Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-19 / nr. 516
ÎN PAGINA A 2-A De toate pentru toţi ANUL II, nr. 516 DUMINICA 19 octombrie 1969 Ţărani cooperatori! Timpul este încă favorabil. Grăbiţi terminarea recoltărilor! Hărnicia la unison cu buna organizare Secţia tricotaje de la Cooperativa „Străduinţa* Cristuru Secuiesc un colectiv de muncitoare harnice şi pricepute. „Atît preşedintele cit şi inginerul agronom — ne spunea Szilágy Vilmos, secretarul Comitetului comunal de partid Mugeni — au fost la înălţimea sarcinilor din această campanie de recoltare a produselor ogoarelor. Lipsa braţelor de muncă, — o realitate a cooperativei noastre — a fost suplinită printr-o intensă mobilizare a cooperatorilor. Toate lucrările agricole s-au efectuat numai cu propriile forţe de muncă". Despre realitatea acestor afirmaţii vorbesc însăţi faptele. Recoltatul cartofilor s-a terminat, in organizarea acestei lucrări trebuie menţionată contribuţia consiliului de conducere, preocuparea ca nici un tubercul sa nu rămînă in panin. După grapă, disc si plug s-au strîns însemna.v , auitati tip cartofi. în prezent o zi asemenea operaţiune se efectuează pe ultimele 20 hectare grăpate. in ziua de 16 octombrie s-a terminat recoltatul sfeclei de zahăr de pe cele 50 hectare. Transportul sfeclei de zahăr s-a efectuat şi în timpul serii. La lumina farurilor se încărcau căruţele, remorcile şi alte mijloace de transport. In prezent, se lucrează din plin la transportul acesteia şi a coletelor destinate însilozării. In ceea ce priveşte producţia obţinută la hectar merită amintită brigada a treia — brigadier Ilyés Mózes, — care, obţinînd în medie 30.000 kg sfeclă de zahăr la hectar, se situează în fruntea tuturor brigăzilor. Pentru ca rezultatele cooperatorilor din Mugeni să fie şi mai evidente, va trebui urgentat recoltatul porumbului, întrucît din cele 150 hectare s-au recoltat abia 25, ceea ce nu poate reprezenta un... sticmare a restrîngerii volumului de lucrări agricole, s-a creat posibilitatea intensificării recoltării acestei culturi. In ziua de 16 octombrie pe tarlalele cu porumb se aflau circa 100 cooperatori. Dar, faţă de necesitatea terminării la timp şi în bune condiţiuni a recoltării, se reclamă din partea consiliului de conducere o mai bună mobilizare a unui şi mai mare număr de cooperatori. T. CĂLIMAN Proletari din toate tarile. uniți-vâr 4 pag. 30 baniHARGHITEI Nicolae C6auşescu si Încheierea vizitei in India a tovarăşilor Ion Gheorghe Maurer BOMBAY — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeţilor români în India a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinţei lor de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la consolidarea unui climat internaţional de pace şi înţelegere. Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi tovarăşa Elena Maurer, însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi de alte persoane oficiale, au părăsit oraşul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări, oaspeţii români au fost conduşi de guvernatorul Somanath Lyer, cu soţia, şi de primul ministru al guvernului local, Path Veerenda. Erau, de asemenea, prezenţi, pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţi, membri ai guvernului local şi ai Consiliului Municipal al oraşului Bangalore, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor armate indiene. Oaspeţilor le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Indiei. După ce a trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat şi-a luat un călduros rămas bun de la oficialităţile indiene. La căpătui unui zbor de o oră şi 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii români aterizează la Bombay. Oraşul portuar Bombay, al