Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-21 / nr. 620

Pag. 2 PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI (Urmare din pag. 1) permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noas■ tră şi în lume; numai ţinînd seama de aceste schimbări aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale, cît şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sînt convins de aceasta — o cotitură în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmează să o desfăşoare Academia constituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cât a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sânt convins că prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă şi că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universităţi, în centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sînt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor esenţiale din istoria patriei cit şi a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, 3l filozofiei sociologiei şi în toate, celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Aşteptăm de la dumneavoastră, de la toţi membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxistleniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialist-dialectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propunîndu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptând această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuţia la munca Academiei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor sociale, algîndirii şi teoriei noastre revoluţionare, marxistleniniste. Hotărîrea Consiliului de Miniştri (Urmare din pag. 1) deplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori: planul producţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1.000 Iei producţie marfă, planul de export în lei valută şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte, în cazul nerealizării indicatorilor stabiliţi, fondul de premiere se reduce proporţional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută, în vederea stimulări fiecărui colectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate şi unităţilor cu gestiune economică internă, care urmăresc şi evidenţiază distinct rezultatele activităţii proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparţin. Salariaţii centralelor industriale, celorlalte organizaţii economice cu statut de centrală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de rezultatele obţinute pe ansamblul organizaţiei economice respective. Salariaţii acestora organizaţii vor fi cointeresaţi şi pe această cale să dea tot sprijinul unităţilor subordonate şi să-şi sporească preocuparea pentru creşterea eficienţei economice. Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede posibilitatea stimulării prin premii şi în cursul anului a salariaţilor care obţin realizări deosebite în muncă. în acest scop unităţile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv 75 la sută se repartizează la sfîrşitul anului tuturor salariaţilor, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic şi administrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, intr-un an, vor putea obţine premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităţilor au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaţilor care prin deficienţele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influenţat negativ realizarea sarcinilor de producţie. în afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale şi de forţă de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili şi energie, obţinute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deşeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcţionare a unor instalaţii sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii şi cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea şi realizarea procesului de producţie şi care au contribuit direct la obţinerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obţinute nu dăunează calităţii produselor, pot fi măsurate, se realizează faţă de normele de consum stabilite şi nu se depăşesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariaţii din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire a tehnologiei, de organizare a producţiei etc., ce conduc la economii de forţă de muncă (prin reducerea formaţiei de lucru, a timpului normat de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, în raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiţia ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producţiei prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalaţie şi să nu dăuneze calităţii produselor. Prevederile hotărârii se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ţinînd seama de principiile prevăzute în actuala hotărîre, Consiliul de Miniştri, urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităţilor de construcţii-montaj, de proiectare şi cercetare, de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unităţile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizaţii. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unităţile economice urmăreşte perfecţionarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obţinerea unor rezultate cit mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creşterea eficienţei activităţii economice, condiţie esenţială a ridicării continue a nivelului de trai. (Agerpres) II „Dezgheţul“ producţia scontat în zootehnică ziiiiiiiiiti/iiifiiitiriririurrirfrirrrri/rrinnni /«///»//////////////»////////«//////////»////// (Urmare din pag. 1) rea produşilor obţinuţi, deoarece aceştia vor constitui atît fondul de înlocuire cît şi de creştere a efectivului iniţial. La sectorul bovin al cooperativelor agricole de producţie situaţia e satisfăcătoare în ceea ce priveşte creşterea efectivelor şi realizarea planului de montă — 100,9 la vaci şi 101,5 la vitele, în schimb, producţia de lapte se menţine la un nivel scăzut — 84 litri lapte pe vacă furajată, în medie pe judeţ. După părerea unor specialişti din LN ŞEZĂTOARE O acţiune care se bucură de mult succes, la Lăzarea este cea iniţiată de comitetul comunal al femeilor in colaborare cu conducerea căminului cultural, intitulată „La şezătoare“. Cu acest prilej in sala căminului cultural, profesoara Lörincz Irma a prezentat expunerea despre „Programul Apollo“, care a fost urmată de un reușit program cultural-artistic. Prof. V. ORBÁN, corespondent Loto Rezultatele concursului din 20. II. 1970 Extragerea I: 71, 75, 63, 80, 37, 40, 84, 64, 25. Fond de premii : 746.341 lei. Extragerea a II-a : 30, 89, 87, 31, 90, 85. Fond de premii : 687.441 Iei. cadrul Direcţiei agricole judeţene aceasta ar corespunde planificării şi realizării integrale a planului anual. Dar, dacă luăm în discuţie faptul că o vacă furajată nu produce decît 2,7 litri lapte în medie zilnică, ca şi existenţa unui mare număr de unităţi agricole ale căror realizări se situează cu mult sub media judeţului, rezultă că sunt încă însemnate posibilităţi de sporire a producţiei de lapte, de depăşire considerabilă a acestor prevederi care nici ele nu reflectă condiţiile reale existente. Pe cînd Cooperativa agricolă de producţie din Cetăţuia, printr-o furajare şi îngrijire corespunzătoare a animalelor de producţie, obţine 174 litri lapte pe vacă furajată, la Joseni nu se realizează decît 22 litri, la Ocland 28 litri, Praid 34 litri, Voşlobeni 36 litri, Topliţa 39 litri etc. în timp ce circa 20 unităţi agricole obţin sub 60 litri lapte pe vacă furajată, doar opt realizează peste 150 litri. în spatele acestor cifre se ascund rezerve considerabile, a căror valorificare depinde numai şi numai de călitătea muncii consiliilor de conducere şi a cooperatorilor. Există încă o serie de deficienţe care continuă, din vina consiliilor de conducere şi a specialiştilor, să nu fie înlăturate. Cu furajele existente s-ar putea obţine cu mult mai multe lapte, numai că nu se respectă indicaţia agrotehnicii moderne de a se toca, saramura, amesteca cu siloz, borhot sau concentrate, pentru a li se ridica digestibilitatea şi valoarea nutritivă. Neglijenţa în prepararea şi administrarea corectă şi la timp a raţiilor furajere se justifică, de către mulţi specialişti prin lipsa concentratelor, însă nu în rare cazuri întîlnim loturi care, cu toate că beneficiază de aceeaşi furajare, dau producţii de lapte cu totul diferite. Aici, intervine, priceperea şi conştiinciozitatea în muncă a îngrijitorului de animale în afară de necesitatea îmbunătăţirii furajării, a îngrijirii animalelor, e necesar să se depună eforturi substanţiale şi în ceea ce priveşte înlocuirea vacilor neproductive. La Cooperativa agricolă de producţie din Voşlobeni din 290 vaci cu lapte nu pot fi mulse decît 150. O situaţie asemănătoare este şi la cooperativa din Joseni. Insă acţiunea de înlocuire nu trebuie să afecteze efectivele, ci să se realizeze prin asigurarea unui lot de prăsilă bine format din punct, de vedere biologic. Realizarea integrală a sarcinilor trasate de către cel de-al X-lea Congres al partidului, ca şi onorarea angajamentelor ce ni le-am luat, se pot realiza numai printr-o muncă susţinută, prin eliminarea operativă a lipsurilor şi dirijarea întregului efort în direcţia găsirii căilor de maximă eficienţă a creşterii producţiei animale. Organele agricole judeţene sunt datoare să sprijine în mod special acele unităţi agricole ale căror realizări sunt slabe în comparaţie cu posibilităţile de care dispun. De la simpla înregistrare a faptelor şi cifrelor cu valoare statistică, trebuie trecut, ia măsuri concrete. Numai în acest fel se va putea ajunge la o impulsionare a activității din zootehnie, la întărirea economică a tuturor unităților agricole. 