Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-31 / nr. 703
Sportivii spun prezent Biroul Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport a hotărît ca toate încasările ce se vor efectua în etapa de duminică a campionatului judeţean de fotbal, să fie depuse în contul 2.000. Totodată, s-a hotărît ca în zilele de 4 şi 11 iunie, la Miercurea- Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, echipele divizionare de fotbal din judeţul nostru să dispute un turneu fulger de fotbal - tur-retur - sumele încasate urmînd a fi depuse în acelaşi cont. Pătrunşi de un înalt spirit de solidaritate, caracteristic întregului nostru popor cu cetăţenii din zonele calamitate, arbitrii de fotbal din judeţul nostru, au hotărit să renunţe la haremurile de arbitraj, sumele cuvenite urmînd a fi de-i puse în contul omeniei. ANUL ill. nr. 703 /N In greaua încercareAlături de uriașul efort al tarii ✓ „Un singur telefon mai avea voce. Eram într-o mare tulbure. Primul lucru a fost să salvăm tonele de carbid, acest dublu pericol. Francisc Benedek, Francisc Balog, şi inginerul-şef Ştefan Făbian ne-au salvat de o posibilă explozie. — Nu eşti obosit ? — Ei, asta-i... zise omul cu ochii roşii, cel ce nu părăsise atelierul de sîmbătă pînă luni noaptea, electricianul Iosif Varga. D In 14 mai, ora 14 strungarii şi-au reluat lucrul. Apele îşi arătau încă colţii în incinta întreprinderii. — Duminică toţi meşterii au lucrat continuu 24 de ore la uscarea şi refacerea celor 10 motoare. Pentru unele a fost nevoie de 60 de ore, atîta apă înghiţiseră ! Prin muncă voluntară vom executa rebobinarea lor. — In 15 mai lucram cu o capacitate de 100 la sută. — Vom reface pierderea prin muncă patriotică, ne spunea mecanicul Dionisie Balint, şi el unul dintre cei ce au depăşit 24 de ore, fără să-i cadă pleoapele, lîngă unelte. Vestita echipă de electricieni de la Tehnoutilaj e din nou la înălţime, nici la greu oamenii aceştia, români şi maghiari uniţi într-o familie a muncii, nu se dezmint. — In noaptea aceea, de la secretarul organizaţiei de bază, Gáspár Borbély la maistrul Luca Nándor, inginer-şef ori director, cu toții eram aici. — Da, sună categoric afirmația lui Gavril Columban. — Tot ce-a fost și este omeneşte posibil s-a făcut, replică electricianul Attila Simon. Pentru noi pierderile sunt mici, le vom reface un timp scurt, pentru ţară însă sunt catastrofale. Vom fi alături de toţi, vom ajuta cu tot ce ne stă în putere la reconstrucţie, ne spune inginerul-şef, Ştefan Fábian, omul a cărui biografie coincide cu cea a Tehnoutilajului din Odorheiu Secuiesc. Trec printre strungarii ale căror chipuri se luminează de scînteierea şpanului, se rotunjesc cilindrii, se finisează cu exactităţi de sutimi de milimetru. Trec printre sudorii care se învăluie de flăcări şi auriu joc de artificii. Cei ce în noaptea prăpădului apărau avutul ţării astăzi se întrec intr-un aprins dialog al muncii. Şi dincolo de muncă îşi pune pecetea omenia, această eternă faţă a solidarităţii umane, muncitorii au dăruit din salariu 280 de mii lei pentru fondul de ajutorare a sinistraţilor. — Vom fi mai buni ca oricînd. Este chemarea noastră, a tuturor. Vom dovedi prin muncă, precizează Mihai Török. Cuvintele sunt certitudini în aceste locuri. Un sentiment de încredere, tonic, un sentiment viu, al vieţii se poate citi în expresia chipurilor lor. Un cîntec dincolo de durere. ION IUGA La limita posibilului i Refac căile de transport Furia apelor a provocat serioase distrugeri drumurilor şi podurilor din zona Odorheiului. îndată după retragerea apelor, locuitorii au trecut, cu toate forţele, la refacerea celor 13 poduri stricate şi a unuia distrus complet, de