Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-18 / nr. 515

85 Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr. 515 SIMBATA 18 octombrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN JUDEŢUL NOSTRU S-AU TERMINAT INSĂMINŢĂRILE In ziua de 17 octombrie, cu trei zile înaintea termenului stabilit, cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru au terminat însă­­minţările de toamnă pe o suprafaţă de 22.500 hec­tare. Succesul obţinut oglindeşte munca organizatori­­că desfăşurată de către consiliile de conducere ale unităţilor agricole, mobilizării tuturor forţe­lor la executarea la timp şi in bune condiţiuni a acestei lucrări, contribuţiei active a specialiş­tilor din agricultură, hărniciei lucrătorilor ogoa­relor, precum şi imensului ajutor primit din partea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. In toată această perioadă, comitetele comunale de partid şi consiliile populare comunale, au exerci­tat un permanent control şi o continuă îndruma­re, au acordat un sprijin eficient unităţilor agri­cole. Pentru tot ceea ce s-a făcut în vederea asigu­rării recoltei anului viitor, toţi cei care au con­tribuit la îndeplinirea cu succes a acestei lucrări, merită din plin felicitările noastre. ţărani cooperatorii Urgentaţi recoltatul cartofilor, porumbului şi sfeclei de zahăr tot decit 88,1 la sută. Pe o suprafaţă de 1834 hec­tare se mai afla încă re­colta. Socotim că e ne­cesar ,să semnalăm şi faptul că în ultima pe­rioadă de timp nu s-au recoltat decît 117­ hec­tare, cu o „viteză" zilni­că de 292 hectare, ceea ce denotă că nu s-a fă­cut totul, în această pri­vinţă. Un destul de în­semnat număr de coope­rative agricole de pro­ducţie se situează, la re­coltatul cartofilor, sub 50 la sută. La Aita din 95 hectare nu s-au re­coltat decît 22 hectare, în acelaşi timp, la Ca­­sinul Nou, lucrările se desfăşoară cu încetinito­rul. Cu toate că s-au scurs multe zile de cînd a început recoltarea car­tofilor, pînă în prezent nu au recoltat decît 56 hectare din 180, într-o si­tuaţie asemănătoare se află şi Cooperativa a­­gricolă de producţie din Topliţa la care au mai rămas de recoltat 87 hectare. Pînă cînd se va mai menţine această stare de lucruri, din ca­re poate rezulta o com­promitere a producţiei Consiliile populare, co­munale sau orăşeneşti, ca şi organizaţiile de partid, au obligaţia majoră ca în aces­te zile să sprijine masiv consiliile de conducere ale cooperativelor de producţie, în vederea re­coltării tuturor suprafe­ţelor. Cu­ toate că piaţa are nevoie de cartofi, con­tractele nu au fost o­Terminarea însămînţă­­rilor de toamnă creează posibilitatea concentrării tuturor forţelor în vede­rea intensificării recoltă­rii cartofilor, porumbului şi a sfeclei de zahăr. în această direcţie se recla­mă o mobilizare cores­punzătoare a tuturor for­ţelor de care dispa­ de fiecare unitate agricolă din judeţul nostru. Nu ne poate satisface faptul că din culturile de cartofi nu s-a recol­norate în întregime, pe cîmp există cartofi re­coltaţi şi încă netranspor­­taţi — Dăneşti, Eliseni, lăzarea, Aiia, Sindomi­­nit şi alte unităţi. Mo­bilizarea tuturor mijloa­celor de transport se impune ca o necesitate de prim ordin. Nu tre­buie omis nici pericolul de îngheţ. Recoltatul sfeclei de zahăr, se desfășoară în (Continuare în pag. a 3-a) T. PIRLEA Recoltarea nu poate Hărnicia cooperatorilor din Dobeni s-a dovedit de nenumărate ori în a­­cest an, prin rezultate frumoase, obţinute în campaniile agricole. Con­siliul de conducere al cooperativei s-a preocu­pat în mod constant de încadrarea lucrărilor a­ porumbului aştepta a­ gricole în timp agrotehnic optim, ceea ce denotă o permanentă străduinţă de creştere a producţiei ce­realiere la limita supe­rioară a condiţiilor e­­xistente. Treieratul ce­realelor s-a terminat la timp, contractele faţă de stat au fost onorate cu promptitudine, iar in magaziile cooperativei s-au depozitat însemnate cantităţi destinate răs­plătirii muncii depuse de către cooperatori. Recoltatul cartofilor de pe cele 50 hectare, a inului - din care au livrat şi peste prevede­rile contractului , s-au­­efectuat de asemenea în timpul optim. In ziua de 13 octom­brie a început recolta­tul porumbului de pe ce­le 108 hectare. „Nu am putut începe mai repe­de ■— ne spunea inginer T. BISTRIŢEANU (Continuare în pag a 3-a) ­-----------------------------­Corespondenţii ne informează: Contribuţia elevilor ... Ne scrie corespon­dentul nostru Hirişcău Eugen, directorul Şcolii generale nr. 3 Topliţa: „La importanta acţiune de strîngere şi depozita­re a recoltei, ce se des­făşoară în aceste fru­moase zile de toamnă, o însemnată contribuţie au adus şi elevii şcolii noas­tre". Iată exprimată în lim­bajul lapidar al cifrelor, enumerate de corespon­dentul nostru, valoarea muncii patriotice presta­te de elevii şcolii , în medie. 150 de elevi au participat timp de 13 zi­le, ceea ce­ înseamnă : 14.750 ore efectuate, 5,65 ha de in cules, 4,67 ha in adunat, 1 ha cartofi culeşi şi altele. Feroviarii ia datorie „Lucrătorii Complexului C.F.R. Ciceu au dat un ajutor preţios cooperato­rilor din comuna Sicu­­leni la strîngerea recoltei de cartofi. Munca presta­tă de către harnicii cefe­rişti depăşeşte 2500 de ore, recoltînd cartofii de pe o suprafaţă de 15 ha. Acţiunea de recoltare a cartofilor continuă, ur­­mînd ca tot cu ajutorul ceferiştilor să se­ mai e­­libereze alte 10 hectare, în această acţiune s-au evidenţiat toţi salariaţii complexului, în frunte cu şefii de unităţi", ne in­formează corespondentul­­ nostru. Bors Anton.­­_______ ! RAID HOŢII NU INTRA PE POARTĂ Zilele trecute, împreu­nă cu căpitanul Darvas Zoltán de la Inspectora­tul miliţiei judeţene, am pornit pe înse­rate, spre Ciucul de Sus, pentru a verifi­ca la faţa locului grija cu care este păzit avu­tul obştesc, bunurile ma­teriale ale diferitelor in­stituţii. Am pornit în ac­ţiunea noastră seara tîr­­ziu şi am continuat pî­­nă dimineaţa, cînd... som­nul e mai dulce. Se întunecase de-a bi­­nelea. Maşina înainta cu grijă pe şoseaua ce şer­puieşte printre dealuri, spre noul orăşel Bălan. Pîcla nopţii, domina vă­ile şi înălţimile. — E cam întuneric — spune­a căpitanul Dar­vas, misiunea va fi cam dificilă, mai ales că a­­riile sunt situate la mar­ginea satelor. — Bine,­ bine, dar „ho­ţul" acum operează — îi spunem noi. Ora 11, se aproprie vertiginos. Prima „lovitură" o ini­ţiem împreună cu înso­ţitorii noştri la sediul I.E.M. Cluj, secţia Bălan, încercăm vigilenţa por­tarului. Mergem pe o ca­le ocolită şi ajungem în birouri. Aici, linişte de­plină. Pe coridor ne în­­tîlnim cu o femeie. -a­ Dumneavoastră pe cine căutaţi? ne întreabă ea furioasă. Pe moment nu găsim un răspuns. Prinşi cu „mita în sac“ încercăm: „...să vedeţi, ...avem ceva de rezol­vat". Trecem prin birou­rile acestei secţii. Ne o­­prim la contabilitate. Pe mese, prin sertare, prin dulapurile de fier descu­iate, acolo unde se păs­trează cele mai impor­tante documente, dăm peste solduri de decon­turi, carnete de C.E.C., două mașini de calculat. Casa de bani nu avea sigilii. Ne plimbăm mai departe, nu voie. într-un tîrziu sosește furios por­tarul, anunțat de femeia care ne văzuse. — Ce căutaţi aici ? — ne întreabă el. Ne legi­timăm. Mimica se schim­bă. — Păi să vedeți, la poartă am fost, dar pe acolo nimeni nu a in­trat. — Se poate, interve­nim noi, dar „hoţii" nu vin pe la poartă ci, du­­pă cum vedeţi... Continuăm verificarea prin biroul contabilităţii, pe la serviciul planifică­rii, în fiecare, o dezor­dine „ca la noi, la ni­meni". Intr-unui din ser­tare, găsim şi cheile pen­tru siguranţa actelor se­crete, a prospectelor geo­logice, diverse proiecte, manuale de uz intern. Am fost surprinşi de ne­glijenţa cu care se păs­trează acte de aşa mare G. PICHERU (Continuare în pag. a 3-a) PĂZIŢI PAZNICII! Au terminat recoltatul sfeclei de zahăr . . .cooperativele agri­cole de producţie din : Atid, Cuşmed, Eliseni, Feliceni, Forţeni, Firtă­­nuş, Lutiţa, Mărtiniş, Mujna, Odorheiu Secu­iesc, Păltiniş, Petecu, Pormbenii Mari, Rugă­­neşti, Secuieni, Şimo­­neşti, Şoimuşu Mare, Ulieşi şi Văleni, iar la porumb unităţile din­­ Forţeni şi Văleni. Cu planul pe 10 luni îndeplinit . Continuând eforturile pentru­­ îndeplinirea