Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-14 / nr. 614

Anul is, nr. 614 LARGI POSIBILITĂŢI CARE ÎŞI AŞTEAPTĂ VALORIFICAREA Ţinute în cursul lunii ianuarie, majoritatea a­­dunărilor generale ale cooperativelor de con­sum din comunele jude­ţului nostru au dat pri­lejul unei analize pro­funde şi exigente a pro­blemelor care stau la baza dezvoltării şi îmbu­nătăţirii continue a co­merţului sătesc. Unei asemenea exami­nări critice şi autocriti­ce, au fost supuse şi de către membrii Coopera­tivei de consum din Dă­­neşti realizările şi lip­surile propriei lor acti­vităţi desfăşurate în cursul anului trecut, dez­­bătînd în acelaşi timp cu responsabilitate noile sar­cini, făcînd numeroase propuneri şi angajamen­­ te, izvorîte din dorinţa obţinerii unor realizări mai valoroase în anul 1970. Din darea de seamă, prezentată de preşedinte­­le cooperativei de con­sum, Bodor Ignatie, a reieşit că, fapte cumu­late în planul aprovizio­nării unităţilor cu măr­furi a fost de 6.030.000 lei — iar realizarea pe 1969 se cifrează la 6.229.000 lei, planul glo­bal de desfacere a măr­furilor: 6.341.000 lei — realizat 6.066.000 lei, (sub nivelul cerinţelor), pla­nul desfacerii mărfurilor de producţie internă: 89.500 lei — realizat 117.757 lei, planul valo­ric al serviciilor către populaţie: 224.000 Iei — realizat 219.977 lei (98 la sută). De realizările obţinute se leagă şi numele ace­lora care, şi-au dat din plin concursul la bunul mers al activităţii, cum sunt gestionarii Both Carol şi Fü­löp loachin, membri ca : Z,sók Ioan, Antal Dion­isie, Bálint loachin, Albert Elisabe­ta şi alţii. Merită rele­vată şi rodnica activitate desfăşurată în privinţa lărgirii reţelei comercia­le comunale. In anul ca­re a trecut, s-a dat în folosinţă publicului cum­părător o librărie nouă, un bufet-restaurant mo­dern şi bine aprovizio­nat­, o cofetărie şi un nou local de bufet în sa­tul Mădăraş precum şi două magazii, existenţa cărora va pune capăt greutăţilor de depozitare a mărfurilor, contribuind la o mai bună deservire a populaţiei din localită­ţile Dăneşti şi Mădăraş. Numeroşi participanţi la discuţii, conducători şi membri ai cooperativei de consum au accentuat rezultatele remarcabile, a­­rătînd totodată deschis şi neajunsurile care s-au manifestat în munca co­mercială locală. In repetate rînduri — a spus Zsak Ioan, preşe­dintele Consiliului popu­lar, din, unităţile noastre au lipsit o serie de măr­furi. Merceologii vor tre­bui să aibă în vedere ne­cesitatea unei aprovizio­nări mai variate, care să satisfacă cerinţele mereu crescânde ale populaţiei. Din lipsa unei preocu­pări mai constante în a­­cest sens, anul trecut, magazinele au fost încăr­cate excesiv cu unele mărfuri şi gestionarii au fost nevoiţi să renunţe la alte sortimente mult solicitate de cumpără­tori. Gestionarul Csáki Iosif a subliniat importanţa valorificării produselor provenite din gospodă­riile membrilor în ca­drul cooperativei de con­sum în vederea aprovizi­onării mai bune a popu­laţiei de la oraşe, ară­­tînc­ că aceasta va con­tribui în şi mai mare mă­sură la satisfacerea ne­voilor magazinelor să­teşti. Pall­­oachin a relevat lipsurile care s-au stre­curat în munca