Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-03-28 / nr. 650
ANUL III, nr. 650 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate in mai bune condiţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne şi externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român ! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. în felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabila, a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. în ce priveşte problemele internaţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut biroul executiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din tarile în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului in lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, sa iniţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de colaborare între statele europene. Prin aceasta,, Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. . Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care lupta împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltare independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condiţiunile ca Frontul Unităţii Socialiste, biroul executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult, ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea linei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastra. Cu aceasta aş dori să închei lucrările plenarei noastre,durînd tuturor tovarăşilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănătate. (Cuvintarea a fost subliniată în repetate rinduri cu puternice aplauze). DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969 (Urmare din pag. a 2-a) Elementul central al acestei politici îl va constitui şi în viitor prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Ţara noastră va milita, în continuare, pentru lărgirea contactelor şi intensificarea schimburilor de delegaţii la diferite niveluri, pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste. Guvernul român va acţiona şi în viitor pentru dezvoltarea şi diversificarea colaborării şi cooperării economice cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic .Reciproc, cu toate ţările socialiste. El va acorda atenţie dezvoltării relaţiilor de colaborare pe plan militar cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor statelor socialiste. România va participa, împreună cu celelalte ţări socialiste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor relaţii normale de colaborare paşnică între toate statele lumii, spre consolidarea încrederii şi înţelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, înfăptuind consecvent politica principială a partidului şi statului nostru, va dezvolta relaţiile de colaborare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orinduirea lor social-politică. În acest scop, se vor întreprinde măsuri pentru identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei ţări, în condiţii de egalitate, pe baza respectului şi avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socialiste România va acţiona în vederea intensificării relaţiilor de colaborare economică şi politică cu tinerele state care depun eforturi pentru consolidarea independenţei lor, pentru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru înlăturarea tuturor formelor de exploatare neocolonialistă. La baza relaţiilor sale cu toate ţările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabătută a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-şi decide singure soarta. . In vederea realizării obiectivelor majore ale securităţii şi colaborării în Europa, România va milita pentru instaurarea pe continent a unei atmosfere de destindere şi înţelegere reciprocă, pentru rezolvarea problemelor existente şi normalizarea, deplină a relaţiilor intereuropene. Guvernul român va acţiona cu stăruinţă pentru convocarea conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare, va iniţia noi acţiuni menite să asigure participarea directă şi efectivă a tuturor statelor continentului