pla­nului pe acest an, colectivul de muncă al între­prinderii forestiere Topliţa şi-a îndeplinit, la 15 octombrie, planul cumulat pe 10 luni la produc­ţia globală, marfă fabricată, marfă vîndută şi înca­sată, preliminînd ca pînă la finele lunii să se dea peste plan la aceşti indicatori circa 11 milioane lei. Prin aceasta angajamentul anual de a depăşi planul producţiei globale a fost îndeplinit şi de­păşit cu 8,5 milioane lei S-au dat peste plan importante cantităţi de pro­duse lemnoase: 2.300 mc. buşteni de rasinoase, 300 m­c. buşteni foioase subţiri pentru lăzi, 930 mc. cherestea răşinoase, 120 mc. lăzi de fag şi altele. La obţinerea acestor realizări s-au evidenţiat colectivele de muncă din sectoarele de exploa­tare Capu Corbului, Topliţa, Răstoliţa, şi secto­rul de industrializare din Toplița. De pe cuprinsul patriei Combinatul chimic Râmnicu Uâlcea Fabrica de Oxo-Alcooli Elevii Școlii generale din Cârța, la recoltatul cartofilor. VIZITA TOVARĂŞILOR VAL CLAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Bangalore —­ Trimişii speciali Agerpes, Nico­­lae Ionescu şi Ion Pu­­ţinelu, transmit: Preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­­ghe Maurer, împreuna cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale ca­re îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa locali­tatea Musore şi împreju­rimile sale. Străbătând­­ principale­le artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vesti­giile trecutului se în­fruntă astăzi în oraşul Musore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismu­lui înaintării Indiei pe drumul progresului. Ast­­fel, alături de monumen­talele palate Lalitha Ma­hal sau Lokaranjan Ma­hal, care răsfrîng asu­pra oraşului o undă din strălucirea secolelor tre­cute, Mysore­ se mîndreş­­te cu impunătoarele e­­dificii ale Institutului de cercetări în domeniul in­dustriei alimentare, spi­talului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe al­te realizări contempora­ne. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artiza­nat, oaspeţii români au prilejul să admire înde­­mînarea meşterilor-arti­­zani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează ade­vărate opere de artă. Coloana maşinilor ofi­ciale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici, poiate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o su­prafaţă de 20 km patraţi, în continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de repti­le şi de animale sălba­tice. Apoi, preşedintele Con­siliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­­ghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţii români părăsesc localitatea Musore, îna­­poindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi stră­bate un peisaj încîntă­­tor, fascinant. Natura In­diei se dezvăluie privi­rilor în toată grandoarea ei. Vegetaţia luxuriantă alternează cu­­ podişuri sterpe, pietroase, lanu­rile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu con­tururi bizare. Prezenţa o­­mului, efortul de a smul­­ge naturii spaţii cît mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întin­să a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. Şoseaua străbate nu­meroase aşezări rurale. .Locuitorii acestor sate, adunaţi pe cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oas­peţilor români. Vineri seara, guverna­torul statului Mysore, So­­mamath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cinstea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sa­le, Elena Ceauşescu La dineu au luat par­te preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu so­ţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Cornel Burtică, mi­nistrul comerţului exte­rior, Petre Tănăsie, am­basadorul României le Delhi, şi alte persoane oficiale Au participat de ase­menea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Pau­l Veerendra, oficialităţi ale municipa­lităţii din Bangalore, de­putaţi, oameni de ştiinţă şi cultură, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosfe­­ră cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernato­­rul statului Mysore au toastat pentru dezvolta­­­­rea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi indian. După dineu a fost pre­zentat un spectacol de cîntece­­şi dansuri popu­lare indiene care s-a bu­curat de aprecierea oas­peților români. I ANCHETĂ ECONOMICĂ .Ce aţi aplicat din­ I metodele prezentate la Cabinetul­­ I pentru problemele organizării r­eştiinţifice a producţiei şi a muncii?