de îndru­mare şi control din par­tea consiliului popular, iar Antal Dionisie a vor­bit despre necesitatea îm­bunătăţirii transportului mărfurilor. Procurarea u­­nui camion ar ajuta sim­ţitor aprovizionarea uni­tăţilor locale. Coopera­torul Gali Ştefan a pro­pus înfiinţarea, pe lin­gă ramurile anexe exis­tente (frizerie, croitorie, cizmărie, zidărie, plăpu­­mărie, atelier de trico­taje), a unei secţii de reparat radio şi televi­zoare, care ar scuti lo­cuitorii comunei Dăneşti şi pe cei ai comunelor şi satelor vecine, de transporturi inutile şi de pierdere de timp. Mai mulţi cooperatori, printre care şi Bálint Joa­chin, au analizat cauzele nerealizăriii planului glo­­bal de desfacere a măr­furilor şi a planului va­loric al serviciilor către populaţie, arătînd că a­­ceast­a se datoreşte in pri­mul rind slabei aprovi­zionări cu mărfuri de sezon. O serie de nea­junsuri au existat şi în munca ramurilor anexe în special a secţiilor zi­dărie şi plăpumărie (co­menzi neonorate la timp, lucrări de slabă calitate). Toate acestea au făcut ca ,şi planul valoric al serviciilor către populaţie să rămînă sub nivelul ce­rinţelor. S-a accentuat, de ase­menea, necesitatea înde­plinirii integrale a pla­nului de achiziţii pe 1970, relevîndu-se avantajele de care vor beneficia membrii cooperativei de consum în urma valori­ficării produselor lor în cadrul cooperativei. Propunerile făcute, pre­­cum şi angajamentele luate de a valorifica mai multe produse prin coo­perativă au demonstrat, hotărîrea locuitorilor din Dăgeşti şi Mădăraş de a face totul pentru îmbu­nătăţirea permanentă a comerţului local. I. KISS Adunări ale cooperativelor de consum Atelierul modelor,de la I.J.E.M.C. din Miercurea- Cluj : „Cum să facem mai bine ?“ Ai PRIMIT O SARCINĂ DE PARTID... (Urmare din pag. 1) gateriștilor posibilitatea de a valorifica cit mai bine lemnul. De aceea, comuniștii care lucrează în locurile de muncă cheie, au sarcina concre­tă de a efectua sortări cit mai­ corecte, de bună calitate. RED.: Făcînd o apre­ciere generală asupra fe­lului cum îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin, pe cine aţi putea evidenţia ? ALEXANDRU CÎMPEA­­NU: Foarte mulţi. Bodor Alexandru, Madaras Ale­xandru, Somkereky Iosif, György Ludovic, Bencze Alexandru, Tanyas Şte­fan, Tamas Anton şi alţii. RED.: Propunem ca în continuare să discutăm despre felul cum îşi în­deplinesc comuniştii sar­cinile încredinţate. în a­­cest sens invităm să-şi spună părerea cîţiva membri de partid. MIRON BRAIC, gate­­rist: Sarcina mea din partea organizaţiei de bază este să conduc în aşa fel munca echipei de la gater incit să ne realizăm ritmic planul de producţie şi să obţinem cit mai multă cherestea dintr-u­n buştean, fiind vorba de valorificarea superioară a masei lem­noase. Atît în anul tre­cut cit şi în prima lună a acestui an, sarcinile de plan ale echipei au fost îndeplinite şi depăşite. VASILE BICAJAN, cir­cularist : In acest an, secţia noastră e angajată intr-o acţiune entuziastă, de valorificare superioa­ră a lemnului. îndeplini­rea acestui angajament depinde mult de lucră­torii de la circulare, de aceea consider că sarci­na mea de partid es­te aceea de a tăia