile beneficiare să poată verifica dacă echipamentul achiziţionat corespunde condiţiilor prevăzute în standard sau în normă. În redactarea catalogului s-a ţinut seama de prevederile : îndrumarului general pentru acordarea echipamentului de protecţie şi de lucru pentru meseriile, funcţiile şi locurile de muncă comune, ramurilor economiei naţionale, precum şi de prevederile normelor republicane de protecţie a muncii. RAU R. MIHUŢĂ D. Unităţi urbanistice complexe. Lucrarea prezintă tendinţele actuale manifestate în organizarea zonelor de locuit, aşa cum se aplică acestea în tara noastră şi in majoritatea celorlalte tari. Exemple variate de ora. şe şi cartiere de locuit din tara noastră şi de peste hotare, alese cu grijă şi prezentate intr-o grafică reuşită, ilustrează şi completează conţinutul textului, iar datele cifrice precizează problemele complicate de economicitate tehnică. Cartea oferă o imagine edificatoare asupra stadiului actual de cunoaştere şi rezolvare practică a zonelor de locuit orăşeneşti şi se adresează astfel unui cerc larg de cititori care se interesează de problemele urbanismului. GALBURA gh. Introducere în Algebră Lucrarea prezintă noţiunile de bază şi construcţiile elementare ale a sistemelor de ecuaţii liniare, mulţimi, structuri, grupuri, inele, polinoame. Materialul prezentat, cu demonstraţii directe şi simple, este însoţit de exemple şi exerciţii. Sunt tratate metodele eficiente de calcul pentru rezolvarea sistemelor liniare şi pentru calculul rădăcinilor reale ale unui polinom. Cartea se adresează profesorilor de matematică din licee, elevilor din ultimele clase de liceu, studenţilor din primii ani ai facultăţilor, inginerilor şi tehnicienilor. Catalog al echipamentului de protecţie. Ediţia a II-a. t ’ Vilele din staţiunea Băile Tuşnad sînt tot atît de primitoare şi cochete şi acum în pragul iernii" . * Foto: M. BENEDEK Am fost citeva ore hol Zilele trecute, ne-am abătut şi pe la sediul grupului de şantiere din Odorheiu Secuiesc, în jurul orei 16 şi 30. La primul etaj al clădirii l-am întîlnit pe tovarăşul Galovici Iosif, responsabilul clubului, pe care l-am întrebat dacă nu cumva din întîmplare mai există cineva pe acolo. Mi-a răspuns că nu. Insoţit de plutonierul Santa Mihai de la miliţia oraşului am urcat scările. Căutind pe „cineva" am găsit citeva sertare descuiate. Dacă am fi avut o maşină ,puteam încărca tot ce era prin birourile grupului de şantiere. Aşa că am luat numai nişte ştampile (trei) şi nişte acte, printre care, 48 de fişe analitice de materiale, un registru de evidenţa documentaţiilor pe 1969 şi gîndiţi-vă, 4 proiecte de execuţie a hotelului din Tuşnad. Le-am luat frumuşel, am făcut o notă de ele şi pe aici ne-a fost drumul. Cînd să plecăm tovarăşul responsabil al clubului, un batrînel simpatic, ne-a întrebat: „Cine sintem, şi de ce am luat lucrurile acelea"? A doua zi ne-am dus iar la întreprindere. Mare vînzoleală. Se aflase despre „furtul" săvîrşit. Doi tovarăşi de la serviciul tehnic (de unde am luat o ştampilă), ne-au spus cu dezinvoltură demnă de o cauză mai bună, că ce dacă le-am luat. .. Adică actele nu fac pentru ei doi bani ... Ce denotă acest lucru? Lipsă de ££ responsabilitate a unora dintre salariaţii grupului, cărora le-a fost încredinţată mînuirea valorilor. In loc să-şi recunoască vina, dumnealor s-au supărat .Iată cum unii salariaţi neglijenţi facilitează abaterile celor care comit premeditat astfel de acte. Ce părere aveţi tovarăşe director al grupului? Gîndiţi-vă ce s-ar fi întîmplat dacă proiectele ar fi dispărut definitiv ! Întreţinîndu-ne şi cu tovarăşul inginer şef, Bartha Adalbert, dînsul ne-a spus că s-a