Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-30 / nr. 702

ANUL III, nr. 702 (Urmare din pag. 1) Iată: Se lucrează la Gura Săltavei, la fel ,la Jipirigelu, la Repejoru, ori unde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaştere s-au cheltuit atîta trudă şi bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită şi le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport in care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează in zone industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflind de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sînt invitaţi să viziteze Combinatul de hîrtie şi celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac in unităţile combinatului, pentru că anul viitor ei să urmare capacitatea proiectată — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă parcul auto. După vizitarea combinatului, coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoţiţi de directorul Fabricii de confecţii, oaspeţii vizitează principalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Se discută despre eficienţa economică a întreprinderii despre relaţiile dintre fabrică şi combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. În încheierea vizitei, secretarul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobozia. În drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşare a animalelor al întreprinderii agricole de stat - Ciulniţa. Se vizitează Cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspeţii sunt impresionaţi plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădeşte aici, de rezultatele obţinute. In timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre reşedinţa judeţului Slobozia. În piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la şantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popel, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU. Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul secretar al Comitetului judeţean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniştii, nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producţie de toate colectivele din industria şi agricultura Ialomiţei, pentru ca şi acest judeţ să-şi aducă o contribuţie substanţială la recuperarea pagubelor provocate de calamităţile recente din ţara noastră, la realizarea integrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. * Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în judeţul Ialomiţa, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare a unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forţa orînduirii noastre socialiste. Din munca şi roadele ei, din abnegaţia celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare şi în uzine se străduiesc, zi şi noapte, să dea ţării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamentele reînnoite ale acestor zile desprindem hotărîrea de neclintit a tuturor fiilor acestui pămint de a munci în aşa fel, încît şi ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu succes. Este încă o dovadă a spiritului de responsabilitate, a înaltului patriotism al constructorilor României socialiste. (Agerpres) l■l■l■ll ll■l■l■l■ll llBIBIBIHIHIKIBIHIBIBIBiaiHiaiBini 11 ■ 111 ■ I I ■ IHIJ ■ I Hil ■ IMI ■ilHIHI HIM I Hiail ■ I ■ I n CARTOFUL, cultură de bază (Urmare din pag. I) aproape 2.000 de hectare. Diferenţele de textură ale solului, şi legat de acestea, gradul de rămînere în sol a apei în urma precipitaţiilor abundente, inegala participare la muncă a cooperatorilor din diferite unităţi au dus la rămîneri în urmă. Dacă la cooperativa din Gheorgheni se poate spune că operaţiunea de plantare este practic încheiată pe cele 280 de hectare planificate, dacă la Voşlobeni 80 la sută din suprafaţă de asemenea era ocupată de cultură, nu acelaşi lucru se poate spune despre cooperativa din Valea Stambă sau Ceadin Lăzarea, unde suprafeţe întinse, mai bine de jumătate din ceea ce s-a planificat, nu au fost încă plantate. Pe tovarăşul Ciobotariu Aurel, preşedintele cooperativei din Voșlobeni l-am găsit pe marginea unei tarlale alături de țăranii cooperatori din brigada I de cîmp condusă de Colceriu Emilian. Se desfășura din plin, sub directa lui îndrumare, plantatul cartofului. — Care sînt fronturile pe care se muncește astăzi? îl întrebăm. — Dispunem de 7 tractoare, cu pluguri, grape, plantatoare de cartofi şi discuri. Cinci dintre ele, care se văd de altfel, lucrează la plantatul cartofului, mîine seară vrem să încheiem această lucrare. Concomitent se execută prăşitul cartofilor ce i-am pus mai de timpuriu, azi avem de prăşit 6 hectare. Un tractor (l-am întîlnit în drum) ară în vederea semănării orzoaicei, iar altul pregăteşte terenul. Aceasta este răspmndirea tractoarelor şi în funcţie de ele sunt repartizate şi cele trei brigăzi de cîmp, două la plantat şi una la prăşit, în general, oamenii au înţeles ce se aşteaptă de la ei şi vin la lucru cu regularitate. — Nu avem cu cine munci, oamenii nu vin la lucru decit 150, în medie, din 1.500 cîţi sînt înscrişi în cooperativă. Aceste cuvinte le auzim cîţiva kilometri mai încolo, în Valea Strîmbă, cooperativă vecină cu cea din Voşlobeni. 