Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-19 / nr. 516

­ ÎN PAGINA A 2-A De toate pentru toţi ANUL II, nr. 516 DUMINICA 19 octombrie 1969 Ţărani cooperatori! Timpul este încă favorabil. Grăbiţi terminarea recoltărilor! Hărnicia la unison cu buna organizare Secţia tricotaje de la Cooperativa „Străduinţa* Cristuru Secuiesc un co­lectiv de muncitoare har­nice şi pricepute. „Atît preşedintele cit şi inginerul agronom — ne spunea Szilágy Vil­mos, secretarul Comite­tului comunal de partid Mugeni — au fost la înălţimea sarcinilor din această campanie de re­coltare a produselor o­­goarelor. Lipsa braţelor de muncă, — o realitate a cooperativei noastre — a fost suplinită printr-o intensă mobilizare a coo­peratorilor. Toate lucră­rile agricole s-au efectu­at numai cu propriile forţe de muncă". Despre realitatea aces­tor afirmaţii vorbesc în­săţi faptele. Recoltatul cartofilor s-a terminat, in organizarea acestei lucrări trebuie menţio­nată contribuţia consi­liului de conducere, preocuparea ca nici un tubercul sa nu rămînă in pan­in. După grapă, disc si plug s-au strîns însemna.v , auitati tip cartofi. în prezent o zi a­sem­enea operaţiune se efectuează pe ultimele 20 hectare grăpate. in ziua de 16 octom­brie s-a terminat recol­tatul sfeclei de zahăr de pe cele 50 hectare. Transportul sfeclei de zahăr s-a efectuat şi în timpul serii. La lumina farurilor se încărcau că­ruţele, remorcile şi al­te mijloace de transport. In prezent, se lucrează din plin la transportul acesteia şi a coletelor destinate însilozării. In ceea ce priveşte produc­ţia obţinută la hectar merită amintită brigada a treia — brigadier Ilyés Mózes, — care, ob­­ţinînd în medie 30.000 kg sfeclă de zahăr la hectar, se situează în fruntea tuturor brigăzilor. Pentru ca rezultatele cooperatorilor din Mu­geni să fie şi mai evi­dente, va trebui urgen­tat recoltatul porumbu­lui, întrucît din cele 150 hectare s-au recoltat a­­bia 25, ceea ce nu poa­te reprezenta un... stic­m­are a restrîngerii volu­mului de lucrări agrico­le, s-a creat posibilitatea intensificării recoltării a­­cestei culturi. In ziua de 16 octombrie pe tarlale­le cu porumb se aflau circa 100 cooperatori. Dar, faţă de necesitatea terminării la timp şi în bune condiţiuni a recol­tării, se reclamă din partea consiliului de conducere o mai bună mobilizare a unui şi mai mare număr de coopera­tori.­­ T. CĂLIMAN Proletari din toate tarile. uniți-vâr 4 pag. 30 baniHARGHITEI Nicolae C6auşescu si Încheierea vizitei in India a tovarăşilor Ion Gheorghe Maurer BOMBAY — Trimişii speciali Agerpres, Ni­colae Ionescu şi Paul Fi­­nanţu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeţilor români în India a prile­juit o nouă şi puternică manifestare a sentimen­telor de prietenie care unesc cele două popoa­re, a dorinţei lor de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la consolida­rea unui climat interna­ţional de pace şi înţele­gere. Sîmbătă dimineaţa, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi tovarăşa E­­lena Maurer, însoţiţi de Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor exter­ne, Cornel Burtică, mi­nistrul comerţului exte­rior, şi de alte persoane oficiale, au părăsit ora­şul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodo­bit ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări, oaspeţii români au fost conduşi de guvernatorul Soma­­nath Lyer, cu soţia, şi de primul ministru al guvernului local, Path Veerenda. Erau, de asemenea, pre­zenţi, pentru a-şi lua ră­mas bun de la oaspeţi, membri ai guvernului lo­cal şi ai Consiliului Mu­nicipal al oraşului Ban­galore, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor ar­mate indiene. Oaspeţilor le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnu­rile de stat ale Româ­niei şi Indiei. După ce a trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat şi-a luat un călduros rămas