Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-21 / nr. 544

UN ANTECREUZET, O SONETĂ ŞI ŞASE LUNI DE TĂRĂGĂNĂRI 5 mai 1969, la I.J.I.L. „Partizanul" Gheorgheni. Se desfăşoară una din o­­bişnuitele şedinţe ale comitetului de direcţie. Printre alţii, ia cuvîntul Deák Ioan, maistru la turnătoria de fontă, care propune, punerea în funcţiune, în cel mai scurt timp, a unui ante­­creuzet (găseşte că­ ter­menul stabilit pentru 1 iunie este prea îndepăr­tat), a unei sonete pen­tru spargerea fontei, pre­cum şi a unui spărgător de zgură. Avantajele pu­nerii în funcţiune a a­­cestor utilaje sunt evi­dente îmbunătăţirea ca­lităţii pieselor turnate, uşurarea turnării piese­lor mari, sporirea pro-, ductilităţii muncii prin eliminarea spargerii ma­nuale a fontei brute şi uşurarea transportului zgurei, economie de ma­noperă etc­ La 27 mai, într-o nouă şedinţă a comitetului de direcţie, tovarăşul Deák Ioan constată că nu s-a întreprins nimic pentru punerea în funcţiune a utilajelor amintite şi îşi reînnoieşte propunerea, pentru ca la 14 iunie să sublinieze din nou nece­sitatea instalării ante­­creuzetului, în aceeaşi şedinţă din 14 iunie, şi Baricz Eugen, şeful uni­tăţii metalurgice, cere urgentarea instalării so­­netei de spargere a fon­tei. Au trecut două luni de cînd Deák Ioan şi-a for­mulat pentru prima oară propunerile și, cu toate re­venirile ulterioare, nu s-a întreprins însă nimic. A­­cest lucru îl determină pe maistrul Deák să cea­ră din nou, la 7 iulie, să se ia, în fine, măsuri pentru instalarea utila­jelor. Ca urmare, direc­torul întreprinderii, Lu­kács Ioan, dă dispoziţie ca antecreuzetul existent să fie căptuşit şi pus în funcţiune pina la 1 sep­tembrie. Cu toate aces­tea, lucrurile nu depă­şesc „punctul mort". în şedinţa din 30 iulie a comitetului de direcţie, Deák Ioan, aduce din nou în discuţie situaţia sonetei şi a spărgătoru­lui de zgură, iar în cea din 6 octombrie directo­rul Lukács aminteşte de antecreuzet. Toate acestea dovedesc, printre altele, că punerea în funcţiune a utilajelor amintite este intr-adevăr necesară, că, în interesul îmbunătăţi­rii activităţii de produc­ţie, propunerea trebuie aplicată. 7 noiembrie 1969, la unitatea metalurgică a I.I.I.L. „Partizanul" Gheorgheni. întrebăm pe tovarăşul Baricz Eugen despre stadiul aplicării propunerii. Antecreuze­tul „este aproape gata", soneta pentru spargerea fontei „este gata... dar nu poate fi pusă în funcţiu­ne pentru că nu avem o macara acţionată electric, care să execute ridicarea greutăţii sonetei", iar în ceea ce priveşte spărgă­torul de zgură „nu s-a făcut încă nimic, urmînd­ să fie realizat în atelie­rul de întreţinere care este supraîncărcat cu sarcini". Fără îndoială, realiza­rea propunerilor făcute de maistrul Deák n-a fost singura sarcină ca­re a stat în faţa unită­ţii metalurgice, a servi­ciului mecanic-şef (şef de serviciu Both Ioan) şi a conducerii întreprinderii. Ei au avut de rezolvat — şi au rezolvat — sar­cini complexe legate de realizarea planului de producţie. Să nu uităm totuşi, că au trecut şase luni de la formularea propunerilor şi că­ ele — alături de multe alte pro­puneri de acest fel — urmăresc să contribuie la o mai bună organiza­re a producţiei, la creşte­rea productivităţii mun­cii, la îmbunătăţirea ca­lităţii producţiei şi, deci, în mod direct, la îndepli­nirea in condiţii mai bu­ne a­ sarcinilor de plan. Ni­­s-a explicat că nu s-au găsit cărămizi re­fractare corespunzătoare pentru antecreuzet şi că acum s-a adoptat o solu­ţie care permite folosirea unor cărămizi refractare de alt tip. Atunci, de ce a trebuit să se aştepte şase luni ? Nu s-a putut utiliza această soluţie mai devreme, în loc să se piardă timpul cu cău­tarea zadarnică a unor materiale ce nu puteau fi procurate? C. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Ați făcut o propunere. Ce soarta a avut ! DE PE CUPRINSUL PATRIEI IIIIIHIIIIIIIIIHIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIHIIHHIIIHIIIIIIIIIIHIIIHII)lllllllllllllllllllltlllltlllllllBHII1ll||lll( ♦ La Combinatul ,,1 Mai" din Satu Mare a fost pusă în funcțiu­ne o presă hidraulică de mare capacitate pentru presarea furni­rului. Conceput şi exe­cutat în întregime de specialiştii combinatu­lui, noul utilaj poate presa simultan şase rânduri de furnir, tim­pul necesar efectuării acestei operaţii scă­­zînd de la 24 ore, la numai zece minute.