79. ...mai sunt încă multe (Urmare din pag. 1) du-ne" în incinta marii cetăţi a lemnului harghitean, am constatat că la capitolul „împrospătarea agitaţiei vizuale", nu există altceva decît un plan de măsuri, dar am primit toate asigurările că hotărârile plenarei Comitetului judeţean de partid din ianuarie 1970, vor prinde viaţă curînd ! Ştiută fiind valoarea mobilizatoare a stimulilor vizuali, trebuie găsite forme dintre cele mai potrivite cu specificul locului de muncă, care să îndemne pe muncitori la continua depăşire a planului, la neîntrerupta lor perfecţionare profesională, la întărirea disciplinei etc. Aşadar agitaţia vizuală va fi pusă în drepturile ei la C.P.L. Gălăuţaş. Vom reveni... în privinţa întăririi disciplinei în muncă sunt destule de îndreptat. Discuţiile purtate la şedinţele grupelor sindicale în jurul unor exemple concrete sunt binevenite, dar a ne limita doar la atât, cînd este în joc o problemă dintre cele mai însemnate, este cu totul neîndestulător. Locţiitorul secretarului comitetului de partid , Dumitru Vodă, arăta că deşi la clubul „1 Mai" al G.P.L. se munceşte cumva, încă nu s-a ajuns să se facă din acest club un puternic focar culturaleducativ, destinat a forma şi dezvolta la muncitori etica comunistă a muncii. La G.P.L. Gălăuţaş trebuie muncit diferenţiat în sinul colectivelor de muncitori, trebuie acţionat eficient de la om la om. Trec săptămâni şi luni bune, şi la club nu se realizează decît foarte puţine acţiuni notabile. Sudura necesară între oameni şi club nu s-a realizat încă. „Se pune problema activizării mai depline a comitetului U.T.C. — ne spunea tovarăşul Nicolae Pop, pentru a pune în permanentă alertă un^activ de utecişti bine instruit şi dinamic. E necesar un nucleu de oameni hotărîţi. Dacă cu muncitorii mai în vîrstă nu prea avem necazuri, în schimb printre tineri abaterile sunt mai frecvente". în munca de propagandă (tehnică şi culturaleducativă), un rol de primă mână trebuie să-l aibă în întreprinderile noastre, personalul cu înaltă calificare, în speţă, inginerii. Se constată însă că unele cadre cu pregătire superioară nu-şi valorifică integral capacitatea şi forţa de muncă. Inginerul este (trebuie să fie...) factorul coagulant al unui colectiv de muncitori, cel care dă tonul în marile iniţiative, cel de care depinde predominant disciplina de producţie. Dar în mod inexplicabil unii manifestă un interes foarte scăzut pentru viaţa combinatului, iar alţii vor să stea, de predilecţie, în birou ! Să fie oare o anume „jenă" de a te situa în febra producţiei, acolo între oamenii simpli, jenă în ultimă analiză de a ... învăţa ! ! Pentru că absolventul facultăţii ştie cam din cărţi totul, departe de autentica muncă de creaţie. Marea facultate începe abia după intrarea în focul producţiei concrete! Ce exemple în muncă pot fi acei ingineri (deocamdată pe „negativi" nu-i nominalizăm, rezervîndu-ne un alt prilej), pentru marea masă a muncitorilor ? ! Cînd e vorba să colaboreze la gazeta combinatului cu articole de specialitate, mulţi se eschivează! De asemenea, şi de la unele activităţi cultural-educative. Pentru toţi din categoria celor „nenominalizaţi" încă, un exemplu demn de urmat îl constituie inginerii Virgil Boac (directorul combinatului), Ion Rus, Iamandi Turea, Mincsor Valentin, Dumitru Moşoiu (un harnic proaspăt absolvent). Toţi cei absenţi din această enumerare (pînă la 16), trebuie să reflecteze asupra aportului lor la Întărirea disciplinei în muncă, aport care trebuie să fie cit mai substanţial şi direct. Pentru că dacă oamenii cu pregătire superioară absentează din munca cultural-educativă a unei întreprinderi, ne întrebăm în mod firesc: cine atunci să o facă? Inginerul trebuie aşadar să pună în producţie şi umărul şi sufletul, pentru a-şi justifica titlul, să fie ancorat direct în procesul de producţie, printre oamenişi maşini unde se descoperă adevărata căldură a profesiunii îndrăgite ! Iată clar cum viaţa cultural-educativă a unei