la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşurării conferinţei, la întreaga operă de edificare a securităţii în Europa. Continuînd şi dezvoltînd iniţiativele sale anterioare, ţara noastră va acorda şi în viitor o atenţie deosebită instaurării unor relaţii de colaborare paşnică şi bună vecinătate între ţările Peninsulei Balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor într-o zonă liberă de arme nucleare, corespunzător intereselor vitale şi aspiraţiilor popoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esenţială a securităţii, România se va pronunţa cu hotărîre pentru realizarea unor paşi practici în direcţia dezarmării generale, în primul rind a dezarmării nucleare, precum şi pentru înfăptuirea unor măsuri parţiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zona Balcanilor. (în Comitetul pentru dezarmmare de la Geneva şi la Organizaţia Naţiunilor Unite, România va continua să manifeste iniţiativă şi spirit de răspundere, pentru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura speranţelor şiaşteptărilor popoarelor. Ţara noastră îşi va aduce contribuţia la activitatea organizaţiilor internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor în abordarea şi rezolvarea marilor probleme ale contemporaneităţii prin mobilizarea activă a eforturilor tuturor statelor lumii în opera comună de extindere a colaborării, de menţinere şi consolidare a păcii. Intelegînd să-şi unească eforturile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate ţările pentru căutarea şi aplicarea celor mai potrivite căi şi mijloace paşnice de soluţionare a problemelor în suspensie, pentru statornicirea unor relaţii trainice de colaborare între popoare, bazate pe stricta respectare a comandamentelor eticii şi legalităţii internaţionale. Guvernul român va milita pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict, pentru eliminarea oricăror manifestări de amestec in treburile interne ale altor state, de folosire a forţei sau ameninţări cu forţa in relaţiile interstatale, împreună cu toate forţele progresiste şi antiimperialiste. România va acţiona pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de oprimare şi discriminare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libere a tinerelor state, conform aspiraţiilor lor naţionale şi sociale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, declara „Vrem ca prietenii noştri din întreaga lume, din rîndul tuturor popoarelor, toţi cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să ştie că în poporul român au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoare, al păcii, în lume“. Principialitatea şi justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru, confirmate în prac-, tică de evenimente, de viaţa însăşi, sunt reflectate în sprijinul hotărît şi continuu al întregului popor, care participă activ la elaborarea şi înfăptuirea ei. Adeziunea maselor la politica externă este expresia convingerii că activitatea internaţională a guvernului are drept obiectiv slujirea intereselor supreme prezente şi viitoare ale ţării. Poporul nostru ştie că, dacă România socialistă şi-a cucerit un loc demn şi respectat în lume, este meritul istoric al conducătorului său încercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul şi respectul de care se bucură azi în lume ţara şi conducătorii noştri stau mărturie a contribuţiei României la cauza păcii şi securităţii, a înţelepciunii şi experienţei unui popor hotărît să nu precupeţească nimic pentru a-şi apăra cuceririle revoluţionare, pentru a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele. Profund conştient de înalta răspundere ce îi revine, dînd expresie voinţei unanime a poporului, guvernul român va promova şi în viitor , o politică externă pusă în slujba intereselor naţiunii noastre socialiste, ale cauzei socialismului şi păcii în lume. în articolul ,,S-au evidențiat realizările, dar lipsurile de ce au fost omise?