Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-28 / nr. 650

ANUL III, nr. 650 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) definitivarea lui. Sunt şi alte pro­bleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea repre­zentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate in mai bune condiţiuni, corespun­zător cerinţelor dezvoltării conti­nue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor cate­goriilor sociale, a tuturor organi­zaţiilor obşteşti la elaborarea po­liticii interne şi externe a parti­dului nostru, să asigurăm adeziu­nea largă a întregului popor la o­­pera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român ! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la via­ţa politică şi socială a ţării. în felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participa­rea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tutu­ror categoriilor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a par­tidului şi statului facem paşi îna­inte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste —­ parte com­ponentă, inseparabila, a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că tre­buie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, înce­­pînd chiar cu munca Consiliului Naţional. în ce priveşte problemele inter­naţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în pe­rioada care a trecut biroul execu­tiv a desfăşurat o activitate im­portantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din tarile în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fer­mitate pentru a contribui la rea­lizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaş­teri reciproce, al dezvoltării rela­ţiilor tehnico-ştiinţifice şi cultura­le între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului in lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toa­te organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizar­ea secu­rităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre so­cialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, sa iniţieze acţiuni, dialoguri cu di­ferite partide politice şi organiza­ţii care se pronunţă pentru secu­ritatea europeană, pentru relaţii de colaborare între statele europe­ne. Prin aceasta,, Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce con­tribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea confe­rinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continen­tul nostru. . Totodată, este­ necesar să se in­tensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţii­le şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contri­buind şi pe această cale la întă­rirea solidarităţii poporului nos­tru cu popoarele care lupta îm­potriva imperialismului, pentru e­­liberare naţională şi socială, pen­tru dezvoltare independentă, fă­ră nici un amestec din afară. A­­preciez­ că există toate condiţiu­­nile ca Frontul Unităţii Socialis­te, biroul executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile in­ternaţionale să facă mai mult, ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage con­cluzia că, pe baza experienţei pe care am cî­ştigat-o într-un an şi jumătate de la­ formarea Frontu­lui Unităţii Socialiste şi a consi­liilor, trebuie să acţionăm în con­tinuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la rea­lizarea linei unităţi tot mai depli­ne a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lup­ta pentru înfăptuirea programu­lui elaborat de Congresul al X-lea al partidului pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastra. Cu aceasta aş dori să închei lucrările plenarei noastre,d­urînd tuturor tovarăşilor succes în ac­tivitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Uni­tăţii Socialiste şi organizaţiilor ca­re fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumnea­voastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă să­nătate. (Cuvintarea a fost subliniată în repetate rinduri cu puternice a­­plauze). DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969 (Urmare din pag. a 2-a) Elementul central al acestei po­litici îl va constitui şi în viitor prietenia, alianţa frăţească şi co­laborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Ţara noastră va milita, în continuare, pentru lăr­girea contactelor şi intensificarea schimburilor de delegaţii la dife­rite niveluri, pentru întărirea uni­tăţii ţărilor socialiste. Guvernul român va acţiona şi în viitor pen­tru dezvoltarea şi diversificarea colaborării şi cooperării economi­ce cu ţările membre ale Consiliu­lui de Ajutor Economic .Reciproc, cu toate ţările socialiste. El va acorda atenţie dezvoltării relaţiilor de colaborare pe plan militar cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor statelor socialiste. România va participa, împreună cu celelalte ţări socialiste, la efor­turile îndreptate spre promovarea unor relaţii normale de colabora­re paşnică între toate statele lu­mii, spre consolidarea încrederii şi înţelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, în­făptuind consecvent politica prin­cipială a partidului şi statului nos­tru, va dezvolta relaţiile de cola­borare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orinduirea lor social-politică. În acest scop, se vor întreprinde mă­suri pentru identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, po­trivit specificului fiecărei ţări, în condiţii de egalitate, pe baza res­pectului şi avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socialiste România va acţiona în vederea intensificării relaţiilor de colabo­rare economică şi politică cu ti­nerele state care depun eforturi pentru consolidarea independenţei lor, pentru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru înlăturarea tuturor formelor de exploatare neocolonial­istă. La baza relaţiilor sale cu toate ţările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabă­tută a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egali­tăţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-şi decide singure soarta. . In vederea realizării obiective­lor majore ale securităţii şi cola­borării în Europa, România va milita pent­ru instaurarea pe con­tinent a unei atmosfere de des­tindere şi înţelegere reciprocă, pentru rezolvarea problemelor existente şi normalizarea, deplină a relaţiilor intereuro­pene. Gu­vernul român va acţiona cu stă­ruinţă pentru convocarea confe­rinţei general-europene pentru securitate şi colaborare, va iniţia noi acţiuni menite să asigure par­ticiparea directă şi efectivă a tu­turor statelor continentului la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşurării conferinţei, la în­treaga operă de edificare a secu­rităţii în Europa. Continuînd şi dezvoltînd iniţia­tivele sale anterioare, ţara noastră va acorda şi în viitor o atenţie deosebită instaurării unor relaţii de colaborare paşnică şi bună ve­cinătate între ţările Peninsulei Balcanice, va milita pentru trans­formarea Balcanilor într-o­ zonă liberă de arme nucleare, cores­punzător intereselor vitale şi as­piraţiilor popoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esenţială a secu­rităţii, România se va pronunţa cu hotărîre pentru realizarea unor paşi practici în direcţia dezarmă­rii generale, în primul rind a dezarmării nucleare, precum şi pentru înfăptuirea unor măsuri parţiale sau regionale de dezar­mare, inclusiv în zona Balcani­lor. (în Comitetul pentru dezarm­­­mare de la Geneva şi la Organi­zaţia Naţiunilor Unite, România va continua să manifeste iniţia­tivă şi spirit de răspundere, pen­tru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura spe­ranţelor şi­­aşteptărilor popoare­lor. Ţara noastră îşi va aduce con­tribuţia la activitatea organiza­ţiilor internaţionale guvernamen­tale şi neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii ro­lului lor în abordarea şi rezolva­rea marilor probleme ale contem­poraneităţii prin mobilizarea ac­tivă a eforturilor tuturor statelor lumii în opera comună de extin­­­dere a colaborării, de menţinere şi consolidare a păcii. Intelegînd să-şi unească efortu­rile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate ţările pentru căutarea şi aplicarea celor mai potrivite căi şi mijloace paşnice de soluţionare a problemelor în suspensie, pen­tru statornicirea unor relaţii trai­nice de colaborare între popoare, bazate pe stricta respectare a co­mandamentelor eticii şi legalităţii internaţionale. Guvernul român va milita pen­tru zădărnicirea acţiunilor agre­sive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict, pentru eliminarea oricăror manifestări de amestec in trebu­rile interne ale altor state, de fo­losire a forţei sau ameninţări cu forţa in relaţiile interstatale, împreună cu toate forţele pro­gresiste şi antiimperialiste. Româ­nia va acţiona pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de o­­primare şi discriminare rasială, pentru asigurarea dezvoltării li­bere a tinerelor state, conform aspiraţiilor lor naţionale şi so­ciale. Dînd expresie sentimentelor ca­re animă întregul nostru popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele­ Con­siliului de Stat, declara „Vrem ca prietenii noştri din întreaga lume, din rîndul tuturor popoare­lor, toţi cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să ştie că în poporul ro­mân au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoare, al pă­cii, în lume“. Principialitatea şi justeţea po­liticii externe a partidului şi sta­tului nostru, confirmate în prac-, tică de evenimente, de viaţa în­săşi, sunt reflectate în sprijinul hotărît şi continuu al întregului popor, care participă activ la ela­borarea şi înfăptuirea ei. Ade­ziunea maselor la politica externă este expresia convingerii că acti­vitatea internaţională a guvernu­lui­ are drept obiectiv slujirea in­tereselor supreme prezente şi viitoare ale ţării. Poporul nostru ştie că, dacă România socialistă şi-a cucerit un loc demn şi res­pectat în lume, este meritul isto­ric al conducătorului său încercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul şi respectul de care se bucură azi în lume ţara şi con­ducătorii noştri stau mărturie a contribuţiei României la cauza păcii şi securităţii, a înţelepciunii şi experienţei unui popor hotărît să nu precupeţească nimic pentru a-şi apăra cuceririle revoluţiona­re, pentru a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele. Profund conştient de înalta­ răs­pundere ce îi revine, dînd expre­sie voinţei unanime a poporului, guvernul român va promova şi în viitor , o politică externă pusă în slujba intereselor naţiunii noastre socialiste, ale cauzei socialismului şi păcii în lume. în articolul ,,S-au e­­vidențiat realizările, dar lipsurile de ce au fost omise?“, apărut in ziarul nostru nr. 633 din 8 martie a.c., au fost semnalate o seamă de neajunsuri din ac­tivitatea Cooperativei agricole Toplita. Se ac­centua îndeosebi asu­pra lipsei unei analize riguroase a cauzelor care au dus la nereali­­zarea sarcinilor de producţie în anul 1969. Zilele trecute am La critica făcută de ziar primit la redacţie o scrisoare de răspuns din partea conducerii cooperativei, în care se­­ spune : „Toate lip­surile semnalate de ziar au fost dezbătute pe larg în adunările brigăzilor şi într-o şe­dinţă a consiliului de conducere, s-au stabi­lit obligaţii pentru fie­care cooperator pentru anul 1970, dîndu-se în scris fiecăruia sarcini­le de plan şi volumul de lucrări ce îl are de efectuat". Semnează preşedintele Vodă Du­­şa Leon şi contabilul şef Fiurubă Petru. Ne bucură operati­vitatea cu care condu­cerea cooperativei a „ reacţionat­ la critica noastră, dar ne va bu­cura şi mai mult să constatăm că măsuri­le nu s-au rezumat doar la cele amintite şi că ele s-au dovedit salutare pentru în­dreptarea lucrurilor. Centenarul LENIN # Casa de cultură din Topliţa a organizat, şi găzduit pînă în prezent interesante acţiuni con­sacrate Centenarului Le­nin. Aşa a fost simpo­zionul care a cuprins temele „Răspîndirea ideilor leniniste în Ro­mânia" şi „Lenin în lite­ratură". Seara de poe­zie, pregătită de profe­soara Laura Varod­i a fost, de asemenea o ac­ţiune de succes.