apele Tîrnavei Mari. Colectivul de la Şantierul de drumuri şi poduri din Odorheiu Secuiesc, în colaborare cu consiliile populare, a reparat în bună măsură podurile de la Oţeni, Porumbenii Mari, Brădeşti şi din alte localităţi. Consiliile populare din Feliceni şi Ulieş au pus la dispoziţia constructorilor 30 m.c. bușteni de stejar. Acolo unde construirea podurilor necesită mai mult timp, circulația se desfășoară normal pe podurile improvizate. CREŞTE FONDUL DE AJUTORARE Din ce în ce mai mulţi sunt salariaţii instituţiilor din oraşul Topliţa, care s-au angajat să doneze la fondul de ajutorare a sinistraţilor salariul pe o lună. După cei 15 salariaţi ai secţiei „Partizanul", cadrele didactice ale liceului, medicii ,de, la Spitalul unificat, au hotărît, de asemenea, să contribuie cu salariul pe o lună. Cadrele didactice ale Şcolii generale nr. 7, au donat la acelaşi fond, salariul pe cite o jumătate de lună. Pînă în momentul de faţă, contribuţia salariaţilor din oraşul Topliţa, se cifrează la 1.981.710 lei. (Urmare din pag. X) Cu toate că în ziua de 27 mai am întîmpinat mari greutăţi în mobilizarea la muncă a cooperatorilor, în ziua următoare situaţia s-a îmbunătăţit în mod substanţial, în prezent se lucrează la pregătirea terenului, la plantatul cartofilor, întreţinerea culturilor, precum şi alte lucrări agricole de sezon. La Cooperativa agricolă de producţie din Racu a început plantatul cartofilor. Aici însă, consiliul de conducere, prin brigadierii de cîmp, concomitent cu selectarea seminţei de cartofi şi plantarea acestora, ar fi putut trece la efectuarea primei praşile la sfecla de zahăr — lucrarea e necesară pe o suprafaţă de 15 hectare. Aş vrea să menţionez iniţiativa lăudabilă a inginerului Szöcs Zoltán. Cu o echipă de şase mecanizatori, a luat cu asalt o parcelă de 10 hectare pe care se lucrează la discuire, arat, administrat îngrăşăminte chimice şi plantatul cartofilor. La Cooperativa agricolă de producţie din Satu Nou se lucrează la pregătirea terenului, baronii şi întreţinerea culturilor. Circa 100 cooperatori au început prima praşilă la cultura sfeclei de zahăr. La Siculeni în afară de arături la una din brigăzi - e unica la care terenul permite - se lucrează la plantatul cartofilor şi întreţinerea culturilor. Aş vrea să menţionez în mod deosebit munca de calitate pe care o depune mecanizatorul Szabó Beniamin - în circa 4 ore, pe un teren destul de greu, a reuşit să planteze 3 hectare cartofi. Ce măsuri s-au luat pentru recuperarea culturilor compromise? — La grîu, au fost compromise 50 hectare. Din acestea, 15 hectare fiind distruse complet, vor fi reînsămînţate cu cartofi (Racu), iar pe restul continuă, şi în prezent, să se efectueze lucrări de canalizare, în etapa următoare se preconizează administrarea de îngrăşăminte chimice - 200 kg azotat de amoniu la un hectar. La Ciceu au fost compromise 15 hectare sfeclă de zahăr. Pe parcelele ale căror culturi nu-şi revin total, se va efectua o reînsămînţare, iar în rest se va recurge la o completare a golurilor prin plantare. Cînd credeţi că se vor termina insămînţările? — Dacă timpul ne permite, cu toate că suprafaţa rămasă e destul de mare, avem toată încrederea că cel tîrziu în ziua de 4 iunie vom termina lucrările în întregime. Deoarece, încă nu se pot utiliza tractoarele şi maşinile agricole la întreaga lor capacitate, s-au luat măsuri — sunt şi respectate ca toate atelajele să fie la cîmp. Cooperatorii, chiar şi cei care lucrează la întreprinderi de stat demonstrează că nu pregetă nimic pentru depăşirea actualelor greutăți provocate de calamitățile naturale. (Urmare din pag. I) La orzoaică au mai rămas de însăminţat 150 