Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-26 / nr. 648

Anul III, nr. 648 Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale (Urmare din pag. 1) Uzinele „Înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Coo­perativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comite­tului judeţean­­ Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmind a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică; pentru in­dustrie, construcţii şi transporturi; pentru sănătate, muncă şi asigu­rări sociale; pentru consiliile populare şi administraţia de stat, pentru învăţămînt, ştiinţă şi cul­tură s-au întrunit apoi pentru e­­xaminarea în continuare a proiec­telor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Cuvintul deputatului Ubornyi Mihai­­ Dezbaterea în adunări­le oamenilor muncii a proiectului de lege, a spus deputatul Ubornyi Mihai, se înscrie ca o nouă şi grăitoare mani­festare a democratismu­lui profund al orânduirii noastre Adunările care au avut loc în întreprin­deri şi instituţii pentru dezbaterea proiectului de lege s-au caracterizat şi în judeţul Harghita prin­­tr-o înaltă responsabili­tate faţă de organizarea şi disciplina muncii, pro­bleme a căror reglemen­tare face obiectul noului act legislativ. Muncito­rii, tehnicienii, inginerii, funcţionarii, activiştii de partid, ai sindicatelor, ai organizaţiilor U.T.C., — oameni ai muncii români şi maghiari, de alte­ na­ţionalităţi, din judeţul nostru — au apreciat ro­lul pozitiv pe care-l va avea noua reglementare in întărirea ordinii şi dis­ciplinei, în creşterea sim­ţului de răspundere al tuturor salariaţilor, indi­ferent de funcţia pe care o ocupă în unitatea res­pectivă. Referindu-se la unele propuneri din întreprin­derile judeţului, deputa­tul a arătat că, în cursul anului trecut fondul de timp de lucru a fost uti­lizat în medie doar în proporţie de 94—95 la sută. Or, un singur pro­cent în plus ar fi con­dus la o producţie supli­mentară echivalentă cu circa 20 milioane lei. Peste 2,6 milioane am­ore au fost irosite datorită stagnărilor în producţie, absenţelor nemotivate şi învoirilor. Situaţia rele­vă, pe lîngă carenţele în organizarea producţiei şi a muncii din partea unor salariaţi, necesitatea creă­rii unei opinii de masă ferme, intransigente faţă de cei in­disciplinaţi. în continuare aş dori — a spus vorbitorul — să mă opresc asupra cî­­torva aspecte în legătură cu aplicarea noii legi. în primul rînd cred că ar trebui să se găsească so­luţii pentru reglementa­rea oraţiilor de lucru ale unor instituţii care lu­crează cu publicul : or­gane judecătoreşti, nota­riale, birourile de evi­denţă a populaţiei din or­ganele de miliţie etc. care, prin programul ac­tu­al de lucru, pun nume­roşi oameni ai muncii în situaţia de a se înva din producţie pentru re­zolvarea unor trebui personale. De asemenea mai ales în perioada campaniilor agricole, mi se pare oportun să se organizeze munca la con­siliile populare, astfel in­cit să se stea la dispoziţia cetăţenilor sîmbăta după­­amiază şi duminica dimi­neaţa, fapt care ar evita nepar­ticiparea unora la lucrările agricole de ur­genţă, finind seama de acuta necesitate de ca­dre cu pregătire superi­oară mai ales­­ în noile judeţe, de faptul că încă mulţi absolvenţi nu se prezintă la posturile un­de au fost repartizaţi, aş propune ca la admiterea în facultăţi să se extindă sistemul de contracte in­tre unităţile economice şi viitorii specialişti. In