bun de la oficialităţile indiene. La căpătui unui zbor de o oră şi 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii români aterizează la Bombay. Oraşul portuar Bom­­bay, al doilea ca mări­me din India (4.660.000 de locuitori) şi printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maha­rashtra. Situat pe ţăr­mul vestic al Indiei, Bom­­bay-ul este astăzi, ca şi în trecut, una din por­ţile maritime principale ale ţării Prin Bombay la drumul străinătăţii cea mai mare parte a pro­duselor de export din ju­mătatea de vest a In­diei, el primind, totoda­tă, majoritatea mărfuri­lor importate de India din ţările Europei şi A­­fricii La ora 10:00 avionul special cu care au călă­torit de la Bangalore con­ducătorii­­statului român şi persoanele oficiale ca­re îl însoţesc aterizează pe aeroportul din Bom­bay. Domneşte aici, ca pretutindeni unde au so­sit oaspeţii români, o at­mosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale Ro­mâniei şi Indiei împodo­besc clădirea principală a aerogării. (continuare în pag. a 4-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La C. A. P. Remetea Terminarea însămînţă­­rilor nu îndreptăţeşte automulţumirea Cooperativa agricolă de producţie din Remetea a terminat printre prime­le însămînţările de toam­­nă. Consiliul de condu­cere şi inginerul agro­nom au manifestat o per­manentă preocupare pen­­­tru a asigura la timp şi în condiţii optime, pre­misele recoltei bogate din anul viitor. Terminarea insămîntă­­rilor însă nu îndreptă­ţeşte automultumirea consiliului de conducere, nici a inginerului agro­nom Velicsek Andrei, mai ales atunci cînd au mai rămas de recoltat 80 de hectare din cele 300 insămîntate cu cartofi, cînd 30 de hectare de or­­zoaică stau în picioare, ca să nu mai vorbim de cele 61 hectare cu ovăz. — In două zile termi- I. KISS (Continuare in pag a3-al O mai bună utilizare a cadrelor tehnico-inginereşti din întreprinderile industriale Utilizarea intensivă a opacităţilor de produc­te, reducerea efectului u­­zurii morale a utilajelor şi instalaţiilor, crearea a ît m­ai multe valori ma­­eriale într-un timp cît mai scurt, se află în ra­­port direct cu coeficien­­ții de schimburi ce se realizează în întreprin­­derile industriale. In judeţul Harghita, 19 la sută din numărul uni- tăţilor industriale au or­ganizată activitatea în două schimburi, iar ma­joritatea (76 la sută) în trei. Analizînd însă situ­aţia la unităţile care-şi au organizată activitatea în acest fel se remarcă o disproporţie flagrantă in repartizarea numerică a personalului pe schim­buri. Pe judeţ, 62 la sută din totalul muncitorilor din secţiile de bază lu­crează în schimbul 1, 28 la sută în schimbul II şi numai 10 la sută în schimbul III. Evi­dent, că această situa­ţie conţine o imensă re­zervă pe care o are in­dustria judeţului. Ridi­carea numerică a schim­burilor 11 şi III la nive­lul schimbului I (acolo unde acest lucru este necesar şi posibil), cu menţinerea actualei pro­ductivităţi a muncii, ar aduce un spor de pro­ducţie industrială de a­proape un sfert de mi­liard lei. Sporul amintit ar fi şi mai mare dacă şi în schimburile II şi III pro­ductivitatea muncii s-ar ridica la nivelul sch­im­­bului I. Există şi aici re­zerve considerabile. La sectorul Harghita (al în­treprinderii miniere Har­ghita), în luna iulie a.c., productivitatea muncii în schimbul III a fost cu peste 150 lei/muncitor, mai mică decit în schimbul I. La Fabrica de confecţii din Mier­­curea-Ciuc, in luna au­gust, schimbul II a lu­crat cu o productivitate inferioară cu aproape 800 lei/muncitor fată de schimbul I. Extins la nu­mărul muncitorilor, aici se ascunde o rezervă de peste o jumătate milion de lei. Dacă aceste re­zerve nu sunt valorifi­cate, faptul se datorea­ză, în cea mai mare par­te, repartizării defectu­oase a cadrelor de spe­cialişti pe schimburi, ne­­asigurării unei asistenţe tehnice corespunzătoare