­­ A fost terminată, cu 20 de zile mai re­pede faţă de termenul fixat iniţial, construc­ţia metalică a celui de-al treilea grup teh­nologic al fabricii de oxigen a Combinatului siderurgic din Galaţi. Cu acelaşi număr de zile avans a fost pre­dat la montaj primul bloc de separare al grupului. ♦ Specialiştii rafi­năriei Ploieşti au rea­lizat o instalaţie de descompunere termică a gudroanelor acide re­zultate din distilarea ţiţeiului şi a uleiuri­lor. Instalaţia — uni­că în ţară — are o capacitate de prelu­crare de peste 40.000 tone pe an. Ea permi­te valorificarea gu­droanelor, pe care le transformă în combus­tibil pentru cuptoare, precum şi obţinerea u­­nor importante canti­tăţi de acid sulfuric cu o concentraţie mai slabă. Instalaţia asigu­ră procesului tehnolo­gic o automatizare completă. Noul hotel „Trotuş" din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Proletari din toate ţările, tmniţi-vă î­n ANUL II, nr. 544 Vineri 21 noiembrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Fraţii Gheorghe şi Petru ţii­rea de la gura de exploatare Huruba-mîcă (U.E.I.L. Topliţa) haina de pe trunchiul brazilor. „dezbracă" I Şl SECRETARILOR CONSILIILOR PHARE ORĂŞENEŞTI Şl COMUNALE Pe linia preocupării a­­cordate îmbunătăţirii continue a stilului şi me­todelor de muncă ale or­ganelor locale ale pute­rii de stat, ridicării acti­vităţii acestora la­ înălţi­mea cerinţelor ce le re­­­vin în etapa actuală, Con­siliul popular judeţean a organizat la Băile Tuş­­­nad, un instructaj la ca­re au participat preşe­dinţii şi secretarii consi­liilor populare orăşeneşti şi comunale, directorii din aparatul Consiliului popular judeţean, pre­cum şi inspectorii corpu­lui de control. Instruirea, desfăşurată în zilele de 18, 19 şi 20 noiembrie ,a avut un pro­gram deosebit de bogat şi a vizat înarmarea pre­şedinţilor şi secretarilor consiliilor populare cu importantele sarcini ce stau în faţa organelor locale in perioada actua­lă în conducerea întregii vieţi economice şi so­­cial-culturale a localităţi­lor. în faţa celor prezenţi au fost prezentate expu­neri pe principalele as­pecte ale muncii consilii­lor popular dintre care amintim : ,r­olul statului socialist în etapa actua­lă a construcţiei socialis­mului",­­punere făcută de tovarăşul Ioan Moja, redactor-şef al ziarului „Informaţia Harghitei", „Realizările obţinute la lucrările finanţate din contribuţia voluntară în bani şi cheltuielile exe­cutate în 1969, indicaţii cu privire la munca cu deputaţii şi comitetele de locatari", expunere făcută de tovarăşul Simon Andrei, vicepreşe­dinte al Consiliului popu­lar judeţean,­ „Planifica­rea muncii comitetelor „executive ale consiliilor “populare, precum şi con­ţinutul, forma juridică a actelor normative şi alte aspecte ale activităţii or­ganizatorice", ţinută de­­ tovarăşul Bertalan Ale­xandru, secretar al Con­siliului popular judeţean. „Sarcinile actuale ale consiliilor populare în (Continuare în pag a 3-a) Ocrotirea sănătăţii­­T în discuţia deputaţilor Deputaţii Consiliului popular al oraşului Mier­curea-Ciuc au analizat, în sesiunea ce a avut loc ieri, măsurile luate de către Comitetul executiv pe linia îmbunătăţirii ocrotirii sănătăţii popu­laţiei. Luind cuvîntul pe marginea referatului pre­zentat de către tovarăşul Balázs Iosif, vicepreşe­dinte al consiliului popu­lar orăşenesc, mai mulţi deputaţi şi invitaţi, am­ făcut preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea a­­sistenţei medicale a populaţiei oraşului reşe­dinţă de judeţ. Sesiunea a emis o decizie care stabileşte măsuri concre­­­­te pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare. în numărul de azi. In pag. a 2-a BREVIAR CULTURAL Pentru noi, femeile in pag. a 3-a Adunările anuale ale organizaţiei de partid In pag. a 4-a Punctul culminant al misiunii navei spaţiale ,,Apollo-12“ a fost depăşit I Roadele organizării a producţiei şi a muncii Potrivit unui bilanţ recent întocmit, în în­treprinderile industria­le din judeţul Harghi­ta au fost finalizate, de la începutul anului pînă în prezent, peste 200 de studii de orga­nizare ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii. E­­ficienţa lor economică se exprimă intr-o pro­ducţie globală supli­mentară de peste 32 milioane lei şi însem­nate beneficii peste plan. Printre cele mai e­­ficiente studii se nu­mără cele privind in­troducerea rambleaju­­lui hidraulic cu steril de la flotaţie şi redu­cerea pierderilor