acest fel ar existe mai multă garanţie că, după absolvirea facultăţii, ti­nerii specialişti se vor înapoia şi vor lucra în judeţele lor, în legătură cu obligaţiile conduceri­lor unităţilor privind per­fecţionarea calificării muncitorilor, consider că tot prin unele acte nor­mative în aplicarea noii legislaţii să se prevadă obligaţii clare referitoa­re la organizarea de cursuri de calificare, ri­dicarea calificării şi po­licalificării, deoarece în ultima vreme s-a consta­tat — în special din par­tea Ministerului Indus­triei Lemnului — o sla­bă preocupare în acest domeniu. Aceeaşi cerin­ţă se pune cu deosebită acuitate şi în ceea ce priveşte calificarea la lo­cul de muncă pe şantie­rele de construcţii, sec­tor care — cel puţin în judeţul nostru — nu are asigurat necesarul de zi­dari, fierari-betonişti, in­stalatori, cioplitori in piatră. Consider că o da­tă cu aplicarea noii legi este necesar să se acorde întreaga atenţie califică­rii unor mecanizatori din unităţile agricole în ve­derea folosirii din plin a maşinilor şi utilajelor. Prin sistemul actual, a­­ceştia nu sunt pregătiţi şi­­ pentru conducerea tractoarelor rutiere. De exemplu, în judeţul nos­tru, din 753 mecanizatori agricoli 413 n-au carnet de rutierişti, din care cauză survin o serie de greutăţi. Or, specificul şi complexitatea crescîndă a lucrărilor agricole im­pun ca tractoriştii să fie în stare să conducă şi tractoarele rutiere, ceea ce ar asigura utilizarea mai eficientă şi în tot timpul anului a acestor­­ cadre. r In Editura politică au apărut: UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA. 1 DECEMBRIE 1918 790 pag. , 33 lei Virgil Cândea Constantin I. Tur­cu ROMÂNIA ŞI AMERICA LATINA — TRADIŢII ŞI ACTUALITATE 216 pag. 6,50 lei Stelian Neagoe NICOLAE CODREAN­U (■colecţia „Evocări") 172 pag. 4,50 lei Păpuşarii tîrgumureşeni în turneu Păpuşarii tîrgumureşeni au fost oaspeţii publicu­lui din municipiul Odor­­heiu Secuiesc. Secţia ma­ghiară a Teatrului de pă­puşi din reşedinţa jude­ţului Mureş, a fost viu aplaudată de spectatorii (mici şi mari...) pentru e­­voluţia în piesa „Farkin­cus Fridolin" (Codiţa lui Fridolin). Cele două reprezentaţii au fost ple­doarii minunate pentru frumuseţea acestei arte, evidenţiind măiestria ac­­torilor­ păpuşari din Tîr­­gu Mureş. O remarcă specială pentru expresi­vitatea păpuşilor! HARGHITEI iiiiiitiiiif/iiiiiir/nniiirif/iiiiiiiiiuifrri/iirrirgn/iftuiiiriiiitiiiriiiiiiiiwiriirniiuiii REVIZORI A CĂROR ACTIVITATE AR TREBUI REVIZUITĂ! (Urmare din pagina I­­mane, se lua măsura în­depărtării lor din func­ție. Apreciem ca superfi­cială şi lipsită de răs­pundere şi revizia execu­tată de corpul de revi­zori ai O.C.L. Miercurea- Ciuc, deoarece nu este de admis să se efectueze un inventar pînă ce nu a fost decontat inventa­rul anterior. De aseme­nea, nerespectarea ter­menului fixat de M.C.I. pentru decontarea totală, a determinat prelungirea cercetărilor penale, într-o situaţie deosebi­tă se află dosarul nr. 1146/1969, privind pe Ilyés Andrei, fost maga­ziner la secţia de dru­muri, judeţeană. Deoarece, fostul revi­zor de gestiuni din ca­drul corpului C.F.I, al Consiliului popular ju­deţean, Todor Constan­tin, după o sumară şi ne­­temeinică verificare a stabilit o lipsă de 17.583 lei în gestiunea lui Ilyés Andrei. Procuratura loca­lă Miercurea-Ciuc, a tri­mis dosarul de revizie la secţia de miliţie a oraşu­lui, pentru cercetarea de­lapidării. Constatîndu-se