în schimbul II şi III. Urmărind structura per­sonalului nu numai pe schimburi, dar şi pe sec­ţii, se identifică frecven­te cazuri care presupun amendamente. Deşi pro­porţia muncitorilor din secţiile de bază creşte de la 85 la sută în anul trecut, la 87 la sută în acest an, totuşi, perso­nalul auxiliar deţine o pondere prea mare, în special la uzina Vlăhi­­ţa, C.I.L. Gălăuţaş, I.P.T.I. Joseni, Amillean Sînsimion, I.F. Odorheiu Secuiesc şi I.F. Miercu­­rea-Ciuc (între 12—31 la sută). Că această ponde­re este exagerată o do­vedeşte şi faptul că, în timp ce la întreprinderi­le forestiere amintite ea este de 12 la sută, la întreprinderile si­milare din Topliţa şi Gheorgheni se ridică nu­mai la 3,9 şi respectiv­­5,3 la sută. Analizarea şi reconsiderarea acestei structuri, mai ales în U­E. TÎRNÂVEANU economist (Continuare in pag. a 3­ al LOCUL SPECIALISTULUI - acolo unde se hotărăşte soarta producţiei) IJI FELICITĂRI­I ~î In ziua de 16 octom­brie organizaţiei U.T.C. din cadrul Liceului din Toplila i-a fost conferit din partea C. C al U.T.C. drapelul de orga­nizaţie fruntaşă, drept recompensă pentru bune­le rezultate obţinute In muncă, In prezenta con­ducerii şi a reprezentan­ţilor organizaţiei de par­tid din şcoală, tovarăşul Antonie Suciu, secretar al Comitetului judeţean U.T.C., a laminat acest drapel, făcind bilanţul activităţilor desfăşurate ,?/­vind tuturor uteciş­­tilor mult succes în ac­tivitatea viitoare. Drapelul oferit uteciş­­tilor de la Liceul din To­­plița constituie un pu­ternic stimulent în mun­că.­ In presă, la radio, te­leviziune, în diferite ma­teriale auzim cotidian formula, care a primit , consacrarea: colectivul de muncă al întreprinde­rii, în frunte cu comu­niştii, au obţinut rezul­­sareFiitoi-"‘L de laudă în­tît de des ilii depăşirea tă formulă. Incit ne-am obişnuit pe deplin cu ea şi totuşi de cîte ori o auzim, trezeşte în inimi­le noastre profunde sem­nificaţii. Acele cuvinte simple reflectă de fapt un profund adevăr, rea­litatea că de fiecare da­tă cînd comuniştii sunt în frunte, colectivul res­pectiv are, în mod nea­părat, în muncă, rezulta­te frumoase, roadele ac­•-Tjcri-•• Cine sunt purtătorii înaltului titlu de comu­nist ? E de prisos să ne punem această întreba­re. El, comunistul, e co­legul nostru de atelier, de secţie, maistrul sau inginerul. Totuşi, ceva îl deosebeşte de ceilalţi, ce­va îl face să se distin­gă din masa de oameni. Membrii de partid se ri­dică, prin activitatea lor * ■■ - T*' «U . - . —, _ ■ ■ An, trăsăturile moral-politi­­ce, deasupra celorlalţi oa­meni, şi ei sunt de fapt, în continuă evoluţie din punctele de vedere mai sus amintite. Tovarăşul Csu­dor Mi­­hai, secretarul comitetu­lui de partid de la I.F. Miercurea-Giuc ne spu­-' nea zilele trecute: — Cea mai de seamă trăsătură a unui comu­nist este poziţia sa înain­tată în îndeplinirea sar­cinilor de plan. Comu­nistul se situează mereu în frunte, în primele rîn­­duri ale luptei pentru a da viaţă obiectivelor e­­conomice, fiindcă, aşa cum sublinia şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cu­vântarea rostită la con­­­gresul al X-lea al par­tidului, obiectivul cen­tral al muncii politice din economie trebuie să fie îndeplinirea exempla­ră a sarcinilor de par­tid în acest, domeniu, exemple" din secţiile şi sectoarele întreprinderii. Iată numai unul dintre acestea, cel mai convin­gător, poate: De 4 ani, I.F. Miercurea-Ciuc de­ţine titlul de unitate e­­videnţiată pe economia forestieră , un fapt ce vorbeşte de hărnicia co­lectivului, în frunte cu comuniştii, care se situ­ează permanent în frun­tea luptei pentru rezul­tate cît mai frumoase. Organizaţiile de partid de la sectoarele din Lun- TRAIAN BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) . Hotărîrile Congresului — programul nostru de acţiune __COMUNISTUL forţa dinamică a colectivului Hotaríri ale Consiliului ,­ de Miniştri