“, apărut in ziarul nostru nr. 633 din 8 martie a.c., au fost semnalate o seamă de neajunsuri din activitatea Cooperativei agricole Toplita. Se accentua îndeosebi asupra lipsei unei analize riguroase a cauzelor care au dus la nerealizarea sarcinilor de producţie în anul 1969. Zilele trecute am La critica făcută de ziar primit la redacţie o scrisoare de răspuns din partea conducerii cooperativei, în care se spune : „Toate lipsurile semnalate de ziar au fost dezbătute pe larg în adunările brigăzilor şi într-o şedinţă a consiliului de conducere, s-au stabilit obligaţii pentru fiecare cooperator pentru anul 1970, dîndu-se în scris fiecăruia sarcinile de plan şi volumul de lucrări ce îl are de efectuat". Semnează preşedintele Vodă Duşa Leon şi contabilul şef Fiurubă Petru. Ne bucură operativitatea cu care conducerea cooperativei a „ reacţionat la critica noastră, dar ne va bucura şi mai mult să constatăm că măsurile nu s-au rezumat doar la cele amintite şi că ele s-au dovedit salutare pentru îndreptarea lucrurilor. Centenarul LENIN # Casa de cultură din Topliţa a organizat, şi găzduit pînă în prezent interesante acţiuni consacrate Centenarului Lenin. Aşa a fost simpozionul care a cuprins temele „Răspîndirea ideilor leniniste în România" şi „Lenin în literatură". Seara de poezie, pregătită de profesoara Laura Varodi a fost, de asemenea o acţiune de succes. La biblioteca Liceului din Topliţa s-a deschis o vitrină cu lucrările marelui dascăl al proletariatului. Cu această ocazie profesorul de filozofie Ioan Petru, a vorbit uteciştilor despre contribuţia lui Lenin la dezvoltarea gîndirii materialiste, ca şi despre activitatea sa de conducător al proletariatului rus în revo-luţie. Concursul de compuneri literare pe tema „Lenin şi copiii“ a mobilizat intens pe micii condeieri ai liceului din oraşul de la poalele Călimanilor. După faza pe detașamente care a avut loc zilele trecute, va urma, în luna aprilie, faza pe unitate. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ (Urmare din pag. 11 seama, însă de instabilitatea vremii considerăm necesar să subliniem obligativitatea fiecărui cooperator de a se prezenta cu regularitate la cîmp şi de a spori la maximum ritmul muncii. In cooperativa din Bereşti, situaţia se prezintă, de asemenea, bine. Aici au fost însămînțate pînă în prezent 6 hectare cu ovăz, 13 hectare cu sfeclă, iar pînă luni, ne declară brigadierii Gali Alexandru și Bokor Nicolae, vor mai fi însămînțate încă 8 hectare cu sfeclă de zahăr și 13 hectare cu cartofi. Cele două tractoare afectate cooperativei au avat pînă în prezent 34 hectare, pe care urmează să fie însămînţate sfeclă de zahăr, legume şi cartofi. Pînă la 10 aprilie, cooperatorii din Beteşti se angajează să termine lucrările actualei campanii, dacă timpul le va permite, continuarea activităţii in acelaşi ritm. Celelalte cooperative din această zonă ale căror terenuri nu permit încă intrarea tractoarelor pentru arat şi semănat, desfăşoară intens transportul şi împrăştierea îngrăşămintelor pe ultimele suprafeţe de teren. In C.A.P. Mugeni, au fost transportate şi împrăştiate peste 375 tone gunoi de grajd pe aproximativ 120 hectare, iar pe încă 150 de hectare, care vor fi însămînţate cu grîu, au fost împrăştiate 200 kg de superfosfaţi şi 150 kg de îngrăşăminte azotoase. La Cooperativa agricolă Feliceni, de asemenea, operaţiunea de îngrăşare a solului , început de timpuriu, fiind aproape pe sfîrşite.Aici, au fost transportate şi împrăştiate, 2.200 tone gunoi de grajd pe 70 hectare, care vor fi însămînţate în această primăvară cu cartofi, porumb, sfeclă de zahăr. Comitetul judeţean U.T.C. în colaborare cu U.J.C.A.P. a organizat, ieri, la Cooperativa agricolă de producţie din Sânmartin un schimb de experienţă între tinerii lucrători din sectorul zootehnic. Au participat îngrijitori de animale de la cooperativele agricole de producţie din Ciceu, Ciuc-Sîngeorgiu, Sîncrăieni, Sînsimion, Tuşnad, Cosmeni, Sîntimbru, Armăşeni şi Bancu. După prezentarea scopului unor asemenea acţiuni a urmat vizitarea fermei cooperativei gazdă. Aici preşedintele Albert Iosif a arătat, cum sunt îngrijite animalele, după care, în baza celor spuse de preşedinte şi a celor constatate, a urmat un schimb de păreri între tinerii participanţi Schimb de experienţă între tinerii îngrijitori de animale la întîlnire. Îngrijitorii de animale de la Sânmartin au prezentat modul de îngrijire a vacilor de lapte, mijloacele folosite la obţinerea celor 306 litri lapte pe cap de vacă furajată în primele două luni ale anului şi cum au reuşit să realizeze efectivul planificat de 502 juninci, în continuare vicepreşedintele U.J.C.A.P., Rozsa Ludovic, a explicat tinerilor noul sistem de normare şi retribuire a îngrijitorilor din fermelezootehnice, după care a răspuns la întrebările puse de participanţi. Acţiunea organizată la C.A.P. Sânmartin face parte dintr-un larg plan de măsuri menite să ridice gradul de pregătire a îngrijitorilor , din fermele zootehnice. KBBjiiiami9eai ■ fia a iHIBIBIBIBIfllBIBIBIBIIIIBIBiaiBIBIBINIBiaiBiaiHIBIMII OAMENI AI MUNCII DIN JUDEȚUL HARGHITA! ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCTII-MUHTEJ Miercurea-Ciuc Angajează imediat: ♦ ZIDARI ♦ FIERARI-BETONIȘTI ♦ INSTALATORI DE APĂ ȘI ÎNCĂLZIRE CENTRALA ♦ SĂPĂTORI ♦ BETONIȘTI ♦ MUNCITORI NECALIFICAȚI ÎNTREPRINDEREA ASIGURA : — Transportul zilnic la locul de muncă (prin C.F.R. sau autobuze) 40 km distanță — Masa la cantina I.I.E.M.C., contra cost — Cazare în dormitoare — Salarizare pe baza normelor existente în vigoare ADRESA ÎNTREPRINDERII: MIERCUREA-CIUC, strada Florilor nr. 16 Muncitori constructori ! VA AŞTEAPTĂ ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII ALE JUDEŢULUI HARGHITA ! iBIHIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIKIBIBIBIBIBIBIBIBIBISIBU': ■ i B 3 i Í ■ i ii ■ 4» oi F HARGHITEI CALENDAR 28 MARTIE 1661 — A murit Vasile Lupu, domnitor al Moldovei intre anii 1634—1653. 1944 A fost ucis luptătorul comunist Ștefan Plavăț (n. 1913) 1944 — A murit chimistul Petre Bogdan (n. 1873) 1949 A murit Alecu Constantinescu, luptător pentru cauza clasei muncitoare (n. 1872) 1943 — A murit pianistul şi compozitorul S. V. Rahmaninov (n. 1. IV. 1873). LA SIMBATA, 28 MARTIE PROGRAMUL 1 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Valsul „Dunărea albastră" de Johann Strauss. 13.30 Radio cluh turistic. 14.00 Radioexpediţie pionierească. Concursul nr. 8. Participă reprezentative ale judeţelor Mureş, Harghita, Covasna. 15.00 De la 3 la 7. Emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară de Petre Vancea. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Zăbavă. Recită Mariana Mihuț. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Trei melodii... trei succese. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Eddie Mitchell. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. 0.03 —6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 Gintă Angela Buciu, Florentin Iosif şi violonistul Aurel Gore. 14.03 Muzică uşoară de Constantin Alexandru şi Paul Urmuzescu. 14.30 Copiii lumii cîntă. 14.45 Recital de operetă Coring Bărbulescu. 15.35 Cîntă Maria Sterian şi Nelu Orian. 16.00 Radiojurnal. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Melodii lăutăreşti. 17.35 Compozitori şi interpreţi de muzică uşoară. 18.00 Varietăţi muzicale. 18.30 Odă limbii române. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. B. Fudoianu. Emisiune de Ştefan-Augustin Doinaş.19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concert simfonic. 22.00 Romanţe. 22.20 Muzica pentru pian a lui Claude Debussy. 23.05 Muzica românească a/i. 0.02—1.00 Simfonia a IlI-a în re minor de Anton Bruckner. DUMINICA, 29 MARTIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Cîntec, joc şi voie bună. 8.10 Ilustrata muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL l 6.00 Matineu duminical. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. Gheorghe Lazăr — scenariu de Alexandru Mitru şi Aurel Tita. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.45 Primăvara a sosit — cîntece pentru copii. 