100 de hectare planificate, plantate numai 35, şi pe cîmp muncesc alături de mecanizatori numai brigadierii Ferico Ştefan, Balint Ludovic, Murcsek András şi Imre Ştefan. Aceştia lucrează la plantatul cartofului. In rest nimeni. Pustiu. — De ce stau lucrurile aşa de prost? — întrebăm pe inginerul agronom Munteanu Virginia, — oamenii nu ştiu că de modul cum muncesc depinde şi soarta lor? Ne întrebăm, şi totodată punem această întrebare şi proaspătului preşedinte al acestei cooperative György Imre, care este motivul pentru care cooperatorii nu se prezintă la lucru? Nu cumva consiliul de conducere, comitetul de partid au făcut prea puţin pentru mobilizarea oamenilor? Au fost explicate oamenilor sarcinile majore ce ne stau în faţă, li s-a arătat că neparticiparea la lucrări îi afectează în primul rînd pe ei? Ne îndoim că aceste acţiuni au fost întreprinse cu suficientă energie în această cooperativă. Am amintit despre cooperativa din Lăzarea ca despre una rămasă în urmă în ce priveşte plantatul cartofului. Este adevărat că din cele 485 de hectare planificate, numai 232 au fost plantate. Cu toate acestea aici se depun eforturi considerabile pentru lichidarea întîrzierii. La data de 28 mai a.f., în pofida terenului greu, se lucra din plin. Brigada I condusă de Gencsi Bálint, împreună cu 2 tractoare și 6 atelaje erau pentru cartofi, brigada a ll-a împrăștia gunoi de grajd cu 6 atelaje, brigada a lll-a şi a V-a împreună cu 1 tractor care discuta şi 13 atelaje care arau, planta cartofi, brigada a IV-a condusă de Szabó Béla ara cu 6 atelaje, iar brigada a VI, brigadier Benkő Attila cu 4 tractoare cu discuri şi 1 tractor cu semănătoare, a terminat de însămînţat 20 de hectare cu orzoaica. In total, în această cooperativă lucrau 12 tractoare şi 49 de atelaje. Intr-un asemenea ritm, este evident că lucrarea de plantare a cartofului va fi încheiată în cel mai scurt timp, iar rezultatele nu vor întîrzia şi ele să apară. HARGHITEI Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pas. 1) Iată astăzi in presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărit ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuţia statului, în oraşele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, urale. Se scandează „Ceauşescu, Ceauşescu"). Desigur, tovarăşi, şi pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute in construcţia socialistă, în creşterea bunăstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărirea de muncă a naţiunii noastre socialiste. Această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conştiinţă a naţiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor, ca strîns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăţi, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, urale. Se scandează: „Ceauşescu - P.C.R.“). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie. Avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă şi în agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Suntem încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii vor face totul pentru a recupera pagubele şi a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice. Urale. Se scandează: „Ceauşescu - P.C.R."). Am vizitat în judeţul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum şi o întreprindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am constatat că şi în acest judeţ — ca de altfel în întreaga ţară — oamenii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obligaţiile, pentru a contribui la învingerea greutăţilor provocate de calamităţi. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, în general, pe cimpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ialomiţa - muncitori, ţărani şi intelectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăţilor, şi - în acest fel - la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din judeţul Ialomiţa, ţăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, şi să le urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greutăţilor provocate de calamităţile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat şi ne preocupăm ca aceste greutăţi, aceste calamităţi, să nu influenţeze activitatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în aşa fel munca încît, în ansamblu, să asigurăm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialimului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvoltarea şi întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupindu-ne în mod susţinut de dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră, noi am considerat şi considerăm, totodată necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimperialistă. După cum cunoaşteţi, chiar în această perioadă am avut în Bucureşti multe întîlniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi mişcări de eliberare naţională. Am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaţionale chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de inundaţii. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate internaţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici in aceste zile că în diferite părţi ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominaţie şi dictat, colonialismului, pentru a impune în viaţa internaţională relaţii de colaborare şi înţelegere, principiile deplinei egalităţi în drepturi, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum o doreşte. Suntem convinşi că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinind preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obligaţiile faţă de ele înşile, cit şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naţionale şi solidaritatea internaţională există o strînsă unitate, că numai îmbinînd în mod armonios preocuparea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşterea bunăstării şi dezvoltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea internaţională, noi ne facem datoria de detaşament al mişcării comuniste, al forţelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor. Doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor organizaţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii, care au trimis ajutoare pentru sinistraţii din România, nu toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimînd mulţumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat şi ne ajută, îi asigurăm de simpatia şi solidaritatea noastră. Poporul român este şi va fi întotdeauna pentru prietenie şi pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de judeţ — tuturor locuitorilor judeţului Ialomiţa, noi succese în muncă. Vă doresc multă sănătate şi fericire (Aplauze puternice, prelungite. Urale, se scandează îndelung „Ceauşescu-P.C.R."). Pag. 3 Scurtă retrospectivă asupra evoluţiei evenimentelor legate de calamităţile naturale ce s-au abătut asupra ţării noastre întreaga ţară trăieşte încă sub impresia puternică produsă de calamităţile naturale, de bătălia îndîrjită cu apele distrugătoare. În unele zone, lupta este încă în toi. Au trecut doar două săptămîni de atunci... După cum se ştie, la începutul celei de-a doua decade a lunii mai, asupra unei însemnate părţi a teritoriului României s-au abătut subit şi năpraznic — în proporţii cu totul şi cu totul neprevăzute de meteorologi şi hidrologi — calamităţi naturale care, prin amploarea şi gravitatea lor, întrec tot ceea ce istoria noastră a înregistrat pînă acum. în dimineaţa zilei de 14 mai, presa noastră aducea la cunoştinţa opiniei publice evenimentele legate de fenomene naturale cu totul şi cu totul neobişnuite. După cum se arăta, în urma ploilor abundente ce au căzut în zilele de 12 şi 13 mai şi a topirii bruşte a unei mari cantităţi de zăpezi în zona muntoasă, rîurile Mureş, Someş, Bistriţa, Jijia şi altele s-au revărsat. Apele lor s-au asociat cu viiturile de pe versanţi scurse în mii şi mii de pîraie apărute adhoc şi au inundat localităţi oraşe şi sate. încă din primele ore de la declanşarea situaţiei extraordinare, în toate judeţele lovite sau ameninţate de ape s-au luat măsurile excepţionale ce se impuneau. Conducerea de partid şi de stat a organizat şi concentrat imediat mari forţe menite a stăvili, în măsura posibilului, inundaţiile, a preveni şi diminua pagubele materiale. Forţele noastre armate din zonă, membrii gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, întreaga populaţie, aparatul de partid şi de stat în totalitatea sa au început şi continuat zi şi noapte o bătălie eroică, dirză, perfect organizată şi sincronizată, şi de o amploare — ca şi evenimentele — cu totul şi cu totul ieşită din comun. Judeţele situate în avalul undei de viitură au fost ţinute tot timpul la curent cu evoluţia apelor, între judeţe s-a organizat o strînsă conlucrare o permanentă informare şi întrajutorare reciprocă. In felul acesta au fost salvate multe vieţi omeneşti, multe bunuri materiale. întreaga ţară a cunoscut o mobilizare fără precedent în timp de pace, ceea ce a condus, în cele din urmă, la evitarea unor distrugeri şi mai mari pe care elementele naturale le-ar fi putut provoca. Secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a mers la faţa locului; alţi conducători de partid şi de stat au fost prezenţi în judeţe. Ansamblul de măsuri luate a condus, în cele din urmă, la aceea că, acolo unde timpul material a îngăduit, eforturile eroice ale cetăţenilor din zonele ameninţate au fost încununate de izbîndă. Este grăitor, în acest sens, exemplul oraşului Arad, salvat de locuitorii săi. Presa şi radioteleviziunea din ţara noastră au ţinut pas cu pas, minut cu minut la curent opinia publică cu mersul