colectivităţi se constituie din latenţe de care depinde acordarea unui calificativ sau altul. La C.P.L. Gălăuţaş, în lumina celor de mai sus, se cer intensificate eforturile în direcţia sporirii calitative a muncii cultural-educative, prin activizarea activelor sindicale şi de U.T.C., prin optimizarea formelor de activitate în cadrul clubului, prin cuprinderea în munca de propagandă a întreg personalului cu pregătire superioară. Rezultatele obţinute în producţie în ultimele luni, atestă o continuă străduinţă de creştere a forţei economice a C.P.L. Gălăuţaş. Trebuie muncit cu mai multă perseverenţă cu oamenii pentru că ei dau pretutindeni viaţă cifrelor şi maşinilor... DE FĂCUT! harghitei Mai multe produse economiei (Urmare din pag. 1) lor destinate exploatării nu a fost mulţumitor, în timp ce la doborît, secţionat şi încărcat mecanic s-a depăşit productivitatea planificată cu 12 pînă la 19 la sută, la scos apropiat cu tractoarele şi funicularele, productivitatea nu s-a realizat decît în proporţie de 62 şi respectiv 97 la sută. Din lipsa unei aprovizionări ritmice cu materie primă a fabricilor de cherestea nu s-a putut asigura o debitare raţională care să asigure obţinerea unor indici calitativi şi cantitativi maximi. Tot din această cauză, în 1969, s-au înregistrat 1.158 ore stagnări. Mai mulţi vorbitori au criticat faptul că atelierele mecanice nu manifestă o preocupare permanentă pentru întreţinerea şi efectuarea la timp a reparaţiilor. Din acest motiv s-au înregistrat 7.817 ore stagnări, din care cele mai multe la fabrica din Hodoşa, ceea ce denotă o insuficientă preocupare a personalului din ateliere, o urmărire defectuoasă din partea conducătorilor acestora. Pentru eliminarea lipsurilor ce s-au manifestat în anul 1969, pe baza propunerilor făcute de salariaţi cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan la nivelul sectoarelor, s-a întocmit un plan de măsuri cu termene şi responsabilităţi, care prevede o îmbunătăţire substanţială a activităţii. Menţionîndu-se că sarcinile de plan prevăzute pentru anul 1970 sunt mobilizatoare, dar pe deplin realizabile, reprezentanţii salariaţilor şi-au luat angajamentul de a depăşi planul producţiei globale şi cel al producţiei marfă cu 4 milioane lei, iar livrările la export cu 2 milioane lei. ! ! s 15 $ 15 $ 1 $ s ! In „imparăţia bradului alb" (Urmare din pag. 1) emuit apuse, ci un cintec nou de bucurie, pe care oamenii şi pădurea l-au învăţat şi-l cîntă acum. El răsună în toţi munţii : „Cintaţi, munţii să răsune, Că trăim liberi pe lume...“ Ca pretutindeni, pe meleagurile carpatine, în şesurile Dunării şi Tisei, şi aici cîntecul vieţii noi a prins rădăcini puternice şi s-a înfipt adine în viaţa de toate zilele a oamenilor. Cei care lucrează în fundul Obcinei, la poalele Călimanilor, pe pîraiele înguste ale Făgeţelului, dincolo de Aluniş... sau pe culmile Harlagiei, au la dispoziţie cabane moderne, cu paturi şi cu aparate de radio. Cantinele forestiere alimentate din belşug cu alimente, întregesc posibilităţile unui trai civilizat chiar şi în sălbăticia munţilor îndepărtaţi, cu ierni aspre şi îndelungate. Dar însăşi existenţa Bilborului, ca localitate, a suferit transformări radicale dintr-un sat de munte izolat, înconjurat de munţi sălbatici, aliat la zeci de kilometri depărtare de orice aşezare omenească. Bilborul de azi a devenit o comună cunoscută — o mică staţiune montană, vizitată din ce în ce de mai mulţi vilegiaturişti, atraşi de farmecul peisajului montan, de aerul ozonat al muntelui, de calităţile curative ale numeroaselor izvoare de apă minerală şi de gustul delicios al păstrăvilor ce spintecă apele iuţi şi limpezi ale Bistricioarei. Ei mai admiră minunatele costume populare tipice şi bogăţia covoarelor bilborene. Multe s-ar mai putea scrie despre noua existenţă a Bilborului, despre ceea ce n-a fost în trecut dar este acum. Ar trebui, poate, să începi cu analfabetismul. Cu 25 de ani în urmă aproape 40 la sută din populaţia Bilborului era analfabetă! Această racilă a trecutului a fost curmată din rădăcini! Există acum nu mai puţin de 1 5 şcoli cu aproape 60 de cadre didactice! Dar oile nu mai există ?! Magazin universal nou şi bine aprovizionat, dispensar nou cu staţionar şi salvare, casă de naştere — ambele cu personal medical corespunzător şi cu aparatură medicală modernă, lumină electrică, radiouri, televizoare etc. In ultima vreme o tendinţă nouă se manifestă tot mai mult: oamenii care au trăit zeci de ani ascunşi pe cile un pîrîu sălbatic, printre pilcurile de brazi îşi părăsesc vechile locuri