10.00 A 7-a artă. 11.00 Transmisiune din Timişoara : concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul" SIMBATA, 28 MARTIE 17.00 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate : „Litera M". 19.30 Reflector. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.40 Micro avanpremiera. 20.45 Film serial Răzbunătorii. Unde se ascunde John Steed ? 21.35 Marele premiu al Euroviziunii. 22.30 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22.55 Deschizător de drumuri — Anton Pann. Cîntă Dan Moisescu Pag. 3 Agricultori ! Condiţii avantajoase de contract puteţi încheia cu I.P.T.I.— Joseni, valorificînd produsele voastre de IN în cadrul întreprinderii. Vă asigură aceasta nu numai un venit bănesc sigur, dar şi o cantitate însemnată de porumb. si \ ssis \ s\ IIII t t \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ i l t t t t l (Urmare din pagina I) ciocul ii păşise pe urme I Şi am văzut in aceasta un simbol cu semnificaţii foarte adinei. In fiecare ramură de activitate ne trebuie oameni dăruiţi fără rezerve profesiei, pretutindeni in economia noastră socialistă, din ce în ce mai înfloritoare, se cer oameni îndrăgostiţi de locul de muncă, pasionaţi fără margini. Fiecare sector (industrie, agricultură etc.) are nevoie de oameni. Şi găsesc că această continuitate din părinţi spre copii, intr ale meseriei, este o admirabilă şcoală, garantînd soliditatea profesională a omului muncii. Şi am putea cita multe nume (să mai amintim pe Madaras Ladislau, Borsos Ignat, Domokos Emeric, sau pe veteranul pădurii Nagy Dionisie), toate amintind omul harnic, omul om — cum spune poporul ! ★ Produsele Unite şi cele semitinile, ieşite din mîinile acestor oameni sînt unanim apreciate. Exportul de ruşinoase şi stejar întruneşte calităţi deosebite. Lemnul U.E.I.L. Gheorgheni, lemn al bogatelor noastre păduri este căutat în Europa, de la un capăt la altul al bătrinului continent. Mîndria pentru aceste rezultate se poate citi pe chipul tuturora, al inginerului Varga Ştefan (directorul întreprinderii), al inginerului-şef Aurel Ţinea, al maistrului-şef Prodan Victor, al şefului sortator Muszka Andrei, al tuturor celor care traduc in fapte sarcinile planului.. Un însemn de ultimă oră al pasiunii colective, la Ditrău se produc prototipurile de „case prefabricate“, după proiectul I.N.C.E.F produs de la care se scontează un frumos succes de export. Şi la aceasta nouă iniţiativă, oamenii sunt aceia care materializează în valori dimensiunile gîndului generator de proiecte Îndrăzneţe. Köllö Alexandru (şeful sectorului de industrializare) şi Vajia Ioan (maistru principal) sint in fruntea acţiunilor, mobilizîndu-şi to. ■«■M—mu varăşii de muncă, catalizind plini de avînt energiile. Şi, in acest context de general entuziasm am încercat, împreună cu oameni ai U E.I.L. să privim în viitor. Pentru că ultimul an al cincinalului, sarcinile stabilite de partid şi de stat pentru perioada următoare, obligă la o susţinută încordare a eforturilor, din partea tuturor oamenilor muncii din România socialistă. Există sufid din loc pentru îmbunătăţiri, pentru afirmarea aptitudinilor fiecărui lucrător al Întreprinderii. Mai sînt unele rămîneri in urmă ce se cer recuperate, mai trebuie întreprinse acţiuni şiluate măsuri pentru asigurarea unei creşteri constante a productivităţii muncii. Apoi, trebuie luptat cu şi mai multă hotărîre. Împotriva vechiului din lolul de a munci al unor lucrători, trebuie acordată o atenţie şi mai mare ca prin acum, de către toţi factorii răspunzători, educaţiei multilaterale a oamenilor muncii. ★ Am încercat să dau citeva dimensiuni efortului uman, aşa cum se concretizează el într-una din întreprinderile judeţului. Şi după cum acestor oameni li se cuvin laude pentru împlinirile la care au ajuns, tot la fel, aceloraşi oameni (sau numai unora dintre ei) li se cuvin arătate căile perfectibilităţii ale aspiraţiei spre mai bine. Oameni sunt cei care clădesc, lăsând în materie şi spirit valori nepieritoare. Ieri idealul nostru comunist, este ca fiecare om să se valorifice integral! OAMENII INIMII URIAŞE! ★ s s s s s s s\\ s\\ j * \ l \ s \