superfi­cialitatea reviziei, în 8 august 1969 s-a solicitat o nouă revizie care însă nici pînă acum nu s-a efectuat. în aceeaşi situaţie este şi dosarul de revizie pri­vind pe Nagy Rudolf, fost pădurar la Consiliul popular al oraşului Mier­­curea-Ciuc. La corpul C.F.L. cele două dosare erau puse la „păstrare" într-un dulap de fier, între copii de dosare pentru arhivă. Şeful corpului C.F.I. Ungher Zoltán nu a reu­şit să ne explice care este situaţia cu cele do­uă dosare şi nici cînd vor fi definitivate revi­ziile. Situaţii asemănătoare, am constatat şi la alte organe de revizie şi con­trol. Astfel, în luna iunie 1969, Miliţia municipiului Odorheiu Secuiesc, a so­licitat U.J.C.M. Harghita, efectuarea unei revizii contabile privind gestiu­nea lui Kulcsár Ştefan, învinuit de delapidare. Du­pă vreo zece reveniri în 20 decembrie 1969 s-a depus o revizie in­completă, ceea ce a ne­cesitat­ dispunerea com­pletării reviziei. între­băm conducerea U.J.C.M. Harghita, de cîte ori tre­buie efectuată o revizie pentru, a fi completă ? O revizie asemănătoa­re s-a solicitat şi organe­lor de revizie şi control ale U.J.C.C. pentru dosa­rul privind cazul Sándor Ioan şi altora, învinuiţi de delapidare şi înşelă­ciune în paguba avutu­lui obştesc. Revizia nu a fost înaintată nici pînă acum. INSTRUMENT EFICACE PENTRU PERFEC­ŢIONAREA MUNCII IN TOATE DOMENIILE (Urmare din pag. 1) stituie condiţionarea rea­lizării salariului tarifar de către personalul au­xiliar, economic şi tehni­­co-administrativ de rezul­tatele efectiv obţinute de formaţiile de lucru pe care le deservesc, de întreprindere in ansam­blul ei. Personalul au­xiliar, cel economic şi tehnico-administrativ nu realizează nemijlocit pro­duse, dar îndeplinirea planului de producţie de către muncitorii direct productivi depinde în mare măsură de condiţi­ile de muncă ce le sunt asigurate, de modul cum personalul auxiliar, eco­nomic, şi tehnico-admi­nistrativ îşi îndeplineşte îndatoririle de serviciu. Apare deci firesc ca re­munerarea acestora să se facă legat nemijlocit de gradul de înfăptuir­e a sarcinilor cantitative şi calitative stabilite în planul de producţie. Se realizează astfel creşte­rea cointeresării tuturor muncitorilor auxiliari, conducătorilor locurilor de muncă şi formaţiilor de lucru, tehnicienilor, inginerilor, economiştilor, funcţionarilor, pe întrea­­ga structură de organi­zare a întreprinderii, pentru aprovizionarea rit­mică şi corespunzătoare, asigurarea funcţionării neîntrerupte a utilajelor, folosirii depline a capa­cităţilor de producţie şi a timpului de lucru, creş­terii continue a nivelu­lui calităţii produselor, gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi mate­rialelor, desfacerea ope­rativă a produselor şi încasarea imediată a su­melor cuvenite întreprin­derii pentru produsele li­vrate, îndeplinirea inte­grală, cantitativ şi calita­tiv a sarcinilor de ex­port pentru perfecţiona­rea continuă a organiză­rii producţiei şi a mun­cii intr-un cuvînt, pen­tru o cit mai mare efi­cienţă economică a în­tregii activităţi. Se cere subliniat şi faptul , că noul sistem de salarizare a redus numărul grupe­lor de ramuri utilizate pentru diferenţierea sala­riilor tarifare ale perso­nalului tehnic şi econo­mic, iar salariile tarifare ale tuturor funcţiilor per­­sonalului tehnico-admini­strativ au fost stabilite pe clase de salarizare. In felul acesta, prepon­derente în diferenţierea salariilor tarifare ale a­­cestei