în aşa fel scîndurile incit să obţinem cut mai multă cherestea dintr-un metru cub de lemn. Pînă acum am obţinut rezul­tate bune, deci pot afir­ma că sarcina ce-mi re­vine o îndeplinesc. GAVRILA BOTOŞ, fo­­chist: Realizările halei de gatere depind, în ma­re măsură, de funcţiona­rea maşinii de forţă. Eu lucrez la aprovizionarea acesteia cu aburi, la ca­zane. Din partea organi­zaţiei de bază am pri­mit sarcina să muncesc în aşa fel incit să asigur continuu aburul necesar maşinii de forţă. Pînă a­­cum producţia n-a sufe­rit din cauza noastră, a fochiştilor, caz­anele funcţionează bine, fără întreruperi. BORS ANDREI, gate­rist: In anul 1970, uni­tatea noastră trebuie să livreze o mare cantitate de cherestea pentru ex­port, de aceea sarcina de partid a lucrătorilor de la gatere este de a ob­ţine cu­ mai multă che­restea de calitatea 1­ Cum ne-a­m îndeplinit, misiu­nea? Normal este să obţinem 46,7 la sută seîn­­duri de calitatea I din­tr-un m.c. de buşteni. E­­chipa mea a obţinut de multe ori 90,92 la sută seînduri de calitatea I. KOVÁCS VASILE, strungar: în perioada re­paraţiilor capitale din a­­nul trecut, am fost însăr­cinat cu conducerea şi recepţionarea lucrărilor efectuate. Împreună cu alţi comunişti am vegheat ca toate lucrările să se execute, conform grafi­cului, să fie şi de bună calitate. Ceea ce am şi reuşit. Colectivul atelie­rului mecanic a terminat lucrările înainte de ter­men. Şi toate au fost de bună calitate. RÁKOSI ALEXANDRU, muncitori Sarcina mea de partid este conducerea activităţii grupei sindi­cale, fiind organizatorul acesteia. Adunarea gene­rală a organizaţiei noas­tre a apreciat că activi­tatea sindicală în schim­bul nostru este bună, rezultatele obţinute în întrecerea socialistă sunt în fiecare lună frumoase, în anul trecut, un mare număr de oameni din de­pozit au primit insigna de fruntaş. RED. : Consideraţi că aţi făcut totul pentru în­deplinirea sarcinilor de partid ? RÁKOSI ALEXANDRU: Nu încă, deoarece în gru­pa noastră sindicală mai există încă abateri de la disciplina muncii, timpul de lucru nu e folosit in­tegral. De aceea în acest an, biroul grupei sindi­cale şi-a propus să acor­de mai multă atenţie îm­bunătăţirii acestora. RED.: Un aspect im­portant al îndeplinirii sarcinilor încredinţate membrilor de partid un stimulent în acest sens, este efectuarea unui control permanent. Cum se realizează controlul ? PETRU URZICĂ: Pe baza repartiţiilor făcute, biroul organizaţiei de bază urmăreşte îndea­proape şi analizează pe­riodic îndeplinirea sar­cinilor încredinţate fie­cărui comunist, în anul trecut această problemă s-a analizat în adunarea­­ generală. Controlul înde­plinirii sarcinilor se rea­lizează şi prin punerea în discuţie a diferitelor as­pecte ale muncii. Atunci cînd se pune în discu­ţia adunării generale, problema îndeplinirii pla­nului, în mod implicit se analizează şi felul cum şi-au îndeplinit sarcina, cei care au fost însărci­naţi cu această proble­mă. ALEXANDRU CÎMPEA­NU : Organizaţia noastră foloseşte şi altă metodă, în fiecare adunare gene­rală; de obicei după e­­puizarea ordinea de zi, doi-trei comunişti sunt invitaţi să raporteze or­ganizaţiei de bază cum se achită