întîmplat. Bine ar fi să fie numai o întîmplare. Totuşi, nici măcar nu ne-a promis că nu o să se mai repete astfel de situaţii. Probabil că tovarăşii de la grupul din Odorheiu Secuiesc se „conduc" după proverbul că, lacătele sunt pentru oamenii cinstiţi. Totuşi, nu mi se pare oare că vigilenţa nu-i o vorbă goală, că au datoria să păstreze cu grijă documentele, că răspund pentru asemenea neglijenţe în serviciu ? Noi credem că da! GRAŢIE, SUPLEŢE... Cei peste 20 de membri ai cercului de balet, ce funcţionează în cadrul Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, s-au reîntâlnit zilele trecute, reluîndu-şi activitatea în acest an. Sub îndrumarea lui Nicolae Antal, de la Casa judeţeană a creaţiei populare, pasiunea pentru frumuseţea dansului îşi găseşte un fertil teren de afirmare. Membrii cercului pregătesc un spectacol pentru sfîrşitul „stagiunii" lor, spectacol ce va fi o demonstraţie de virtuozitate, graţie şi supleţe. Cursa de „50 m ...geamantane" Pentru că eu sint un om „plimbăreţ de multe ori, cind mă apucă dorul de ducă o iau“ spre Odorheiu Secuiesc. Şi cum tren nu este, merg cu autobuzul. Dar, tocmai ăsta-i baiul. Şi cînd mă duc la Odorhei şi cînd mă întorc, sunt obligat să fac cursa de 50 m peste geamantanele care stau cuminţi pe culoarul maşinii. Şoferii, cum sunt şi taxatori nu ,,obligă“ pe călători să-şi urce bagajele în port-bagajul maşinii. Am să le scriu o scrisoare constructorilor de autobuze să nu mai le facă cu port-bagaj, la ce bunică tot nu se... După cite ţin eu minte, de and eram mic, in autogări exista un „nenea“ care urca bagajele. Nici la Autobaza din Miercurea-Ciuc, nici la cea din Odorheiu Secuiesc nu l-am zărit. Precis că a murit şi nu a lăsat prin testament secretul meseriei urmaşilor săi. Conducerile celor două autobaze au ceva de zis ? Zău fratilor, fie-vă milă de picioarele noastre. Zău tovarăși, facefi ordine. Nu-i lăsat pe şoferi să mai „sufere“ din această cauză (și pe mine mă doare că maşina-i plină cu geamantane, mi-a zis unul odată). Pînă atunci vă salut. Al dv. sportiv, cu stimă și consideratiune. G. PICHERU , _IAsh^/v,yv\/vVVV\AAAA/Vr/VV\A/VV,VV'/VWWvNA/V'^VN/\^VWs/^VV ,v V^vAv^vAyvVVVVAAA/'v?SAAzVVV\AA/'/VVVV\'VVV\/VVVVVV\'NayvNAvZxA^v'^ SIMBATA, 11 OCTOMBRIE 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Film serial: Belle şi Sebastien. Episodul 10. 18.30 Cheia oraşului. Emisiune-concurs realizată de Redacţia de tineret în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Muzică lăutărească. Cîntă Mariana Bădoiu, Ilona Szabó, Dumitru Schină, Nicolae Florian şi o formaţie instrumentală condusă de Nelu Urziceanu. 21.20 Monografii contemporane. 21.40 Film serial. Comisarul Maigret. Barul Liberty. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.50 Anda, magnetofonul, platoul... și patru camere de luat vederi. Stimaţi cititori ! Din dorinţa de a veni în sprijinul procesului instructiv-educativ, incepînd cu acest articol, zia- rul nostru va publica în fiecare vineri, la rubrica „Tribuna pedagogului" articole pe teme pedago- gice. Invităm, cu această ocazie cadrele didactice din şcolile judeţului de a-şi împărtăşi din expe- j rienţa lor, din metodele şi procedeele ce-i ajută ■ în desfăşurarea unui învăţămînt de calitate. Ziarul nostru le pune, cu plăcere, la dispozi- jj : ţie coloanele sale. I ! MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita": Sherlock Holmes, film german. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod": Balada pentru Măriuca, film românesc. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa" : Viţelul de aur, seria I.—II., film sovietic cinemascop. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Apele primăverii, film cehoslovac, în culori, cinemascop. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Prinţul negru, film german, în culori, cinemascop. CICEU — Cinematograful „Feroviarul" : Pe teren propriu, film maghiar. GÂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Apoi s-a născut legenda, film românesc, în culori. BÁLÁN — Cinematograful „Minerul": Pe teren propriu, film maghiar. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Jocuri neschimbate, film cehoslovac. CILIMANI — Cinematograful „Cultural": Noi doi bărbaţii, film sovietic BORSEC — Cinematograful „Borsec": Două bilete la matineu, film sovietic, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul“: Pantoful cenușăresei, film românesc, în culori. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul" : Rio Bravo, seria I.—II., film american, în culori. PRAID — Cinematograful Sătesc : Vîrstele omului, film românesc. ANUL II, nr. 508 SÎMBÂTA, 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineaţă. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Mioriţa. 10.05 Pe aripile cîntecului. 10.30 Din ţările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Să înţelegem muzica". 11.34 Cîntece şi jocuri populare. 12.00 Melodii de FI. Mălineanu. 12.15 Recital de operă Maria Şindilaru. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 14.35 Frumos curgi Argeş la vale — muzică populară. 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Compozitorul săptămînii. Igor Stravinski. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formaţia Ion Calistrache. 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. 16.50 Drag mi-i cîntecul şi jocul — prelucrări corale. 17.05 Caravana fanteziei. 18.10 Radio-anchetă economică. 18.30 Program realizat de Radio vacanta. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptamîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poşta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. Emisiune de Silvia Velicu şi Lucicia Popescu. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.05 Buletin de ştiri. 6.10 Varietăţi matinale. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Varietăţi matinale — continuare. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Lucrări concertante de Dinu Lipatti. 9.00 Selecţiuni din opera „Cenuşăreasa" de Rossini. 10.30 Cavalcada ritmurilor 11.30 Bibliotecă de poezie românească 11.50 Cîntece de Zaharia Popescu. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 „De la 1 la 5 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.35 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.00 Varietăţi muzicale 18.30 Oameni de seamă. 18.50 Jocuri populare. 19.00 Pagini alese din muzica ușoară. 19.30 Revista literara radio. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu". 22.35 Teatru serial Hanui Ancutei, de Mihail Sadoveanu. Seria a Vl-a. Istorisirea Zahariei Fîntînaru. 24.00 21.00 Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Studioul Tg. Mureş SÎMBATĂ, 11 octombrie Iis limba română: 5— 5.30 Muzică populară. Prin lăcaşele culturii. Deschiderea etapei a II-a a Festivalului folcloric al judeţelor de pe Mureş. 17—18 Agenda actualităţii. Poşta muzicală. Magazin radio, în limba maghiară: 5.30—6.15 Cîntă Zeitz Gabriella. Cronica industrială . Pe şantierul fabricii de tricotaje aflată în construcţie la Miercurea-Ciuc. Din repertoriul orchestrei populare conduse de Kelemen Géza Czári. Microenciclopedia. 13—13.30 Revista presei. Solişti de muzică populară. Pe meleagurile patriei socialiste : Iași. 16.15—17 Vești, relatări. Comentariul săptămînii. Ne înîlnim sîmbătă . In pădure — toamnă. Muzică.