categorii de sala­riaţi au devenit pregătirea şi capacitatea profesiona­lă, spiritul de iniţiativă şi operativitatea în mun­că, modul de înfăptuire a obligaţiilor de serviciu, consemnate în notaţiile periodice care se fac în legătură cu activitatea fiecărui cadru din apa­ratul tehnic, economic, administrativ, prin grada­ţiile ce­ se acordă aces­tora în raport cu rezul­tatele efective ale activi­tăţii desfăşurate. Elementele noului sis­tem de salarizare consti­tuie o însemnată contri­buţie şi la asigurarea stabilităţii cadrelor. în acest sens acţionează sporurile ce se acordă pentru vechime neîntre­ruptă în aceeaşi între­prindere sau unitate eco­nomică, vechimea ce se cere pentru promovarea dintr-o treaptă sau cate­gorie de salarizare în­­tr-una superioară, avan­tajele pe care le oferă vechimea la acelaşi loc de muncă pentru perfec­ţionarea activităţii, ceea ce aduce după sine spo­rirea veniturilor, însuma­te cu alte prevederi pri­vind drepturile de con­cediu legal de odihnă, alocaţia de stat pentru copii, ajutorul în cazuri­le de incapacitate tem­porară de muncă, precum şi cu cele din sistemul premiat, ele oferă condi­ţii favorabile pentru di­minuarea fluctuaţiei for­ţei de muncă, fenomen cu multiple influenţe ne­gative asupra activităţii unităţilor economice. Materializarea avanta­jelor pe care le oferă noul sistem de salarizare este strîns legată de nor­marea corespunzătoare a muncii. Normele de mun­că — constituind măsura muncii depuse şi baza remunerării salariaţilor — trebuie să reflecte consumul real de muncă pentru realizarea produ­selor, în condiţiile con­crete ale nivelului de înzestrare tehnică a uni­tăţii economice, ale gra­dului de organizare a producţiei şi a muncii, ale pregătirii profesiona­le şi îndemînării medii a muncitorilor, ale teh­nologiilor de fabricaţie stabilite intr-o perioadă dată. Orice modificare intervenită in condiţiile producţiei trebuie să-şi găsească reflectarea co­respunzătoare în modifi­carea normelor. în acest mod se asigură realiza­rea integrală a salariului tarifar, în condiţiile folo­sirii depline a mijloace­lor tehnice şi a timpului de lucru, sporirea conti­­nuă a productivităţii muncii şi, pe această ba­ză, creşterea veniturilor salariaţilor. Concomitent cu norma­rea pe baze ştiinţifice a muncii lucrătorilor salari­zaţi în acord, noul sistem de salarizare presupune şi stabilirea precisă a a­­tribuţiilor şi obligaţiilor de serviciu ale fiecărui muncitor auxiliar, lucră­tor din aparatul tehnic, economic, administrativ, pe fiecare funcţie şi loc de muncă, în aşa fel in­cit să se faciliteze un aport efectiv al acestora, pe măsura întregii lor capacităţi, la bunul mers al activităţii unităţii eco­nomice. Nu în ultimul rînd, me­rită subliniere faptul că noul sistem de salarizare — printr-o mai bună co­relare a diferenţierii în­tre ramuri, prin sporirea mai accentuată a salari­ilor mai mici, prin lega­rea nemijlocită a cuan­tumului veniturilor de rezultatele efectiv obţi­nute în producţie , asi­gură mai multă echitate în repartiţie, o mai dreap­tă scară a veniturilor în funcţie de nivelul de dezvoltare atins de e­­conomia noastră naţio­nală. Perioada de experimen­tare a noului sistem de salarizare, pînă la legi­ferarea lui, trebuie să constituie pentru toţi cei investiţi cu funcţii de conducere, pentru toţi lucrătorii din economie şi cultură, o perioadă de intense eforturi în direc­­ţia perfecţionării activi­tăţii în