de sarcinile ce le-au fost încredinţate. NICOLAE MUNTEA­­NU, locţiitorul secreta­rului comitetului de partid: Toate organiza­ţiile de partid din uni­tatea noastră acordă o mare atenţie controlului permanent asupra înde­plinirii sarcinilor încre­dinţate membrilor de partid, intr-o analiză re­centă a comitetului de partid s-au apreciat, ca bune, rezultatele obţinute pe linia antrenării comu­niştilor la viaţa organi­zaţiilor de bază şi s-au luat măsuri, s-au dat in­­dicaţii, pentru îmbunătă­ţirea în continuare a preocupării organelor şi organizaţiilor de partid pe linia repartizării de sarcini concrete, a con­trolului concret asupra înfăptuirii acestora. RED.: Concluzia care rezultă e clară: atunci cînd organele şi organi­zaţiile de partid acordă antrenării comuniştilor la munca politico-organiza­­torică atenţia necesară, rezultatele muncii de par­tid nu pot fi decit bune. Aşa cum reiese din rîn­­durile de mai sus, acest deziderat al activităţii de partid se bucură de mul­tă atenţie la U.E.I.L. To­­pliţa, ceea ce explică de fapt creşterea continuă a rolului de forţă motri­ce a organizaţiilor de partid, capacitatea lor tot mai ridicată de mo­bilizator al tuturor co­muniştilor, al întregului colectiv, la realizarea e­­xemplară a importante­lor obiective ce le revin. (Urmare din pag. 1) m-am dus la Ferencz Io­sif, distribuitor de car­ne la O.C.L. și l-am ru­gat să mă scoată din în­curcătură. M-a trimis la gestionarul de la maga­zinul nr. 13, Miklós Er­nest, care mi-a dat o chi­tanță din care reieşea că am plătit 5 kg carne. — Dar ați plătit-o ? — Nu. Dar aș fi plă­ti­t-o ulterior. Tot ulterior. Dar să mergem mai departe. Autocamionul 21-HR- 225 (şofer Szöcs Ladislau) transporta mezeluri pen­tru unităţile O.C.L. La o verificare a cantităţilor, s-au găsit : în loc de 30 kg salam Bucureşti cit era trecut pe foaia de expediţie... 46,600 kg şi în loc de 25 kg crem­­vurşti. 30 kg. Ce se în­­tîmplă cu plusurile ? Cu siguranţă că nu ajung la cumpărător. Şeful secţi­ei mezeluri de la abator, Borbáth Béla Géza, ex­plică plusul prin faptul că... cîntarul e defect. Cîntărite însă a doua oa­ră, pe acelaşi cîntar, cantităţile au devenit reale. — Cum vă explicaţi, tovarăşe Hompot Petru? — Ştiţi, cîntarul e de­fect de aşa manieră in­cit dacă aşezi marfa pe o parte a lui indică mai mult, dacă o aşezi pe al­tă parte indică mai pu­ţin. O explicaţie cel puţin ridicolă. Şi totuşi... — Ştiaţi că e defect cîntarul? — Nu. — Cînd l-aţi verificat ultima dată ? — Prin septembrie. — Dacă v-aţi înşela numai înt­r-o zi cu 20 kg mezeluri, într-o lună s-ar aduna o cantitate­ destul de frumuşică. Cum vă descurcaţi la inventar ? — Bine. — La inventarul pe ia­nuarie cum aţi ieşit ? — Nici în Plus, nici în minus. Ne-am interesat la conducerea fabricii, cine face inventarul periodic la secţie, însuşi... Hom­pot Petru, împreună cu alţi cîţiva. Dacă asupra lui au fost găsite aproa­pe 3 kg de cremvurşti, într-o zi, ne putem ex­plica ce fel de inventar face. Dar ceea ce am relatat pînă acum sînt totuşi lucruri mărunte, faţă de ceea ce urmează. La data de 20 ianua­rie s-au tăiat cîţiva porci la abator. In unităţile de desfacere însă n-a ajuns nici