­­ La biblioteca Liceu­lui din Topliţa s-a deschis o vitrină cu lucrările ma­relui dascăl al proletaria­tului. Cu această ocazie profesorul de filozofie Ioan Petru, a vorbit ute­­ciştilor despre contribu­ţia lui Lenin la dezvolta­rea gîndirii materialiste, ca şi despre activitatea sa de conducător al pro­letariatului rus în revo-­­luţie.­­ Concursul de com­puneri literare pe tema „Lenin şi copiii“ a mobi­lizat intens pe micii con­deieri ai liceului din o­­raşul de la poalele Căli­­manilor. După faza pe detașamente care a avut loc zilele trecute, va urma, în luna aprilie, fa­za pe unitate. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ (Urmare din pag. 11 seama, însă de instabili­tatea vremii considerăm necesar să subliniem o­­bligativitatea fiecărui co­operator de a se prezen­ta cu regularitate la cîmp şi de a spori la maximum ritmul muncii. In cooperativa din Be­­reşti, situaţia se prezin­tă, de asemenea, bine. Aici au fost însămînțate pînă în prezent 6 hecta­re cu ovăz, 13 hectare cu sfeclă, iar pînă luni, ne declară brigadierii Gali Alexandru și Bokor Nicolae, vo­r mai fi însă­­mînțate încă 8 hectare cu sfeclă de zahăr și 13 hectare cu cartofi. Cele două tractoare afectate cooperativei au avat pînă în prezent 34 hectare, pe care urmează să fie în­­sămînţate sfeclă de za­hăr, legume şi cartofi. Pînă la 10 aprilie, coope­ratorii din Beteşti se an­gajează să termine lucră­rile actualei campanii, dacă timpul le va permi­te, continuarea activităţii in acelaşi ritm. Celelalte cooperative din această zonă ale că­ror terenuri nu permit încă intrarea tractoare­lor pentru arat şi semă­nat, desfăşoară intens transportul şi împrăştie­­rea îngrăşămintelor pe ultimele suprafeţe de te­ren. In C.A.P. Mugeni, au fost transportate şi împrăştiate peste 375 to­ne gunoi de grajd pe a­­proximativ 120 hectare, iar pe încă 150 de hecta­re, care vor fi însămîn­­ţate cu grîu, au fost îm­­prăştiate­ 200 kg de su­­perfosfaţi şi 150 kg de îngrăşăminte azotoase. La Cooperativa agrico­lă Feliceni, de aseme­nea, operaţiunea de în­­grăşare a solului , înce­put de timpuriu, fiind a­­proape pe sfîrşite.­­Aici, au fost transportate şi împrăştiate, 2.200 tone gu­noi de grajd pe 70 hec­tare, care vor fi însămîn­­ţate în această primăva­ră cu cartofi, porumb, sfeclă de zahăr. ­ Comitetul judeţean U.T.C. în colaborare cu U.J.C.A.P. a organizat, ieri, la Cooperativa a­­gricolă de producţie din Sânmartin un schimb de experienţă între tinerii lucrători din sectorul zootehnic. Au participat îngrijitori de animale de la cooperativele agrico­le de producţie din Ci­­ceu, Ciuc-Sîngeorgiu, Sîncrăieni, Sînsimion, Tuşnad, Cosmeni, Sîntim­­bru, Armăşeni şi Bancu. După prezentarea sco­pului unor asemenea ac­ţiuni a urmat vizitarea fermei cooperativei gaz­dă. Aici preşedintele Al­bert Iosif a arătat, cum sunt îngrijite animalele, după care, în baza celor spuse de preşedinte şi a celor constatate, a ur­mat un schimb de păreri între tinerii participanţi Schimb de experienţă între tinerii îngrijitori de animale la întîlnire. Îngrijitorii de animale de la Sânmartin au prezentat modul de îngrijire a vacilor de lapte, mijloacele folosite la obţinerea celor 306 li­tri lapte pe cap de vacă furajată în primele două luni ale anului şi cum­ au reuşit să realizeze e­­fectivul planificat de 502 juninci, în continuare vicepre­şedintele U.J.C.A.P., Ro­zsa Ludovic, a explicat tinerilor noul sistem de normare şi retribuire a îngrijitorilor din fermele­­zootehnice, după care a răspuns la întrebările pu­se de participanţi. Acţiunea organizată la C.A.P. Sânmartin face parte dintr-un larg plan de măsuri menite să ri­dice gradul de pregăti­re a îngrijitorilor , din fermele zootehnice. K­B­Bj­i­i­i­a­m­i­9­e­a­i ■ fia a iHIBIBIBIBIfllBIBIBIBIIIIBIBiaiBIBIBINIBiaiBiaiHIBIMII OAMENI AI MUNCII DIN JUDEȚUL HARGHITA! ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCTII-MUHTEJ Miercurea-Ciuc Angajează imediat: ♦ ZIDARI ♦ FIERARI-BETONIȘTI ♦ INSTALATORI DE APĂ ȘI ÎNCĂLZIRE CENTRALA ♦ SĂPĂTORI ♦ BETONIȘTI ♦ MUNCITORI NECALIFICAȚI ÎNTREPRINDEREA ASIGURA : — Transportul zilnic la locul de muncă (prin C.F.R. sau autobuze) 40 km distanță — Masa la cantina I.I.E.M.C., contra cost — Cazare în dormitoare — Salarizare pe baza normelor existente în vigoare ADRESA ÎNTREPRINDERII: MIERCUREA-CIUC, strada Florilor nr. 16 Muncitori constructori ! VA AŞTEAPTĂ ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII ALE JUDEŢULUI HARGHITA ! iBIHIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIKIBIBIBIBIBIBIBIBIBISIBU': ■ i B 3 i Í ■ i ii ■ 4» oi F HARGHITEI CALENDAR 28 MARTIE 1661 — A murit Vasi­le Lupu, dom­nitor al Mol­dovei intre a­­n­ii 1634—1653. 1944 A fost ucis lup­tătorul comu­nist Ștefan Pla­­văț (n. 1913) 1944 — A murit chi­mistul Petre Bogdan (n. 1873) 1949 A murit Alecu Constantinescu, luptător pentru cauza clasei muncitoare (n. 1872) 1943 — A murit pia­nistul şi com­pozitorul S. V. Rahmaninov (n. 1. IV. 1873). LA SIMBATA, 28 MARTIE PROGRAMUL 1 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Valsul „Dunărea al­bastră" de Johann Strauss. 13.30 Ra­di­o cl­uh­­ turis­tic. 14.00 Radioexpediţie pio­nierească. Concursul nr. 8. Participă reprezentati­ve ale judeţelor Mureş, Harghita, Cova­sna. 15.00 De la 3 la 7. Emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Ta­bleta de seară de Petre Vancea. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Arghezia­nă. Zăbavă. Recită Ma­riana Mihuț. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Trei melodii... trei succe­se. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Eddie Mitchell. 22.00 Ra­diojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. 0.03 —6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 Gintă Angela Bu­­ciu, Florentin Iosif şi violonistul Aurel Gore. 14.03 Muzică uşoară de Constantin Alexandru şi Paul Urmuzescu. 14.30­­ Copiii lumii cîntă. 14.45 Recital de operetă Cori­ng Bărbulescu. 15.35 Cîn­tă Maria Sterian şi Ne­­lu Orian. 16.00 Radiojur­nal. 17.05 Antena tinere­tului. 17.20 Melodii lău­tăreşti. 17.35 Compozitori şi interpreţi de muzică uşoară. 18.00 Varietăţi muzicale. 18.30 Odă lim­bii române. 19.30 Biblio­tecă de poezie româneas­că. B. Fudoianu. Emisiune de Ştefan-Augustin Doi­naş.­19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concert sim­fonic. 22.00 Romanţe. 22.20 Muzica pentru pian a lui Claude Debussy. 23.05 Muzica românească a/i. 0.02—1.00 Simfonia a IlI-a în re minor de An­ton Bruckner. DUMINICA, 29 MARTIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimine­ţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Cîntec, joc şi voie bună. 8.10 I­­lu­strata muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră coti­diană. 9.42 Cavalcada rit­murilor. 11.15 Intîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL l­ 6.00 Matineu dumini­cal. 8.10 Teatru radiofo­nic pentru copii. Gheor­­ghe Lazăr — scenariu de Alexandru Mitru şi Au­rel Tita. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.45 Primăvara a sosit — cîntece pentru copii. 10.00 A 7-a artă. 11.00 Transmisiune din Timişoara : concertul Or­chestrei simfonice a Fi­larmonicii „Banatul" SIMBATA, 28 MARTIE 17.00 Emisiune în lim­­ba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene a­­nimate : „Litera M". 19.30 Reflector. 19.45 Tele-en­­ciclopedia. 20.40 Micro avanpremiera. 