toate domeniile, de aprofundare şi înţe­legere temeinică a sensu­rilor adinei ale acestor măsuri stabilite de par­tidul şi de statul nostru socialist, în intersul ac­celerării progresului vie­ţii noastre economice şi social-culturale."Noul sis­tem de salarizare şi ma­jorarea salariilor, conco­mitent cu sporirea veni­turilor obţinute prin muncă de către oamenii muncii — o nouă şi e­­locventă mărturie a grijii permanente a partidului comuniştilor pentru ridi­carea neîncetată a nive­lului de trai al poporu­lui, sensul, cel mai pro­fit, al întregii sale po­­litici — constituie tot­odată un instrument de mare eficacitate pentru perfecţionarea muncii vii toate domeniile, pentru sporirea productivităţii sociale a muncii, pentru utilizarea cu maximum de eficacitate a potenţia­lului tehnic, material şi uman al societăţii noa­stre, pentru înflorirea continuă a României so­cialiste. Toate aceste cazuri conduc în final firesc la în­trebarea: de ce oare nu se respectă obligaţia im­pusă de lege organelor de control şi d­e condu­cere ? Doar acestea au datoria să ia toate măsu­rile necesare pentru a prezenta organelor de ur­mărire penală, situaţia cu privire la întinderea pagubei şi datele cu privire la faptele prin care paguba a fost produsă. Datorită tărăgănării lu­crărilor de revizie se ajunge la situaţia imposibi­lităţii de a se definitiva unele cercetări penale, la situaţia nerecuperării unor pagube aduse avu­tului obştesc. Trecînd o perioadă mai lungă și ur­mărirea penală se desfășoară mai greu, din cauză că probele nu pot fi procurate, existînd pericolul acoperirii prin acte i­egale a faptei comise, al do­sirii sau distrugerii unor acte folosite în comite­rea faptei și se poate ajunge chiar la insolvabili­tatea celui care a produs paguba în avutul ob­ştesc. Indolenţa conducătorilor şi comoditatea revizo­rilor este condamnabilă din toate punctele de ve­dere şi trebuie luate măsuri pentru ca situaţii de felul celor relatate, să nu mai apară. unde vor funcţiona unităţi alimentare, mărunţişuri şi bodegă care pun la dispoziţia cumpărătorilor un bogat sortiment de mărfuri.I­ IiBiBiaiaiaiBiBiaiaimaMaiataiaiaiiiiaiaiBiBiBiaiaiaiaiair. B ■ ■ ■ COMBINATUL DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI [ din oraşul Miercurea-Ciuc Angajează urgent: 1 — INGINER SILVIC -I INGINER CONSTRUCTOR — ECONOMIST — REVIZOR CONTABIL Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal al combinat­ului, din str. Florilor nr. 94. i i] Iîii I 11 1 ■ ■ ■ I a I a ia I a i a i a i a i a i ai a i atata t BiatsHSHtttaiBf a i a i a i a i a i aiais.' \ I " -J ff 1 I < ' . m Toró Ioan tapițer la Fabrica de mo­bilă din Odorheiu Secuiesc, unul din muncitorii apreci­ați al unității. Sport Pronosticul ziarului nostru la concursul Pronosport nr. 13 din 29 martie 1970 1.Dinamo Bucureşti — Steaua2 2.F. C. Argeş — ..U" Cluj1 3.Steagul roşu — Rapid1 4.Petrolul — Farul1 5.U. T. Arad — Jiul IX 6.„U" Craiova — A.S.A. Tg. Mureş1 7.C.F.R. Cluj — CrişulX 8.Politehnica laşi - Dinamo Bacău1 9.Bologna — Cagliari2 10.Juventus — Milan2 11.Brescia — TorinoX 12.Internationale — Florentina1 13.Napóli — Lazio1 PRONOEXPRES Rezultatele concursului nr. 13 din 25 mările a.c. EXTRAGEREA I : 42, 26, 36, 30, 35, 20. Fond de premii: 512.500 lei. EXTRAGEREA a II-a: 37, 16, 36, 15, 42, 29, 27, 26. Fond de premii: 457.803 lei. Pag. 3 Întreprinderea județeană extractivă și metalo-chimică I.J.E. M.C. Miercurea-Ciuc str. Harshîia