un kilogram de car­ne. De ce ? Pentru că 90 kg au plecat, acasă la Pál Ödön, şef de serviciu la Direcţia comercială, 129 kg la Karácsony Gabrie­la, contabilă la Combi­natul industriei alimen­tare, 49 kg la Sándor La­dislau, şeful abatorului etc. Cum ? Tot prin dis­tribuitorul Ferencz Iosif şi gestionarul unităţii nr. 13, Miklós Ernest. Fe­rencz Iosif prelua car­nea pe hîrtie, Miklós Ernest semna de primi­re pe hîrtie, şi în loc de carne, în măcelărie in­tra doar contravaloarea: 15,27 lei per kilogram. E convenabil, nu ? Să cum­peri un porc întreg atît de ieftin...! Zadarnic cum­părătorii de rind au mai căutat carne la măcelă­rie ! Dacă Ferencz Iosif era atît de binevoitor cu prietenii, cum să se lase tocmai pe sine mai pre­jos ? îşi făcea şi el par­tea ! In decembrie, de pildă, a distribuit carne de porc la unitatea nr. 14, din cartierul Toplite­­— Din asta, prepară-mi şi mie vreo 20—25 kg, i-a spus măcelarului Bi­ro Francisc. Cum era s-o ducă aca­să aşa, nepreparată ? în ziua percheziţiei, de altfel pe avizul de ex­pediţie nr. 0476 figurau şi 17 kg carne de porc. Ferencz Iosif însă o îm­părţise deja : 4 kg pentru sine, 4 pentru un prie­ten, 9 pentru un alt prieten. în măcelărie ur­mau probabil să intre... banii. La percheziţia cor­porală, asupra lui Fe­rencz Iosif s-au găsit 2600 lei. 600 lei reprezen­tau contravaloarea căr­nii. Dar cele 2000 ? — Bani de buzunar! ni se ex­­lică. Chiar aşa, domnule Fe­rencz ? Cînd ne invitaţi şi pe noi la un şpriţ ? Cu dumneavoastră nu ne-ar merge rău ! Rezultatul final al an­chetei constată că numai în trei ore (8—11) s-au sustras, în total, carne şi mezeluri în valoare de 1.200 lei. Cit se sustra­ge atunci într-o zi, o lu­nă, un an ? Am dori să aflăm, în final, şi, părerea celor răspunzători de această situaţie. La Industria căr­nii am stat de, vorbă cu Martin Gheorghe, şeful serviciului tehnic, care actualmente îl înlocuieş­te pe directorul aflat în concediu de boală. — Eu nu-mi pot expli­ca. Cred că s-a întîmplat, numai atunci şi că oame­nii au avut ghinion. în orice caz, sunt lucruri ca­re nu ne fac cinste. — Credeţi că nu pu­teau fi evitate ? — Puteau. — Apropo, la secţia din Miercurea-Ciuc e­­xistă un paznic, Nagy Iosif. După cite ştim el are misiunea să contro­leze fiecare maşină, fie­care om care iese pe poarta fabricii. — Aşa este. Probabil a neglijat... A avut şi el... ghinion. La O.C.L. am cerut pă­rerea directorului, Ben­cze Adalbert, şi a şefu­lui serviciului comercial, Szabó Venczel. — Despre Ferencz a­­veam o impresie foarte bună. Ne mirăm că a fă­cut aşa ceva. — Ştiaţi că în luna iu­lie anul trecut comisia de judecată l-a sancţio­nat tot pentru astfel de lucruri ? L-aţi controlat vreodată de atunci ? — E greu să controlez 600 de angajaţi, cîţi am în subordine, se scuză Szabó Venczel. Trebuia s-o facă Gál Andrei, şe­ful depozitului de care aparţine Ferencz Iosif. Concluziile reies de la sine: celor care au cu­noştinţe la Industria căr­nii sau la O.C.L., le mer­ge bine. Noi, cumpărăto­rii de rind, aşteptăm să vină carne la măcelărie, dar ea se poticneşte pe drum, în anturajul şefu­lui secţiei, şefului abato­rului, distribuitorului de la O.C.L., măcelarului