20.45 Film serial Răzbunătorii. Un­de se ascunde John Ste­ed ? 21.35 Marele premiu al Euroviziunii. 22.30 Te­lejurnalul de noapte. Te­lesport. 22.55 Deschizător de drumuri — Anton Pann. Cîntă Dan Moi­­sescu Pag. 3 Agricultori ! Condiţii avantajoase de contract puteţi încheia cu I.P.T.I.— Joseni, valori­­ficînd produsele voastre de IN în cadrul întreprinderii. Vă asigură aceasta nu nu­mai un venit bănesc sigur, dar şi o cantitate însemnată de porumb. s­i \ s­s­i­s \ s\ II­I­I t t \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ i l t t t t l (Urmare din pagina I) ciocul ii păşise pe urme I Şi am văzut in a­­ceasta un simbol cu sem­nificaţii foarte adinei. In fiecare ramură de activi­tate ne trebuie oameni dăruiţi fără rezerve pro­fesiei, pretutindeni in e­­conomia noastră socialis­tă, din ce în ce mai în­­floritoare, se cer oameni îndrăgostiţi de locul de muncă, pasionaţi fără margini. Fiecare sector (industrie, agricultură etc.) are nevoie de oa­meni. Şi găsesc că aceas­tă continuitate din pă­rinţi spre copii, intr­ ale meseriei, este o admira­bilă şcoală, garantînd so­liditatea profesională a omului muncii. Şi am putea cita mul­te nume (să mai amintim pe Madaras Ladislau, Borsos Ignat, Domokos Emeric, sau pe veteranul pădurii Nagy Dionisie), toate amintind omul harnic, omul om — cum spune poporul ! ★ Produsele Unite şi cele semitinile, ieşite din mîi­­nile acesto­r oameni sînt unanim apreciate. Expor­tul de ruşinoase şi stejar întruneşte calităţi deose­bite. Lemnul U.E.I.L. Gheorgheni, lemn al bo­gatelor noastre pă­duri este căutat în Europa, de la un capăt la altul al bătrinu­lui continent. Mîndria pentru aceste rezultate se poate citi pe chipul tuturora, al inginerului Varga Ştefan (directorul întreprinderii), al ingine­­rului-şef Aurel Ţinea, al maist­rului-şef Prodan Victor, al şefului sortator Muszka Andrei, al tutu­ror celor care­ traduc in fapte sarcinile planului.. Un însemn de ulti­mă oră al pasiunii colective, la Ditrău se produc pro­totipurile de „case pre­fabricate“, după proiectul I.N.C.E.F produs de la care se scontează un frumos succes de export. Şi la aceasta nouă iniţia­tivă, oamenii sunt aceia care materializează în valori dimensiunile gîn­­dului generator de pro­iecte Îndrăzneţe. Köllö Alexandru (şeful sectoru­lui de industrializare) şi Vajia Ioan (maistru prin­cipal) sint in fruntea ac­ţiunilor, mobilizîndu-şi to. ■«■M—mu­­ varăşii de muncă, catali­­zind plini de avînt ener­giile. Şi, in acest context de general entuziasm am în­cercat, împreună cu oa­meni ai U­ E.I.L. să privim în viitor. Pentru că ultimul an al cinci­nalului, sarcinile stabilite de partid şi de stat pen­tru perioada următoare, obligă la o susţinută în­cordare a eforturilor, din partea tuturor oamenilor muncii din România so­cialistă. Există sufid din loc pentru îmbunătăţiri, pentru afirmarea aptitu­dinilor fiecărui lucrător al Întreprinderii. Mai sînt unele rămîneri in urmă ce se cer recupe­rate, mai trebuie între­prinse acţiuni şi­­luate măsuri pentru asigurarea unei creşteri constante a productivităţii muncii. A­­poi, trebuie luptat cu şi mai multă hotărîre. Îm­potriva vechiului din lo­­lul de a munci al unor lucrători, trebuie acorda­­tă o atenţie şi mai mare ca prin acum, de către toţi factorii răspunzători, educaţiei multilaterale a oamenilor muncii. ★ Am încercat să dau ci­­teva dimensiuni efortu­­lui uman, aşa cum se concretizează el într-una din întreprinderile jude­ţului. Şi după cum aces­tor oameni li se cuvin laude pentru împlinirile la care au ajuns, tot la fel, aceloraşi oameni (sau numai unora dintre ei) li se cuvin arătate căile perfectibilităţii ale aspiraţiei spre mai bine. Oameni sunt cei care clă­desc, lăsând în materie şi spirit valori nepieritoare. Ieri idealul nostru comu­nist, este ca fiecare om să se valorifice integral! OAMENII INIMII URIAŞE! ★ s s s s s s s\\ s\\ j * \ l \ s \

Next