doilea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) şi printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra. Situat pe ţărmul vestic al Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca şi în trecut, una din porţile maritime principale ale ţării Prin Bombay la drumul străinătăţii cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din ţările Europei şi Africii La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Bangalore conducătoriistatului român şi persoanele oficiale care îl însoţesc aterizează pe aeroportul din Bombay. Domneşte aici, ca pretutindeni unde au sosit oaspeţii români, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României şi Indiei împodobesc clădirea principală a aerogării. (continuare în pag. a 4-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La C. A. P. Remetea Terminarea însămînţărilor nu îndreptăţeşte automulţumirea Cooperativa agricolă de producţie din Remetea a terminat printre primele însămînţările de toamnă. Consiliul de conducere şi inginerul agronom au manifestat o permanentă preocupare pentru a asigura la timp şi în condiţii optime, premisele recoltei bogate din anul viitor. Terminarea insămîntărilor însă nu îndreptăţeşte automultumirea consiliului de conducere, nici a inginerului agronom Velicsek Andrei, mai ales atunci cînd au mai rămas de recoltat 80 de hectare din cele 300 insămîntate cu cartofi, cînd 30 de hectare de orzoaică stau în picioare, ca să nu mai vorbim de cele 61 hectare cu ovăz. — In două zile termi- I. KISS (Continuare in pag a3-al O mai bună utilizare a cadrelor tehnico-inginereşti din întreprinderile industriale Utilizarea intensivă a opacităţilor de producte, reducerea efectului uzurii morale a utilajelor şi instalaţiilor, crearea a ît mai multe valori maeriale într-un timp cît mai scurt, se află în raport direct cu coeficienții de schimburi ce se realizează în întreprinderile industriale. In judeţul Harghita, 19 la sută din numărul uni- tăţilor industriale au organizată activitatea în două schimburi, iar majoritatea (76 la sută) în trei. Analizînd însă situaţia la unităţile care-şi au organizată activitatea în acest fel se remarcă o disproporţie flagrantă in repartizarea numerică a personalului pe schimburi. Pe judeţ, 62 la sută din totalul muncitorilor din secţiile de bază lucrează în schimbul 1, 28 la sută în schimbul II şi numai 10 la sută în schimbul III. Evident, că această situaţie conţine o imensă rezervă pe care o are industria judeţului. Ridicarea numerică a schimburilor 11 şi III la nivelul schimbului I (acolo unde acest lucru este necesar şi posibil), cu menţinerea actualei productivităţi a muncii, ar aduce un spor de producţie industrială de aproape un sfert de miliard lei. Sporul amintit ar fi şi mai mare dacă şi în schimburile II şi III productivitatea muncii s-ar ridica la nivelul schimbului I. Există şi aici rezerve considerabile. La sectorul Harghita (al întreprinderii miniere Harghita), în luna iulie a.c., productivitatea muncii în schimbul III a fost cu peste 150 lei/muncitor, mai mică decit în schimbul I. La Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc, in luna august, schimbul II a lucrat cu o productivitate inferioară cu aproape 800 lei/muncitor fată de schimbul I. Extins la numărul muncitorilor, aici se ascunde o rezervă de peste o jumătate milion de lei. Dacă aceste rezerve nu sunt valorificate, faptul se datorează, în cea mai mare parte, repartizării defectuoase a cadrelor de specialişti pe schimburi, neasigurării unei asistenţe tehnice corespunzătoare în schimbul II şi III. Urmărind structura personalului nu numai pe schimburi, dar şi pe secţii, se identifică frecvente cazuri care presupun amendamente. Deşi