privind generalizarea noului sistem­­ de salarizare în alte ramuri ale economiei naţionale (pagina­ a 3-a) a 3-a) / Răspunsul conducerii Uzinei de fier Vlăhiţa In numărul de duminica trecută al ziarului c­onducerii Uzinei Vlăhiţa­­ se­ solicita răspuns la întrebarea pusă de cititorul nostru Borş Anton,­u privire la măsurile pe care intenţionează să le ia pentru evitarea taxelor de locaţie, prin ca­re se aduc însemnate daune întreprinderii. Iată răspunsul primit : „De la bun început trebuie să recunoaştem,­ste marele nostru regret, că cele arătate în ziar­utt reale, cu toate că comitetul de direcţie al urnei şi personalul serviciului de resort au luat deseori măsuri de a bara scurgerea banilor sta­tuii în penalizări şi plăţi neproductive. Să ana­­liăm acum şi cauzele acestor stări de fapt, pen­­tu ca cititorii să aibă o imagine clară a proble­(continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei . O­­mare parte din utilajele necesare indus­triilor alimentară şi fri­gorifică sunt asigurate în ţara noastră de uzinele „Tehnofrig" din Cluj, ca­re şi-au cîştigat un pres­tigiu atît în ţară cît şi peste hotare prin calita­tea produselor fabricate. Utilajele realizate aici în decursul anilor — peste 270 de tipuri — sunt supuse modernizării con­tinue pentru a cores­punde tehnicii contempo­rane. • Un grup de cadre didactice de la Institutul Politehnic din Galaţi, sub îndrumarea conf. dr. S. Brad, a întocmit recent un dicţionar poliglot pen­tru uz didactic, in spe­cialitatea industria ali­mentară şi tehnica pes­cuitului. Dicţionarul cu­prinde 10.000 termeni, specifici industriei ali­mentare, în limbile ro­mână, engleză, rusă, ger­­mană şi franceză Lucra­rea, prima de acest fel realizată In ţară, prezin­tă un interes deosebit pentru profesori şi stu­denţi. Ilustrată din Capitală: întretăierea Căii Griviţei cu bulevardul 1 Mai I­ L SUPUNEM OPINII PUBLICE Intră în firea lucrurilor ca omul să aibă încre­dere în semenii lui, în cei cu care trăieşte şi munceşte. Noţiunea de umanism implică, prin­tre coordonatele ei de bază, gestul prin care credem, fără dovezi con­crete, cuvintele rostite de cineva cu care, într-o împrejurare sau alta, a­­vem de-a face. Dar în­crederea în oameni nu poate fi confundată­­ cu creditismul, cu admiterea oricărui gest sau­ afir­maţie netrecute prin fil­trul critic cu care e do­tat fiecare om. Aceasta nirucît, încă mai trăiesc în jurul nostru indivizi fă caracter, gata ori­____________nai­cii, să profite de pe ur­nia indulgenţei spiritu­­lui nostru critic.­­ spune cineva că un om i se poate citi în rhi caracterul, că se pot ghici de la prima înfăţişare ce zace în sufletul cuiva. Nimic mai greşit. Hoţii, înşelătorii, oamenii certaţi cu legea, ştiu mai bine decît ori­cine să-şi ascundă tare­le caracterului sub mas­ca unei nevinovăţii ma­nifestate să vorbească şi să se poarte în aşa fel încît să nu fie bănuiţi de la prima vedere drept ceea ce sînt. Mai există apoi şi dovezile false, mai precis aparenţele din care infractorii­ fa­brică dovezi ad-hoc. A crede în ele fără nici un fel de discernămînt este cel pu­ţin un semn de naivitate. Cum am putea califi­ca, dacă nu ca o naivi­tate, faptul că oameni in toată firea, cu raţiunea întreagă, crect în promi­siunile unui om cunos­cut de multă vreme ca infractor notoriu ? E vor­ba de Gábor Mihai pen­sionar, Péter Pavel, şo­fer, Orbán Alexandru magazioner la O.G.L., Gál Victor, salariat al I.L.F. — toţi din Miercu­rea-Ciuc, Szöcs Ştefan, din Dăneşti şi alţii, ca­re, s-au lăsat păcăliţi într­­o manieră arhicunoscută de către un oarecare Szabó Iosif din Miercu­­rea-Ciuc, fost condamnat în mai multe rîndurî pentru delapidare, furturi şi alte infracţiuni. Cum s-a întîmplat? V. AVRAM (continuare in pag a 3-a) 11 TESTUL DE INCREDERE ■»■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■»■■■■■ ■■•(■■■■■■«fi■■■■■■■■■■■»■■■■■■■■■*■■■■■■■■"■

Next