nr. 47 LIVREAZĂ PE BAZĂ DE COMANDA FERMA ÎNTREPRINDERILOR, INSTITUȚIILOR, ORGANI­ZAȚIILOR COMERCIALE DE STAT ȘI COOPERA­TISTE, PRECUM ȘI PENTRU PARTICULARI CONTRA PLATĂ ÎN NUMERAR : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Adăpători pentru păsări tip ACP 5 Adăpători pentru păsări tip ACP 10 Hrănitoare tronconice pentru păsări tip HG 20 Dulapuri metalice de birou tip A 1 Dulapuri metalice de birou tip A 2 Dulapuri metalice pentru scule tip S 1 Dulapuri metalice pentru vestiar tip VS Bănci pentru săli de așteptat tip 1 Bănci pentru parcuri tip II Terebentină rafinată Resso, plastifiant pentru mortare și betoane Pavele abnorme marmură, pentru indicatoare de pietoni Butoni decorativi pentru indicatoare de trecere pietoni Borduri de beton 13 x 13 x 50 cm Borduri mozaicate colorate, pentru parcuri Toporașe camping Cărămizi, ornamentale fagure, colorate Monumente funerare Sobe rumegus Planşete iiiiii ii iii i iii ii I I iii iiii iiii ii ii i i ii i i . In ziua a doua a turneului international de handbal masculin (tineret) dotat cu „Cupa ţărilor latine" de la Lisabona, echipa Franţei a învins cu scorul de 17—16 (9—8) selecţionata Spaniei. în­tr-un alt joc, reprezentativa Portugaliei a dispus cu 22—15 (12—9) de formaţia Marocului.­­ în runda ,a 4-a a turneului internaţional ma­sculin de şah de la Sarajevo, Kurajiţa i-a învins pe Kovács, Barczay­­ Lieberson, Bogdanovici pe Pianinei şi Parma pe Bukal. Gasici (cu piesele albe) a pierdut la Benko, în clasament continuă să conducă Liubojevici (Iugoslavia), cu 3,5 puncte, urmat de Bogdanovici (Iugoslavia) 3 puncte.­­ La Caracas, în cadrul „Cupei Davis" (zona americană), echipa Braziliei a învins cu scorul de 4—1 selecţionata Venezuelei. In ultimele două partide de simplu, Humphrey Hose (Venezuela) l-a învins cu 6—4, 6—4, 6—3 pe Ricardo Berner (Brazilia), iar Thomas Koch a ctştigat­ cu 6—4, 6—2, 6—0 in faţa lui Jorge Andrew. In urma acestei victorii, tenismanii brazilieni s-au calificat pentru turul următor al competiţiei.­­ O performanţă aproape unică in analele bo­xului britanic a realizat Henry Cooper care, la vîrsta de 36 de ani, a recucerit titlul de campion naţional la categoria grea, dispunând la puncte în 15 reprize de Jack Bodell, mai tinăr cu zece ani decît el. Cooper, de mai mult® ori campion al ţării sale şi campion european în 1968, boxează de aproape 17 ani ca profesionist.­­ După cum anunţă agenţia TASS, Congresul Ligii Internaţionale de hochei pe gheaţă, întrunit la Stockholm, a hotărît ca întrecerile campiona­tului mondial de hochei pe gheaţă din anul 1973 să se desfăşoare la Moscova. Dreptul de a orga­niza campionatele lumii in anul 1974 a fost acor­dat Finlandei. De asemenea, s-a stabilit ca în anul 1972, în afara turneului olimpic de la Sapporo, să se organizeze campionatele european şi mondial în Cehoslovacia. După cum se ştie, în 1971 campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupele A şi B) va avea loc în Elveţia.­­ Se confirmă că partida de fotbal dintre selec­ţionatele R.F. a Germaniei şi României (progra­mată la 8 aprilie la Stuttgart) va fi condusă de cunoscutul arbitru maghiar Gyula Emsberger. Du­pă cum se ştie Emsberger face parte dintre cei 30 de arbitri selecţionaţi pentru a conduce meciurile turneului final al campionatului mondial din Mexic. w i MM 1 B£ 1 mm ■ aai l Hi a mM ■ m ■ hm ■ mam * Mn. ■ im . mm. a 1 ■ HM V MH * M 1 Hi 1 MM 1 III | MM 1 MM 1 n p (fj II Ii

Next