pentru a coborî la vale, spre centrul comunei. Ei simt nevoia de a avea în casă becul electric, de a auzi radioul, de a viziona televizorul, de a merge la filmele de la cinematograful sătesc! Astfel Bilborul se transformă pe nesimţite intr-o comună ordonată, sistematizată, prin dorinţa propriilor săi locuitori. Din toate aceste motive te îndemn, pe tine, călătorule, să-ţi abaţi paşii prin „împărăţia bradului alb“, pentru că vei avea prilejul să cunoşti atît frumuseţile de basm ale naturii, cit şi pe acei oameni minunaţi care trăiesc şi muncesc în mijlocul ei. Şi, sigur, n-ai să regreţi niciodată! $ 1 Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 21 FEBRUARIE In limba română: 6—6,30. Orizont economic : Creşterea productivităţii muncii şi sporirea gradului de utilizare a masei lemnoase, preocupări majore în industria forestieră. Muzică populară la cererea ascultătorilor. Unde mergem ? Din programul zilei. 18—19.30 : Cronica actualităţii. Poşta muzicală. Magazin radio. Valsuri din operete. In limba maghiară : 6,30—7 : Despre sate, pentru sate. De ce numai bărbaţii ? Unde mergem ? Programul zilei. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică preferată. Prezente româneşti peste hotare. Jocuri populare. Ne întîlnim sîmbătă . Strada noastră. Muzică. , emis SIMBATA, 21 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia oraşului. Emisiune-concurs pentru tineret, realizată de Studioul de Televiziune, în colaborare cu Biroul de turism pentru Tineret al C.C. al U.T.C. Participă echipele reprezentative ale oraşelor Tg. Mureş şi Braşov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-enciclopedia. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock. Povestea unui poliţist. 21.20 Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezentată de orchestra Casei de discuri „Electrecord". 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Sărituri de la trambulina mare. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia. Handbal masculin la ora Campionatului mondial 1970. 22.45 Recital Harry Belafonte. 23.06 închiderea emisiunii. J § 1 1 1 1 1 $ 1 '--------------------------"\ Suflam «fiw HARGHITEI CALENDAR 21 FEBRUARIE 1805 S-a născut Timotei Cipariu, filolog şi lingvist, participant la revoluţia de la 1848 din Transilvania — m. 1884. 1865 S-a născut. Anton Bacalbaşa, publicist şi prozator (105 ani — m. 1899) 1876 S-a născut sculptorul Constantin Brâncuși (m. 1957) 1904 A murit, pictorul Sava Henţia (n. r. II. 1848). 1905 S-a constituit primul sindicat din țara noastră (65 de ani) 1951 A avut loc prima sesiune a Consiliului Mondial al Păcii (Berlin). ANUL II, nr. 620 SIMBATA, 21 FEBRUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radio Club turistic. 13.45 Muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 15.00 De la 3 la 7. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Petre Vancea. 20. 10 — 365 de cîntece. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Gintă Jean Păunescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Dalida. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Invitaţie la dans. 23.00 Expres melodii. PROGRAMUL II 13.00 Solişti de muzică populară: Rodica Bujor, Traian Uilecan şi Remus Bistriţa. 13.30 Selecţiuni din opera Undine de Lortzing. 14.03 Muzică uşoară. 14.30 Orchestra de mandoline a Ministerului Transporturilor, dirijor Vasile Nichitin. 15.35 Solişti şi formaţii artistice de amatori. 16.00 Radiojurnal. 17.05 Antena tineretului. Cenaclul artelor. 17.20 Cîntă Ioana Crăciun şi Traian Straten. 17.35 Melodii de Radu Şerban. 18.30 Odă limbii române. 19.00 Varietăţi muzicale. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. George Călinescu. Emisiune de Ştefan Augustin Doinaş. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Braşov de joi, 19 februarie. Dirijor Mircea Lucescu. Solist Joseph Alfidi (S.U.A.). 21.30 Muzică uşoară. 22.10 Album de romanţe. 22.30 Muzica pentru pian a lui Claude Debussy. DUMINICA, 22 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor. 11.05 Posta radio de dr. N. Mihăescu. 11.15 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toti. PROGRAMUL II 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese instrumentale. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. Grigore Aiexandrescu- scenariu de Grigore Băjenaru. 10.00 Cîntecele noastre — marşuri pioniereşti. 10.15 Opera şi cele cinci necunoscute. Emisiune de Elena Horos. 10.40 A 7-a artă. 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Oltenia", dirijor Theodor Costin. Solistă Mariana Sîrbu.