me­canice prin recupera­rea metalului din scur­geri de concentrate, a­­plicate la Combinatul minier Bălan. Pe lista întreprinde­rilor care au realizat mari economii la pre­ţul de cost, prin apli­carea unor studii, mai figurează Filatura de in Gheorgheni, I. M. Harghita, Combinatul de exploatare și in­dustrializare a lemnu­lui din Miercurea- Ciuc și altele. Cu planul pe 11 luni îndeplinit Colectivul de muncă al Fabricii de confecţii din Miercurea-Ciuc, con­­tinuînd seria rezultatelor remarcabile în îndeplini­rea sarcinilor de plan pe acest an, raportează rea­lizarea, înainte de ter­men, a planului produc­ţiei globale şi a produc­ţiei marfă vîndută şi în­casată, cumulat pe 11 luni. în această perioa­dă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii au obţinut o producţie glo­bală suplimentară de pes­te 5,5 milioane lei şi au depăşit cu aproape 4 mi­­lioane lei planul produc­ţiei marfă vîndută şi în­casată. I ard ca :Cei ce nu dezlănţuit noi, in flăcările noastre se destramă , vezi adesea, la colţ de stradă, — fumind a­­rogat ,şi amneînd vorbe urice trecătorilor — ori la cafenea, cu o ceaşcă de cafea de mult răcită în faţă .Intreţinlnd conversaţii gălăgioase şi ia­ră conţinut, încă de departe îi trădează îmbrăcă­­mintea, băieţii, poartă pantaloni dangatezi, de­coloraţi­ sau soioşi (după „gust"), cămăşi înflorate, păr lung şi nepieptănat; fetele, bineînţeles, mini­jupe (n-au aliat că nu mai sînt la modă) breton lung şi straturi groase de sulemenea pe fată. Cînd îi rogi să vorbească ceva mai încet te privesc pe sub sprîncene, cu o uimire ironică şi izbu­c­­nesc în ris. Se cred grozavi, irezistibili, deştepţi şa o analiză mai atentă îşi dau arama pe faţă. Sunt, după expresia poetului, „goi de suflet“. Din­colo de nume de actori, texte searbede de muzică uşoară, eventual sport, creierul lor n-a mai în­registrat nimic, întrebaţi-i de Einstein, Sartre, Ga­­raudy, Barnard — vor ridica din umeri a neştiinţă şi nepăsare: „Ce ai cu mine dom’le ? Ce mă in­teresează pe mine Einstein al dumitale ?" Va spune cineva că sunt inofensivi şi deci nu merită să-şi apleci atenţia asupra persoanei lor, inofensivi ? Sub aspect penal, poate. Dar faptul că sunt purtătorii unei mentalităţi străine idealu­rilor societăţii noastre le dă caracterul de indi­vizi asociali. Să analizăm, cu ajutorul opiniilor câtorva tineri luaţi la întîmplare, comportarea lor. V. AVRAM (Continuare în pag a 3-a) c­u I­I INTERVIUL CAPITOL ILCĂ DEFICITAR: IOMO Munca educativă a sindicatelor în sprijinul producţieiI Recenta plenară a Consiliului judeţean al sin­dicatelor a analizat, în profunzime, activitatea de pînă acum în diferitele sectoare ale muncii sindi­cale, condiţiile existente, stabilind şi sarcinile de perspectivă. Am reţinut din analiza făcută ca şi din expunerea la plenară a tova­răşului Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., o idee fundamentală care scoate în evidenţă principalul obiectiv al muncii sindicale : „Realizarea integrală a sarcinilor de plan consti­tuie un mare imperativ al activităţii noastre sin­dicale !". Interesîndu-ne de felul în care se reflectă acest deziderat şi în cadrul muncii cultural-educative, am solicitat opinia tovarăşului Orbán Béla, mem­bru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor.­ — Din păcate, activita­tea sindicatelor a rămas de im­ulte ori deficitară la acest capitol. S-a acţio­nat sporadic, la întâmpla­re şi deci, de multe ori fără eficienţă. Menirea organizaţiilor sindicale este de a fi, mereu în centrul activităţii econo­mice, de a semnala anu­mite deficienţe şi a lua măsuri organizatorice sau educative pentru înlătu­rarea acestora, la mo­mentul oportun. Numai aşa se va realiza acea legătură trainică, ce tre­buie să existe între pro­ducţie şi munca educati­vă desfăşurată de orga­nizaţiile sindicale. — Probabil că toate a­­ceste lucruri se vor dis­cuta amănunţit, la apro­piatul instructaj cu acti­vul cultural. — Desigur. Acest mo­ment va marca, de altfel, punctul de plecare al vii­toarei noastre activităţi, pe care o vrem la înăl-, .Urnea cerinţelor actuale. Vor fi convocate atunci toate cadrele care, pe linie de sindicat, sînt di­rect răspunzătoare de munca culturală : comisia culturală a Consiliului sindical judeţean, toate comisiile culturale ale consiliilor municipal şi orăşeneşti, responsabilii Interviu consemnat de C. MERLAU (Continuare în pag . 3-a)

Next