etc. Există două soluţii: fie să-şi facă fiecare cumpărător „cunoştinţe", fie să se termine cu cele existente. Cum prima so­luţie ar duce la desfiin­ţarea măcelăriilor, o a­­legem pe a doua. AVEŢI PE CINEVA LA INDUSTRIA CĂRNII? CHITEI Consum redus de masa lemnoasă (Urmare din pag. I) Luînd cuvîntul la dez­bateri, participanţii au analizat, în spirit critic şi autocritic, bilanţul ac­tivităţii pe anul 1969 for­­mulînd propuneri meni­te să contribuie la elimi­narea neajunsurilor. Ma­joritatea vorbitorilor, re­prezentanţi ai diferitelor locuri de muncă, au ară­tat că este necesară lua­rea unor măsuri hotărîte pentru asigurarea în mod ritmic cu materii şi ma­teriale a sectoarelor de producţie, deoarece prin aprovizionarea în salturi, calitatea produselor sca­de, iar realizările sarci­nilor de plan nu se fac decadal şi la toate sorti­mentele. Tom­a Grigoraş — pre­şedintele comitetului sin­dicatului a subliniat, prin­tre altele, necesitatea în­tăririi disciplinei in mun­că. în 1969 s-au înregis­trat multe absenţe nemo­tivate, ceea ce a diminu­at indicele de folosire a fondului de timp la 89,7 la sută. A mai solicitat ca asistenţa tehnică din partea specialiştilor Com­binatului de exploatare şi industrializare a lem­nului să devină o reali­tate, o contribuţie la îmbunătăţirea activităţii complexului. Muncitorul Ioan Csiz­más, a arătat că perso­nalul care introduce ma­terialul la uscătorie es­te insuficient, fapt ce du­ce, în ultimă instanţă la nefolosirea uscătoarelor la întreaga capacitate. A criticat cu tărie slaba muncă politico-educati­­vă ce s-a desfăşurat în rîndurile muncitorilor, a­­rătînd că din această cau­ză fluctuaţia mare, nefo­losirea fondului de timp sunt încă greutăţi, ce îm­piedică buna desfăşura­re a activităţii. Inginerul Ioan Rus, şe­ful serviciului producţie, a arătat că au sosit în cadrul complexului utila­je din import care nu se pot folosi din cauză că acestea n-au venit dota­te cu sculele necesare. Muncitorul Petru Măş­­canu, a arătat că va tre­bui să se reducă numă­rul orelor suplimentare prin folosirea de către fiecare angajat a timpu­lui de lucru cu maximum de eficienţă. In încheierea lucrărilor adunării generale a sala­riaţilor, a luat cuvîntul tovarăşul inginer Ovidiu Munteanu — secretar al Comitetului judeţean Har­ghita al P.C.R., care, du­pă ce a jalonat direcţi­ile în care trebuie să se acţioneze cu mai multă hotărîre, a solicitat re­prezentanţilor Ministeru­lui Industriei Lemnului­­şi Combinatului de exploa­tare şi industrializare a lemnului — Miercurea- Ciuc, să transmită foru­rilor respective hotărîrea unanimă a acestui colec­tiv de muncă de a se a­­chita de sarcinile ce-i revin și de angajamente­le luate. Totodată, vor­bitorul a subliniat nece­­sitatea ca acești factori'.. să facă tot posibilul ca aprovizionarea cu mate­rie primă şi materiale să se facă la nivelul pe ca­re îl impune procesul de producţie.