proporţia muncitorilor din secţiile de bază creşte de la 85 la sută în anul trecut, la 87 la sută în acest an, totuşi, personalul auxiliar deţine o pondere prea mare, în special la uzina Vlăhiţa, C.I.L. Gălăuţaş, I.P.T.I. Joseni, Amillean Sînsimion, I.F. Odorheiu Secuiesc şi I.F. Miercurea-Ciuc (între 12—31 la sută). Că această pondere este exagerată o dovedeşte şi faptul că, în timp ce la întreprinderile forestiere amintite ea este de 12 la sută, la întreprinderile similare din Topliţa şi Gheorgheni se ridică numai la 3,9 şi respectiv5,3 la sută. Analizarea şi reconsiderarea acestei structuri, mai ales în UE. TÎRNÂVEANU economist (Continuare in pag. a 3 al LOCUL SPECIALISTULUI - acolo unde se hotărăşte soarta producţiei) IJI FELICITĂRII ~î In ziua de 16 octombrie organizaţiei U.T.C. din cadrul Liceului din Toplila i-a fost conferit din partea C. C al U.T.C. drapelul de organizaţie fruntaşă, drept recompensă pentru bunele rezultate obţinute In muncă, In prezenta conducerii şi a reprezentanţilor organizaţiei de partid din şcoală, tovarăşul Antonie Suciu, secretar al Comitetului judeţean U.T.C., a laminat acest drapel, făcind bilanţul activităţilor desfăşurate ,?/vind tuturor uteciştilor mult succes în activitatea viitoare. Drapelul oferit uteciştilor de la Liceul din Toplița constituie un puternic stimulent în muncă. In presă, la radio, televiziune, în diferite materiale auzim cotidian formula, care a primit , consacrarea: colectivul de muncă al întreprinderii, în frunte cu comuniştii, au obţinut rezulsareFiitoi-"‘L de laudă întît de des ilii depăşirea tă formulă. Incit ne-am obişnuit pe deplin cu ea şi totuşi de cîte ori o auzim, trezeşte în inimile noastre profunde semnificaţii. Acele cuvinte simple reflectă de fapt un profund adevăr, realitatea că de fiecare dată cînd comuniştii sunt în frunte, colectivul respectiv are, în mod neapărat, în muncă, rezultate frumoase, roadele ac•-Tjcri-•• Cine sunt purtătorii înaltului titlu de comunist ? E de prisos să ne punem această întrebare. El, comunistul, e colegul nostru de atelier, de secţie, maistrul sau inginerul. Totuşi, ceva îl deosebeşte de ceilalţi, ceva îl face să se distingă din masa de oameni. Membrii de partid se ridică, prin activitatea lor * ■■ - T*' «U . - . —, _ ■ ■ An, trăsăturile moral-politice, deasupra celorlalţi oameni, şi ei sunt de fapt, în continuă evoluţie din punctele de vedere mai sus amintite. Tovarăşul Csudor Mihai, secretarul comitetului de partid de la I.F. Miercurea-Giuc ne spu-' nea zilele trecute: — Cea mai de seamă trăsătură a unui comunist este poziţia sa înaintată în îndeplinirea sarcinilor de plan. Comunistul se situează mereu în frunte, în primele rînduri ale luptei pentru a da viaţă obiectivelor economice, fiindcă, aşa cum sublinia şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea rostită la congresul al X-lea al partidului, obiectivul central al muncii politice din economie trebuie să fie îndeplinirea exemplară a sarcinilor de partid în acest, domeniu, exemple" din secţiile şi sectoarele întreprinderii. Iată numai unul dintre acestea, cel mai convingător, poate: De 4 ani, I.F. Miercurea-Ciuc deţine titlul de unitate evidenţiată pe economia forestieră , un fapt ce vorbeşte de hărnicia colectivului, în frunte cu comuniştii, care se situează permanent în fruntea luptei pentru rezultate cît mai frumoase. Organizaţiile de partid de la sectoarele din Lun- TRAIAN BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) . Hotărîrile Congresului — programul nostru de acţiune __COMUNISTUL forţa dinamică a colectivului Hotaríri ale Consiliului , de Miniştri privind generalizarea noului sistem de salarizare în alte ramuri ale economiei naţionale (pagina a 3-a) a 3-a) / Răspunsul conducerii Uzinei de fier Vlăhiţa In numărul de duminica trecută al ziarului conducerii Uzinei Vlăhiţa se solicita răspuns la întrebarea pusă de cititorul nostru Borş Anton,u privire la măsurile pe care intenţionează să le ia pentru evitarea taxelor de locaţie, prin care se aduc însemnate daune întreprinderii. Iată răspunsul primit : „De la bun început trebuie să recunoaştem,ste marele nostru regret, că cele arătate în ziarutt reale, cu toate că comitetul de direcţie al urnei şi personalul serviciului de resort au luat deseori măsuri de a bara scurgerea banilor statuii în penalizări şi plăţi neproductive. Să analiăm acum şi cauzele acestor stări de fapt, pentu ca cititorii să aibă o imagine clară a proble(continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei . Omare parte din utilajele necesare industriilor alimentară şi frigorifică sunt asigurate în ţara noastră de uzinele „Tehnofrig" din Cluj, care şi-au cîştigat un prestigiu atît în ţară cît şi peste hotare prin calitatea produselor fabricate. Utilajele realizate aici în decursul anilor — peste 270 de tipuri — sunt supuse modernizării continue pentru a corespunde tehnicii contemporane. • Un grup de cadre didactice de la Institutul Politehnic din Galaţi, sub îndrumarea conf. dr. S. Brad, a întocmit recent un dicţionar poliglot pentru uz didactic, in specialitatea industria alimentară şi tehnica pescuitului. Dicţionarul cuprinde 10.000 termeni, specifici industriei alimentare, în limbile română, engleză, rusă, germană şi franceză Lucrarea, prima de acest fel realizată In ţară, prezintă un interes deosebit pentru profesori şi studenţi. Ilustrată din Capitală: întretăierea Căii Griviţei cu bulevardul 1 Mai I L SUPUNEM OPINII PUBLICE Intră în firea lucrurilor ca omul să aibă încredere în semenii lui, în cei cu care trăieşte şi munceşte. Noţiunea de umanism implică, printre coordonatele ei de bază, gestul prin care credem, fără dovezi concrete, cuvintele rostite de cineva cu care, într-o împrejurare sau alta, avem de-a face. Dar încrederea în oameni nu poate fi confundată cu creditismul, cu admiterea oricărui gest sau afirmaţie netrecute prin filtrul critic cu care e dotat fiecare om. Aceasta nirucît, încă mai trăiesc în jurul nostru indivizi fă caracter, gata ori____________naicii, să profite de pe urnia indulgenţei spiritului nostru critic. spune cineva că un om i se poate citi în rhi caracterul, că se pot ghici de la prima înfăţişare ce zace în sufletul cuiva. Nimic mai greşit. Hoţii, înşelătorii, oamenii certaţi cu legea, ştiu mai bine decît oricine să-şi ascundă tarele caracterului sub masca unei nevinovăţii manifestate să vorbească şi să se poarte în aşa fel încît să nu fie bănuiţi de la prima vedere drept ceea ce sînt. Mai există apoi şi dovezile false, mai precis aparenţele din care infractorii fabrică dovezi ad-hoc. A crede în ele fără nici un fel de discernămînt este cel puţin un semn de naivitate. Cum am putea califica, dacă nu ca o naivitate, faptul că oameni in toată firea, cu raţiunea întreagă, crect în promisiunile unui om cunoscut de multă vreme ca infractor notoriu ? E vorba de Gábor Mihai pensionar, Péter Pavel, şofer, Orbán Alexandru magazioner la O.G.L., Gál Victor, salariat al I.L.F. — toţi din Miercurea-Ciuc, Szöcs Ştefan, din Dăneşti şi alţii, care, s-au lăsat păcăliţi întro manieră arhicunoscută de către un oarecare Szabó Iosif din Miercurea-Ciuc, fost condamnat în mai multe rîndurî pentru delapidare, furturi şi alte infracţiuni. Cum s-a întîmplat? V. AVRAM (continuare in pag a 3-a) 11 TESTUL DE INCREDERE ■»■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■»■■■■■ ■■•(■■■■■■«fi■■■■■■■■■■■»■■■■■■■■■*■■■■■■■■"■