evenimentelor, al uriaşei încleştări cu natura. Presa internaţională, posturile de radio şi televiziune europene şi de pe alte continente, agenţiile de presă internaţionale au consemnat şi ele evenimentele legate de calamităţile naturale ce s-au abătut asupra României în zilele următoare ţinînd la curent permanent opinia publică mondială cu desfăşurarea lor. După ce a trecut tăvălugul pustiitor de-a lungul malurilor de pe teritoriul românesc, in zilele din urmă apele au pătruns pe teritoriul ţării vecine, Republica Populară Ungară. Concomitent, asupra ţării noastre s-a abătut al doilea val de inundaţii, zeci de localităţi fiind lovite, unele pentru a doua oară. In acelaşi timp, în paralel cu lupta împotriva apelor declanşată pe teritoriul naţional, autorităţile au intrat în legătură cu autorităţile ungare din judeţele vecine, încă din primele ore ale zilei de 14 mai, prin telegrama nr. 3.485. Oficiul de fond funciar, gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare Timişoara a comunicat părţii ungare nivelul apelor Mureşului, între 14-17 mai, oficiul a expediat părţii ungare 14 telegrame privind nivelul apelor şi prognoza pentru Mureş. La 19 mai, tovarăşul Teodor Haş, prim-secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., a avut o întîlnire la punctul de frontieră Nădlag cu tovarăşul Komócsin, prim-secretar al Comitetului judeţean Csongrád al P.M.S.U., întîlnire la care s-a discutat situaţia creată de inundaţii. Părţii ungare i s-au dat tot timpul toate informaţiile necesare în legătură cu revărsarea apelor ce străbat cele două ţări şi i s-au prezentat măsurile luate de autorităţile române. Tot în primele ore ale dimineţii de 14 mai, C.F.F.G.A.I.F.Satu Mare a comunicat prin două telegrame părţii ungare nivelurile de pe Someş, Crasna şi Tur, comunicările continuînd şi în zilele următoare. Acţiuni asemănătoare au întreprins şi oficiile din Arad şi Oradea, ca şi organele centrale. Astfel, au fost convorbiri telefonice între ing. Lucian Popovici, directorul general al Direcţiei generale a gospodăriei apelor din M.A.S., şi ing. Vajda József, vicepreşedinte în Oficiul Naţional al Apelor - Budapesta, precum şi între ing. Barbu Popescu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii şi tovarăşul Fehér Lajos, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.U. La 18 mai, autorităţi româneşti au vizitat teritoriul maghiar şi autorităţi maghiare au efectuat un zbor de recunoaştere cu elicopterul în zonele inundate pînă la Arad. Lupta cu apele a intrat într-o nouă etapă. Capriciile naturii fac ca apele revărsate, care au trecut de pe teritoriul României pe cel al Ungariei, să se întoarcă, printr-un adevărat Circuit, din nou în ţara noastră, ridicînd noi pericole, punînd noi probleme în faţa cetăţenilor noştri greu încercaţi în această îndelungată bătălie cu stihiile dezlănţuite. Astfel, ca urmare a marilor cantităţi de apă aduse de Tisa, pe Dunăre s-a format o undă de viitură ce va parcurge cursul românesc al fluviului între 2 şi 12 iunie. Sunt ameninţate localitătăţile de pe fluviu, porturile, marile lucrări de desecări şi îndiguiri întreprinse în ultimii ani, bălţile Brăilei şi Ialomiţei, care cuprind o uriaşă bogăţie cerealieră, in ţara noastră se iau acum măsurile impuse de noua situaţie. Importante resurse şi umane şi materiale sunt concentrate în zonele periclitate de eventuale revărsări ale Dunării. Mobilizarea acestor forţe, abnegaţia cu care oamenii muncesc zi şi noapte, faptele de vitejie, eroism, devotament pe care ziarele, radioul şi televiziunea ni le aduc în fiecare zi, ne conduc la certitudinea că marea bătălie împotriva furiei apelor va fi cîştigată. Poporul român, a cărui voinţă se dovedeşte de neînfrînt, este hotărît ca, sub conducerea partidului comunist şi a guvernului, să nu cedeze nici un pas în lupta cu puhoiul apelor, să-şi apere avutul, viaţa sa nouă, viitorul luminos al patriei. GEORGE-RADU CHIROVICI 0 expresie elocventă .(Urmare din pag. 1) maghiari, germani şî de alte naţionalităţi, într-o impresionantă unitate şi manifestînd un fierbinte patriotism, au desfăşurat o luptă eroică împotriva stihiilor dezlănţuite, pentru limitarea proporţiilor distrugerilor. Hotărîrea nestrămutată cu care întregul nostru popor - unit în jurul partidului, al conducerii de partid şi de stat - a trecut la înlăturarea, într-un timp cît mai scurt, a consecinţelor grave ale acestor mari calamităţi naturale, ca prin eforturi înzecite în muncă, prin rezultatele obţinute în creşterea producţiei să contribuie la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii, la asigurarea condiţiilor ca dezvoltarea economiei noastre naţionale să nu fie impietată, ca sarcinile planului de stat pe acest an să poată fi îndeplinite cu succes, constituie o impresionantă manifestare a puternicii solidarităţi socialiste a oamenilor muncii din ţara noastră, a unităţii şi spiritului de întrajutorare