­­ Pag. 3 REÍHOITI-N­Í ABUMIEN­TELE la ziarul Informaţia FANTEZIA MEŞTERILOR ARTIZANI Pentru expoziţia de produse meşteşugăreşti, ce va fi organizată in curind in reşedinţa de judeţ, Cooperat­iva meş­teşugărească „Lacu P­o­­şu‘ din Gheorgheni a pregătit citeva modele de produse artizanale. Dotat cu multă fantezie şi bun gust, meşterul Grigore Dobriban a con- Secţionat 15 modele noi, in special din lemn şi masă plastică. Printre o­­biectele ce vor fi expu­se se numără: ţesături în stil popular local, go­­belinuri, perne fantezii, lămpi pentru noptieră etc. 11H i ■ I ■ IBIHI El I ■ i fli i I ■ IBII IIHII&II IIBIBIBII Convocator l­a CONSILIUL UNIUNII JUDEŢENE HARGHITA A COO­PERATIVELOR DE CONSUM CONVOACĂ CONFERIN­ŢA EXTRAORDINARĂ, LA DATA DE 14 MARTIE 1970, ORELE 8, ÎN SALA MARE A CASEI DE CULTURĂ DIN MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC. Ordinea de zi: — Darea de seamă asupra activităţii Consiliului U­­niunii judeţene, pe anul 1969 şi sarcinile de plan pe anul 1970 ; — Repartizarea beneficiului realizat pe anul 1969 şi prezentarea planului de venituri şi cheltuieli pe anul 1970; — Darea de seamă a comisiei de cenzori; — Discuţii; — Adoptarea hotărîrii privind măsurile pentru asi­gurarea realizării sarcinilor de plan pe anul 1970 ; — Alegerea delegaţilor la al V-lea Congres naţional al cooperativelor de consum. CONSILIUL UNIUNII JUDEŢENE HARGHITA, A COOPERATIVELOR DE CONSUM IiaiBIBIBIBiaiBIBIBIBIBIBiBiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBI­ IBISSIBIBIa 1 INIŢIATIVĂ şi I OPERATIVITATE I (Urmare din pag. 1)I tru instalaţii sanitare, flanşe pentru conducte de apă, tablouri de dis­tribuţie pentru blocurile de locuinţe, tuburi de scurgere din fontă, boi­lere, aparate de contra­­curent, rezervoare pen­tru combustibil şi altele. Unele dintre aceste sor­timente au şi fost pro­duse, în cantităţi destul de mici, de către între­prinderile noastre de in­dustrie locală din Mier­curea-Ciuc, Odorheiu Se­cuiesc şi Gheorgheni. Ar trebui studiată posibilita­tea dezvoltării producţiei lor şi asimilării celor ca­re încă n-au fost produ­se pînă acum. Subliniem în mod deosebit necesi­tatea acestui lucru pen­tru că, deseori, ritmul lucrărilor de construcţii­­montaj a fost influenţat nefavorabil de lipsa uno­ra dintre produsele amin­tite, întîrziindu-se chiar darea în funcţiune a u­­nor obiective, îndeosebi în construcţiile de lo­cuinţe. Legat de acest ultim­­ aspect, considerăm ne­­sar să se­­ normalizeze următoarea situaţie : prezent, Consiliul pop­­ar judeţean emite rep­tiţii de materiale pein confecţii metalice şi ex­trotehnice către întrepr­ierea noastră, iar noi sigurăim întreprinderi de industrie locală ma­nual­ele necesare exer­tării comenzilor pe ca le emitem. Ar fi m mai judicios si s-ar ev­­orme și lucrări de p­los, dacă aceste rep­tiţii ar fi emise din către întreprinderi, atît mai mult, cu cit e întreprinderea nea® cit Si cele de indust locală sînt subordomi Consiliului popular jui Je­an Avem convingerea f mă, că pot fi găsite­­ şi noi posibilităţi dezvoltare­a product materialelor de constru­­it, în sprijinul rea­ză integrare a sarcinilor investiţii, dacă preot parea manifestată în cest sens va fi conţin şi se va extinde la­­ factorii interesați. LOTO Rezultatele tragerii din 13 februarie 1970: Extragerea 1 : 25, 54, 37, 15, 32, 57, 41, 29, 62. Fond de premii: 770.673 lei. Extragerea a II-a : 2, 27, 68, 6, 58, 46, 71. Fond de premii: 716.320 lei.

Next