­ Una din condiţiile fun­damentale ale perfecţio­nării activităţii economi­ce, ale creşterii eficien­ţei sale - subliniată la Congresul al X-lea al partidului — este apli­carea pe scara largă a ■ ştiinţei conducerii şi or­ganizării moderne a pro­ducţiei şi a muncii în toate unităţile industria­le. în realizarea acestui deziderat, un rol de ma­re însemnătate revine ca­binetelor pentru proble­mele organizării ştiinţi­fice a producţiei şi a muncii. Şi dacă princi­pala raţiune a existen­ţei acestor cabinete es­te de a contribui la creş­terea eficienţei activită­ţii economice, această contribuţie este unitatea de măsură a eficienţei propriei activităţi- Iată sensul, conţinutul anche­tei întreprinse de redac­ţia noastră în rîndul u­­nor cadre cu funcţii de conducere din cîteva în­treprinderi ale munici­piului Odorheiu Secu­iesc, în legătură cu ac­ţiunile organizate de ca­binetul municipal pentru problemele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi eficienţa a­­cestor acţiuni. Secretarul cabinetului tovarăşul Török Ernest ne infor­mează despre prin­cipalele acţiuni organi­zate. Expunem­ pe teme ca: sarcinile cabinetelor pentru problemele­ orga­nizării ştiinţifice a­­ pro­ducţiei şi a muncii; prin­cipalele probleme ale or­ganizării producţiei şi a muncii; aspecte din ex­perienţa ţărilor avansate privind răspîndirea­­ cu­noştinţelor de conduce­re şi organizare; rolul co­mitetului de direcţie ca organ de conducere co­lectivă. Simpozioane: Li­nele urmate de filme do­cumentare, despre: prin­cipiile noului sistem de salarizare în curs de ex­perimentare; organizarea sistemului informaţional modern în întreprindere; conducerea producţiei, funcţiile şi mijloacele sale. Referindu-se la efici­enţa activităţii, interlo­cutorul nostru aminteşte de o producţie globală suplimentară în valoare de multe milioane lei, alte milioane lei econo­mii la preţul de cost, etc. Realizările amintite­ sunt într-adevăr, în mare parte, rezultatul acţiuni­lor desfăşurate în între­prinderi pe linia organi­zării ştiinţifice a pro­ducţiei şi a muncii. Sa încercăm însă să des­prindem, pe cit este posi­bil, partea ce revine din a­­ceste realizări c­abinetu-­­lui municipal. Biroul Comitetului mu­nicipal de partid, anali­zind, cu puțin timp in urmă, activitatea cabine­tului — dovadă a, impor­tantei pe care o acordă acestuia — prin hotărî­­rea adoptată, îi cere să pună un accent, deose­bit pe organizarea acti­vităţii în aşa fel, încât să răspundă în mod di­rect şi nemijlocit necesi­tăţilor producţiei, să-şi sporească contribuţia la creşterea­­ productivităţii muncii, reducerea preţu­lui de cost, sporirea efi­cienţei activităţii­ econo­mice. Necesitatea­ aces­tei hotărîri a izvorît toc­mai din constatarea că activitatea cabinetului, n-a răspuns în suficientă măsură cerințelor con­crete ale întreprinderi­lor, fapt ce rezultă și Anchetă realizată de: C. STEFAN (Continuare in pag a 3-a ) A­ A­I­A­A­A­A­A­A­A­A A A Lucrări miniere Descoperirea şi valori­ficarea de noi resurse de minereu este o acţiune ce se înscrie In contex­tul cerinţelor mereu spo­rite ale economiei noas­tre naţionale. în acest sens la mina Harghita din cadrul întreprinderii miniere din Miercurea- Ciuc, au început, lucrări­le de amenajări exterioa­re în vederea , deschide­rii unei noi galerii de coastă. în prezent, se execută lucrările de a­­menajare a dr­umurilor de acces și a unei plat­forme la gura minei. Du­pă care, la sfîrșitul lu­­nei acestea, se vor ataca lucrările de deschi­dere a noii galerii, care va fi de 100 metri sub nivelul orizonturilor în exploatare. Se aprecia­ză ca noile rezerve de captin se estimează la 250—300 mii tone. A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A

Next