al poporului nostru ilustrează pregnant capacitatea de mobilizare a partidului nostru, unitatea de monolit a întregului popor în jurul înţeleptului său conducător. Concretizate în hotărîrea oamenilor muncii din industrie, a personalului instituţiilor de stat şi obşteşti de a da o parte din salariul lor pentru acoperirea pierderilor provocate de inundaţii, în strîngerea şi trimiterea de către ţărănime a importante cantităţi de produse agricole pentru judeţele sinistrate, în ajutorul acordat de toate categoriile de cetăţeni prin obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente şi depuneri în contul C.E.C. 2.000, acţiuni la care participă milioane şi milioane de oameni, practic întregul popor, constituie o expresie elocventă, strălucită a forţei şi viabilităţii orînduirii noastre socialiste. Repunerea grabnică în funcţiune a capacităţilor de producţie, măsurile luate pentru sprijinirea celor sinistraţi, toate dovedesc forţa economiei noastre naţionale, capacitatea ei de refacere, de redresare şi continuă dezvoltare. Toate acestea vădesc, totodată, forţa statului nostru socialist, capacitatea sa ca în asemenea împrejurări deosebit de grele să-şi manifeste cu deosebită pregnanţă rolul său de organizator al vieţii economice şi sociale a ţării. Oamenii muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, însufleţiţi de comunişti, alăturîndu-se eforturilor eroice ale întregii noastre naţiuni socialiste, participă cu deplină dăruire şi abnegaţie la marea încleştare pentru remedierea urmărilor grave ale calamităţilor. Ei s-au angajat ca, paralel cu recuperarea pagubelor pricinuite de revărsarea apelor, care se ridică la peste 30 milioane lei, să realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie peste plan în valoare de 44,7 milioane lei şi să depăşească cu 2,7 milioane lei valută, livrările către export. întreaga populaţie a judeţului îşi mobilizează forţele pentru a-şi îndeplini şi depăşi angajamentele, contribuind pe măsura devotamentului ei nemărginit faţă de patrie şi partid la efortul întregului popor, aducîndu-şi din plin Contribuţia, cu încredere şi optimism, la înălţarea pe noi culmi de dezvoltare şi înflorire a scumpei noastre patrii, România socialistă. Pas pe loc (1'nnuie din pag. 1) Aici părerile diferă. Fiecare spune cum îi vine în minte pe moment. - Zece zile - răspunde dezinvolt Keresztes Carol, inginerul cooperativei. - Tot atîta, adaugă Antal Géza, brigadier. Şi acest dialog continuă şi cu ceilalţi brigadieri, pînă cînd, secretarul de partid reduce cifra de 10 la numai 7. Se poate şi în 7 zile, ne răspunde Lukács Béla, secretarul Comitetului de partid comunal. Comunitatea de păreri lipsea. Era vădită lipsa unui plan de acţiune. Oare consiliul de conducere al cooperativei nu cunoaşte potenţialul de care dispune, posibilităţile ce le are pentru grăbirea însămînţărilor? Mai mult, nici unul din cei aflaţi la sediul cooperativei nu cunoştea adevărata situaţie a braţelor de muncă existente pe ogoare. - Ce suprafaţă va fi însămînţată astăzi? — ne-am adresat inginerului Keresztes Carol. - Şapte hectare. - Şi cine au mai rămas? - 205. Mult, tovarăşe Keresztes, foarte mult, tovarăşe preşedinte, Maja Dionisie. Timpul este favorabil. Nu s-a făcut totul pentru bunul mers al lucrărilor. Mobilizarea tuturor sătenilor, de la mic la mare, pentru a face totul ca aceste suprafeţe inundate să fie recuperate, lipsea de pe agenda de lucru a cooperativei din Feliceni. Cooperatorii Bokor Péter, Albert Alexandru, Pál Jolan, András Iria, Benedek Ilona, Csiszár Irma, Bartos Agneta n-au ieşit deloc la lucru. De ce se eschivează de la înalta îndatorire patriotică de a munci pe ogoarele cooperativei? Dar oare au făcut totul cei răspunzători de bunul mers al lucrărilor, pentru o mobilizare pe măsura posibilităţilor existente? Realitatea ne-a dovedit-o clar că nu. Nu trebuie şi nu este permis să tolerăm această indisciplină. Zilele care au mai rămas, trebuie fructificate la cota maximă. Organizaţia de partid din comuna Feliceni, Consiliul popular, conducerea cooperativei, trebuie să-şi mobilizeze toate forţele. Măsuri stabilite de Consiliul de Miniştri Recent, Consiliul de Miniştri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucît, în împrejurările determinate de inundaţii, o serie de bunuri din patrimoniul organizaţiilor socialiste, precum şi ale cetăţenilor, au fost dislocate, s-a stabilit obligaţia pentru cetăţenii care deţin bunuri de orice fel ce nu le aparţin să le declare în termen de 4 ore, celor care le aparţin sau, dacă aceştia nu le sunt cunoscuţi, organelor de miliţie. In acelaşi timp, hotărîrea prevede sancţionarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în totalitate şi la termen bunurile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie, ce trebuie respectată de fiecare cetăţean, ci şi o îndatorire patriotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat.