Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-02-14 / nr. 614
Anul is, nr. 614 LARGI POSIBILITĂŢI CARE ÎŞI AŞTEAPTĂ VALORIFICAREA Ţinute în cursul lunii ianuarie, majoritatea adunărilor generale ale cooperativelor de consum din comunele judeţului nostru au dat prilejul unei analize profunde şi exigente a problemelor care stau la baza dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a comerţului sătesc. Unei asemenea examinări critice şi autocritice, au fost supuse şi de către membrii Cooperativei de consum din Dăneşti realizările şi lipsurile propriei lor activităţi desfăşurate în cursul anului trecut, dezbătînd în acelaşi timp cu responsabilitate noile sarcini, făcînd numeroase propuneri şi angajamen te, izvorîte din dorinţa obţinerii unor realizări mai valoroase în anul 1970. Din darea de seamă, prezentată de preşedintele cooperativei de consum, Bodor Ignatie, a reieşit că, fapte cumulate în planul aprovizionării unităţilor cu mărfuri a fost de 6.030.000 lei — iar realizarea pe 1969 se cifrează la 6.229.000 lei, planul global de desfacere a mărfurilor: 6.341.000 lei — realizat 6.066.000 lei, (sub nivelul cerinţelor), planul desfacerii mărfurilor de producţie internă: 89.500 lei — realizat 117.757 lei, planul valoric al serviciilor către populaţie: 224.000 Iei — realizat 219.977 lei (98 la sută). De realizările obţinute se leagă şi numele acelora care, şi-au dat din plin concursul la bunul mers al activităţii, cum sunt gestionarii Both Carol şi Fülöp loachin, membri ca : Z,sók Ioan, Antal Dionisie, Bálint loachin, Albert Elisabeta şi alţii. Merită relevată şi rodnica activitate desfăşurată în privinţa lărgirii reţelei comerciale comunale. In anul care a trecut, s-a dat în folosinţă publicului cumpărător o librărie nouă, un bufet-restaurant modern şi bine aprovizionat, o cofetărie şi un nou local de bufet în satul Mădăraş precum şi două magazii, existenţa cărora va pune capăt greutăţilor de depozitare a mărfurilor, contribuind la o mai bună deservire a populaţiei din localităţile Dăneşti şi Mădăraş. Numeroşi participanţi la discuţii, conducători şi membri ai cooperativei de consum au accentuat rezultatele remarcabile, arătînd totodată deschis şi neajunsurile care s-au manifestat în munca comercială locală. In repetate rînduri — a spus Zsak Ioan, preşedintele Consiliului popular, din, unităţile noastre au lipsit o serie de mărfuri. Merceologii vor trebui să aibă în vedere necesitatea unei aprovizionări mai variate, care să satisfacă cerinţele mereu crescânde ale populaţiei. Din lipsa unei preocupări mai constante în acest sens, anul trecut, magazinele au fost încărcate excesiv cu unele mărfuri şi gestionarii au fost nevoiţi să renunţe la alte sortimente mult solicitate de cumpărători. Gestionarul Csáki Iosif a subliniat importanţa valorificării produselor provenite din gospodăriile membrilor în cadrul cooperativei de consum în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei de la oraşe, arătînc că aceasta va contribui în şi mai mare măsură la satisfacerea nevoilor magazinelor săteşti. Palloachin a relevat lipsurile care s-au strecurat în munca de îndrumare şi control din partea consiliului popular, iar Antal Dionisie a vorbit despre necesitatea îmbunătăţirii transportului mărfurilor. Procurarea unui camion ar ajuta simţitor aprovizionarea unităţilor locale. Cooperatorul Gali Ştefan a propus înfiinţarea, pe lingă ramurile anexe existente (frizerie, croitorie, cizmărie, zidărie, plăpumărie, atelier de tricotaje), a unei secţii de reparat radio şi televizoare, care ar scuti locuitorii comunei Dăneşti şi pe cei ai comunelor şi satelor vecine, de transporturi inutile şi de pierdere de timp. Mai mulţi cooperatori, printre care şi Bálint Joachin, au analizat cauzele nerealizăriii planului global de desfacere a mărfurilor şi a planului valoric al serviciilor către populaţie, arătînd că aceasta se datoreşte in primul rind slabei aprovizionări cu mărfuri de sezon. O serie de neajunsuri au existat şi în munca ramurilor anexe în special a secţiilor zidărie şi plăpumărie (comenzi neonorate la timp, lucrări de slabă calitate). Toate acestea au făcut ca ,şi planul valoric al serviciilor către populaţie să rămînă sub nivelul cerinţelor. S-a accentuat, de asemenea, necesitatea îndeplinirii integrale a planului de achiziţii pe 1970, relevîndu-se avantajele de care vor beneficia membrii cooperativei de consum în urma valorificării produselor lor în cadrul cooperativei. Propunerile făcute, precum şi angajamentele luate de a valorifica mai multe produse prin cooperativă au demonstrat, hotărîrea locuitorilor din Dăgeşti şi Mădăraş de a face totul pentru îmbunătăţirea permanentă a comerţului local. I. KISS Adunări ale cooperativelor de consum Atelierul modelor,de la I.J.E.M.C. din Miercurea- Cluj : „Cum să facem mai bine ?“ Ai PRIMIT O SARCINĂ DE PARTID... (Urmare din pag. 1) gateriștilor posibilitatea de a valorifica cit mai bine lemnul. De aceea, comuniștii care lucrează în locurile de muncă cheie, au sarcina concretă de a efectua sortări cit mai corecte, de bună calitate. RED.: Făcînd o apreciere generală asupra felului cum îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin, pe cine aţi putea evidenţia ? ALEXANDRU CÎMPEANU: Foarte mulţi. Bodor Alexandru, Madaras Alexandru, Somkereky Iosif, György Ludovic, Bencze Alexandru, Tanyas Ştefan, Tamas Anton şi alţii. RED.: Propunem ca în continuare să discutăm despre felul cum îşi îndeplinesc comuniştii sarcinile încredinţate. în acest sens invităm să-şi spună părerea cîţiva membri de partid. MIRON BRAIC, gaterist: Sarcina mea din partea organizaţiei de bază este să conduc în aşa fel munca echipei de la gater incit să ne realizăm ritmic planul de producţie şi să obţinem cit mai multă cherestea dintr-un buştean, fiind vorba de valorificarea superioară a masei lemnoase. Atît în anul trecut cit şi în prima lună a acestui an, sarcinile de plan ale echipei au fost îndeplinite şi depăşite. VASILE BICAJAN, circularist : In acest an, secţia noastră e angajată intr-o acţiune entuziastă, de valorificare superioară a lemnului. îndeplinirea acestui angajament depinde mult de lucrătorii de la circulare, de aceea consider că sarcina mea de partid este aceea de a tăia în aşa fel scîndurile incit să obţinem cut mai multă cherestea dintr-un metru cub de lemn. Pînă acum am obţinut rezultate bune, deci pot afirma că sarcina ce-mi revine o îndeplinesc. GAVRILA BOTOŞ, fochist: Realizările halei de gatere depind, în mare măsură, de funcţionarea maşinii de forţă. Eu lucrez la aprovizionarea acesteia cu aburi, la cazane. Din partea organizaţiei de bază am primit sarcina să muncesc în aşa fel incit să asigur continuu aburul necesar maşinii de forţă. Pînă acum producţia n-a suferit din cauza noastră, a fochiştilor, cazanele funcţionează bine, fără întreruperi. BORS ANDREI, gaterist: In anul 1970, unitatea noastră trebuie să livreze o mare cantitate de cherestea pentru export, de aceea sarcina de partid a lucrătorilor de la gatere este de a obţine cu mai multă cherestea de calitatea 1 Cum ne-am îndeplinit, misiunea? Normal este să obţinem 46,7 la sută seînduri de calitatea I dintr-un m.c. de buşteni. Echipa mea a obţinut de multe ori 90,92 la sută seînduri de calitatea I. KOVÁCS VASILE, strungar: în perioada reparaţiilor capitale din anul trecut, am fost însărcinat cu conducerea şi recepţionarea lucrărilor efectuate. Împreună cu alţi comunişti am vegheat ca toate lucrările să se execute, conform graficului, să fie şi de bună calitate. Ceea ce am şi reuşit. Colectivul atelierului mecanic a terminat lucrările înainte de termen. Şi toate au fost de bună calitate. RÁKOSI ALEXANDRU, muncitori Sarcina mea de partid este conducerea activităţii grupei sindicale, fiind organizatorul acesteia. Adunarea generală a organizaţiei noastre a apreciat că activitatea sindicală în schimbul nostru este bună, rezultatele obţinute în întrecerea socialistă sunt în fiecare lună frumoase, în anul trecut, un mare număr de oameni din depozit au primit insigna de fruntaş. RED. : Consideraţi că aţi făcut totul pentru îndeplinirea sarcinilor de partid ? RÁKOSI ALEXANDRU: Nu încă, deoarece în grupa noastră sindicală mai există încă abateri de la disciplina muncii, timpul de lucru nu e folosit integral. De aceea în acest an, biroul grupei sindicale şi-a propus să acorde mai multă atenţie îmbunătăţirii acestora. RED.: Un aspect important al îndeplinirii sarcinilor încredinţate membrilor de partid un stimulent în acest sens, este efectuarea unui control permanent. Cum se realizează controlul ? PETRU URZICĂ: Pe baza repartiţiilor făcute, biroul organizaţiei de bază urmăreşte îndeaproape şi analizează periodic îndeplinirea sarcinilor încredinţate fiecărui comunist, în anul trecut această problemă s-a analizat în adunarea generală. Controlul îndeplinirii sarcinilor se realizează şi prin punerea în discuţie a diferitelor aspecte ale muncii. Atunci cînd se pune în discuţia adunării generale, problema îndeplinirii planului, în mod implicit se analizează şi felul cum şi-au îndeplinit sarcina, cei care au fost însărcinaţi cu această problemă. ALEXANDRU CÎMPEANU : Organizaţia noastră foloseşte şi altă metodă, în fiecare adunare generală; de obicei după epuizarea ordinea de zi, doi-trei comunişti sunt invitaţi să raporteze organizaţiei de bază cum se achită de sarcinile ce le-au fost încredinţate. NICOLAE MUNTEANU, locţiitorul secretarului comitetului de partid: Toate organizaţiile de partid din unitatea noastră acordă o mare atenţie controlului permanent asupra îndeplinirii sarcinilor încredinţate membrilor de partid, intr-o analiză recentă a comitetului de partid s-au apreciat, ca bune, rezultatele obţinute pe linia antrenării comuniştilor la viaţa organizaţiilor de bază şi s-au luat măsuri, s-au dat indicaţii, pentru îmbunătăţirea în continuare a preocupării organelor şi organizaţiilor de partid pe linia repartizării de sarcini concrete, a controlului concret asupra înfăptuirii acestora. RED.: Concluzia care rezultă e clară: atunci cînd organele şi organizaţiile de partid acordă antrenării comuniştilor la munca politico-organizatorică atenţia necesară, rezultatele muncii de partid nu pot fi decit bune. Aşa cum reiese din rîndurile de mai sus, acest deziderat al activităţii de partid se bucură de multă atenţie la U.E.I.L. Topliţa, ceea ce explică de fapt creşterea continuă a rolului de forţă motrice a organizaţiilor de partid, capacitatea lor tot mai ridicată de mobilizator al tuturor comuniştilor, al întregului colectiv, la realizarea exemplară a importantelor obiective ce le revin. (Urmare din pag. 1) m-am dus la Ferencz Iosif, distribuitor de carne la O.C.L. și l-am rugat să mă scoată din încurcătură. M-a trimis la gestionarul de la magazinul nr. 13, Miklós Ernest, care mi-a dat o chitanță din care reieşea că am plătit 5 kg carne. — Dar ați plătit-o ? — Nu. Dar aș fi plătit-o ulterior. Tot ulterior. Dar să mergem mai departe. Autocamionul 21-HR- 225 (şofer Szöcs Ladislau) transporta mezeluri pentru unităţile O.C.L. La o verificare a cantităţilor, s-au găsit : în loc de 30 kg salam Bucureşti cit era trecut pe foaia de expediţie... 46,600 kg şi în loc de 25 kg cremvurşti. 30 kg. Ce se întîmplă cu plusurile ? Cu siguranţă că nu ajung la cumpărător. Şeful secţiei mezeluri de la abator, Borbáth Béla Géza, explică plusul prin faptul că... cîntarul e defect. Cîntărite însă a doua oară, pe acelaşi cîntar, cantităţile au devenit reale. — Cum vă explicaţi, tovarăşe Hompot Petru? — Ştiţi, cîntarul e defect de aşa manieră incit dacă aşezi marfa pe o parte a lui indică mai mult, dacă o aşezi pe altă parte indică mai puţin. O explicaţie cel puţin ridicolă. Şi totuşi... — Ştiaţi că e defect cîntarul? — Nu. — Cînd l-aţi verificat ultima dată ? — Prin septembrie. — Dacă v-aţi înşela numai într-o zi cu 20 kg mezeluri, într-o lună s-ar aduna o cantitate destul de frumuşică. Cum vă descurcaţi la inventar ? — Bine. — La inventarul pe ianuarie cum aţi ieşit ? — Nici în Plus, nici în minus. Ne-am interesat la conducerea fabricii, cine face inventarul periodic la secţie, însuşi... Hompot Petru, împreună cu alţi cîţiva. Dacă asupra lui au fost găsite aproape 3 kg de cremvurşti, într-o zi, ne putem explica ce fel de inventar face. Dar ceea ce am relatat pînă acum sînt totuşi lucruri mărunte, faţă de ceea ce urmează. La data de 20 ianuarie s-au tăiat cîţiva porci la abator. In unităţile de desfacere însă n-a ajuns nici un kilogram de carne. De ce ? Pentru că 90 kg au plecat, acasă la Pál Ödön, şef de serviciu la Direcţia comercială, 129 kg la Karácsony Gabriela, contabilă la Combinatul industriei alimentare, 49 kg la Sándor Ladislau, şeful abatorului etc. Cum ? Tot prin distribuitorul Ferencz Iosif şi gestionarul unităţii nr. 13, Miklós Ernest. Ferencz Iosif prelua carnea pe hîrtie, Miklós Ernest semna de primire pe hîrtie, şi în loc de carne, în măcelărie intra doar contravaloarea: 15,27 lei per kilogram. E convenabil, nu ? Să cumperi un porc întreg atît de ieftin...! Zadarnic cumpărătorii de rind au mai căutat carne la măcelărie ! Dacă Ferencz Iosif era atît de binevoitor cu prietenii, cum să se lase tocmai pe sine mai prejos ? îşi făcea şi el partea ! In decembrie, de pildă, a distribuit carne de porc la unitatea nr. 14, din cartierul Toplite— Din asta, prepară-mi şi mie vreo 20—25 kg, i-a spus măcelarului Biro Francisc. Cum era s-o ducă acasă aşa, nepreparată ? în ziua percheziţiei, de altfel pe avizul de expediţie nr. 0476 figurau şi 17 kg carne de porc. Ferencz Iosif însă o împărţise deja : 4 kg pentru sine, 4 pentru un prieten, 9 pentru un alt prieten. în măcelărie urmau probabil să intre... banii. La percheziţia corporală, asupra lui Ferencz Iosif s-au găsit 2600 lei. 600 lei reprezentau contravaloarea cărnii. Dar cele 2000 ? — Bani de buzunar! ni se exlică. Chiar aşa, domnule Ferencz ? Cînd ne invitaţi şi pe noi la un şpriţ ? Cu dumneavoastră nu ne-ar merge rău ! Rezultatul final al anchetei constată că numai în trei ore (8—11) s-au sustras, în total, carne şi mezeluri în valoare de 1.200 lei. Cit se sustrage atunci într-o zi, o lună, un an ? Am dori să aflăm, în final, şi, părerea celor răspunzători de această situaţie. La Industria cărnii am stat de, vorbă cu Martin Gheorghe, şeful serviciului tehnic, care actualmente îl înlocuieşte pe directorul aflat în concediu de boală. — Eu nu-mi pot explica. Cred că s-a întîmplat, numai atunci şi că oamenii au avut ghinion. în orice caz, sunt lucruri care nu ne fac cinste. — Credeţi că nu puteau fi evitate ? — Puteau. — Apropo, la secţia din Miercurea-Ciuc există un paznic, Nagy Iosif. După cite ştim el are misiunea să controleze fiecare maşină, fiecare om care iese pe poarta fabricii. — Aşa este. Probabil a neglijat... A avut şi el... ghinion. La O.C.L. am cerut părerea directorului, Bencze Adalbert, şi a şefului serviciului comercial, Szabó Venczel. — Despre Ferencz aveam o impresie foarte bună. Ne mirăm că a făcut aşa ceva. — Ştiaţi că în luna iulie anul trecut comisia de judecată l-a sancţionat tot pentru astfel de lucruri ? L-aţi controlat vreodată de atunci ? — E greu să controlez 600 de angajaţi, cîţi am în subordine, se scuză Szabó Venczel. Trebuia s-o facă Gál Andrei, şeful depozitului de care aparţine Ferencz Iosif. Concluziile reies de la sine: celor care au cunoştinţe la Industria cărnii sau la O.C.L., le merge bine. Noi, cumpărătorii de rind, aşteptăm să vină carne la măcelărie, dar ea se poticneşte pe drum, în anturajul şefului secţiei, şefului abatorului, distribuitorului de la O.C.L., măcelarului etc. Există două soluţii: fie să-şi facă fiecare cumpărător „cunoştinţe", fie să se termine cu cele existente. Cum prima soluţie ar duce la desfiinţarea măcelăriilor, o alegem pe a doua. AVEŢI PE CINEVA LA INDUSTRIA CĂRNII? CHITEI Consum redus de masa lemnoasă (Urmare din pag. I) Luînd cuvîntul la dezbateri, participanţii au analizat, în spirit critic şi autocritic, bilanţul activităţii pe anul 1969 formulînd propuneri menite să contribuie la eliminarea neajunsurilor. Majoritatea vorbitorilor, reprezentanţi ai diferitelor locuri de muncă, au arătat că este necesară luarea unor măsuri hotărîte pentru asigurarea în mod ritmic cu materii şi materiale a sectoarelor de producţie, deoarece prin aprovizionarea în salturi, calitatea produselor scade, iar realizările sarcinilor de plan nu se fac decadal şi la toate sortimentele. Toma Grigoraş — preşedintele comitetului sindicatului a subliniat, printre altele, necesitatea întăririi disciplinei in muncă. în 1969 s-au înregistrat multe absenţe nemotivate, ceea ce a diminuat indicele de folosire a fondului de timp la 89,7 la sută. A mai solicitat ca asistenţa tehnică din partea specialiştilor Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului să devină o realitate, o contribuţie la îmbunătăţirea activităţii complexului. Muncitorul Ioan Csizmás, a arătat că personalul care introduce materialul la uscătorie este insuficient, fapt ce duce, în ultimă instanţă la nefolosirea uscătoarelor la întreaga capacitate. A criticat cu tărie slaba muncă politico-educativă ce s-a desfăşurat în rîndurile muncitorilor, arătînd că din această cauză fluctuaţia mare, nefolosirea fondului de timp sunt încă greutăţi, ce împiedică buna desfăşurare a activităţii. Inginerul Ioan Rus, şeful serviciului producţie, a arătat că au sosit în cadrul complexului utilaje din import care nu se pot folosi din cauză că acestea n-au venit dotate cu sculele necesare. Muncitorul Petru Măşcanu, a arătat că va trebui să se reducă numărul orelor suplimentare prin folosirea de către fiecare angajat a timpului de lucru cu maximum de eficienţă. In încheierea lucrărilor adunării generale a salariaţilor, a luat cuvîntul tovarăşul inginer Ovidiu Munteanu — secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., care, după ce a jalonat direcţiile în care trebuie să se acţioneze cu mai multă hotărîre, a solicitat reprezentanţilor Ministerului Industriei Lemnuluişi Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului — Miercurea- Ciuc, să transmită forurilor respective hotărîrea unanimă a acestui colectiv de muncă de a se achita de sarcinile ce-i revin și de angajamentele luate. Totodată, vorbitorul a subliniat necesitatea ca acești factori'.. să facă tot posibilul ca aprovizionarea cu materie primă şi materiale să se facă la nivelul pe care îl impune procesul de producţie. Pag. 3 REÍHOITI-NÍ ABUMIENTELE la ziarul Informaţia FANTEZIA MEŞTERILOR ARTIZANI Pentru expoziţia de produse meşteşugăreşti, ce va fi organizată in curind in reşedinţa de judeţ, Cooperativa meşteşugărească „Lacu Poşu‘ din Gheorgheni a pregătit citeva modele de produse artizanale. Dotat cu multă fantezie şi bun gust, meşterul Grigore Dobriban a con- Secţionat 15 modele noi, in special din lemn şi masă plastică. Printre obiectele ce vor fi expuse se numără: ţesături în stil popular local, gobelinuri, perne fantezii, lămpi pentru noptieră etc. 11H i ■ I ■ IBIHI El I ■ i fli i I ■ IBII IIHII&II IIBIBIBII Convocator la CONSILIUL UNIUNII JUDEŢENE HARGHITA A COOPERATIVELOR DE CONSUM CONVOACĂ CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ, LA DATA DE 14 MARTIE 1970, ORELE 8, ÎN SALA MARE A CASEI DE CULTURĂ DIN MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC. Ordinea de zi: — Darea de seamă asupra activităţii Consiliului Uniunii judeţene, pe anul 1969 şi sarcinile de plan pe anul 1970 ; — Repartizarea beneficiului realizat pe anul 1969 şi prezentarea planului de venituri şi cheltuieli pe anul 1970; — Darea de seamă a comisiei de cenzori; — Discuţii; — Adoptarea hotărîrii privind măsurile pentru asigurarea realizării sarcinilor de plan pe anul 1970 ; — Alegerea delegaţilor la al V-lea Congres naţional al cooperativelor de consum. CONSILIUL UNIUNII JUDEŢENE HARGHITA, A COOPERATIVELOR DE CONSUM IiaiBIBIBIBiaiBIBIBIBIBIBiBiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBI IBISSIBIBIa 1 INIŢIATIVĂ şi I OPERATIVITATE I (Urmare din pag. 1)I tru instalaţii sanitare, flanşe pentru conducte de apă, tablouri de distribuţie pentru blocurile de locuinţe, tuburi de scurgere din fontă, boilere, aparate de contracurent, rezervoare pentru combustibil şi altele. Unele dintre aceste sortimente au şi fost produse, în cantităţi destul de mici, de către întreprinderile noastre de industrie locală din Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni. Ar trebui studiată posibilitatea dezvoltării producţiei lor şi asimilării celor care încă n-au fost produse pînă acum. Subliniem în mod deosebit necesitatea acestui lucru pentru că, deseori, ritmul lucrărilor de construcţiimontaj a fost influenţat nefavorabil de lipsa unora dintre produsele amintite, întîrziindu-se chiar darea în funcţiune a unor obiective, îndeosebi în construcţiile de locuinţe. Legat de acest ultim aspect, considerăm nesar să se normalizeze următoarea situaţie : prezent, Consiliul popar judeţean emite reptiţii de materiale pein confecţii metalice şi extrotehnice către întreprierea noastră, iar noi sigurăim întreprinderi de industrie locală manualele necesare exertării comenzilor pe ca le emitem. Ar fi m mai judicios si s-ar evorme și lucrări de plos, dacă aceste reptiţii ar fi emise din către întreprinderi, atît mai mult, cu cit e întreprinderea nea® cit Si cele de indust locală sînt subordomi Consiliului popular jui Jean Avem convingerea f mă, că pot fi găsite şi noi posibilităţi dezvoltarea product materialelor de construit, în sprijinul rează integrare a sarcinilor investiţii, dacă preot parea manifestată în cest sens va fi conţin şi se va extinde la factorii interesați. LOTO Rezultatele tragerii din 13 februarie 1970: Extragerea 1 : 25, 54, 37, 15, 32, 57, 41, 29, 62. Fond de premii: 770.673 lei. Extragerea a II-a : 2, 27, 68, 6, 58, 46, 71. Fond de premii: 716.320 lei.