hectare, la care urmează să fie efectuate în întregime lucrările de pregătire a patului germinativ. Faptul că în ziua de 29 mai 1970, la una dintre brigăzi a fost descoperită o parcelă de 4 hectare svîntată şi, bineînţeles, imediat însămînţată, e considerat de către inginerul agronom Imre Kárel, ca un prim succes. De mîine se va putea lua cu asalt o altă parcelă de 30 hectare, dar de această dată se vor putea folosi şi tractoarele. In zilele imediat următoare se va intra cu toate forţele, folosindu-se cu precădere plugurile cu tracţiune animală. Cu aceeaşi intensitate se lucrează şi la plantatul cartofilor. De însămînţat a mai rămas o suprafaţă de 180 hectare - 160 hectare sunt pregătite. In prezent, o bună parte din cele 60 atelaje au fost antrenate la transportul de sămînţă şi plantatul cartofilor. Dacă în ziua de 28 mai, la două brigăzi — a ll-a şi a IV-a - nu s-au plantat decit opt hectare, în zilele următoare la toate brigăzile s-a reluat munca, obţinîndu-se şi primul succes prin însămînţarea a 34 hectare. Indicaţia consiliului de conducere, ca fiecare cooperator să lucreze efectiv cel puţin 12 ore este îndeplinită cu exactitate. La sfecla de zahăr, însămînţată în întregime, s-a trecut la efectuarea lucrărilor de întreţinere. Praşila întîi a fost executată pe o suprafaţă de 15 hectare, din 42 hectare însămînţate. „Cel tîrziu, la 3 iunie, lucrarea va fi terminată în întregime’’, ne asigură inginerul agronom. In acelaşi timp, se efectuează şi însămînţarea trifoiului sub plante protectoare pe o suprafaţă de 125 hectare. Folosirea maşinilor fiind imposibilă, lucrarea se execută numai manual. Programul de lucru al zilelor ce urmează e axat în întregime pe ideea intensificării la maxim a tuturor lucrărilor agricole de sezon. De azi s-a trecut la plantatul cartofilor şi la brigada a doua, iar de mîine se vor putea folosi, parcele mai zvîntate, maşinile de plantat. In acelaşi timp, avînd în vedere instabilitatea timpului, ca şi depăşirea cu mult a condiţiilor optime, consiliul de conducere preconizează folosirea vacilor cu lapte, dar neproductive în prezent, la tractarea plugului. Din discuţiile ulterioare, avute cu Todoran Constantin, secretarul comitetului comunal de partid, am reţinut: „Toate forţele de care dispunem, vor fi utilizate la maxim, în vederea terminării lucrărilor agricole şi efectuarea, în acelaşi timp, a celor de întreţinere. Brigadierii respectă programul stabilit. Maşini şi unelte agricole avem suficiente. Cooperatorii vin să ne întrebe: „Azi unde se poate lucra?" în plus, nu am ce spune". Imperativ social urgent: acţiunea Raportez PARTIDULUI că noi, muncitori, tehnicieni, ingineri din staţia Odorheiu Secuiesc am fost la posturi. Nu avem daune materiale, am lucrat ziua şi noaptea pentru stăvilirea apelor, pentru protejarea avutului nostru naţional. Şi mai raportez PARTIDULUI că suntem la posturi, acolo unde ne cere societatea ! Acestea sunt cuvintele lui AUREL VARVARA, şeful Staţiei C.F.R. Odorheiu Secuiesc. Ne facem datoria de a le pune in paginile ziarului, de a transmite PARTIDULUI COMUNIST ROMAN raportul comuniştilor, a tuturor muncitorilor din Complexul C.F.R. Odorheiu Secuiesc. ...La 13 mai 1970, orele 9,30 apa pătrunde in incinta staţiei inundă macazele 1,3,5. După aproximativ o oră s-au intrerupt toate mijloacele de comunicaţie si telecomunicaţie. Staţia era izolată de restul secţiei. Primele măsuri luate au fost: evacuarea urgentă a materialului rulant mărunt, evacuarea mărfurilor care puteau fi supuse degradării. ...Nu am înregistrat nici o pagubă materială. Și, după ce apele s-au retras, am început verificarea liniilor curente. La km. 31, apele au spălat importante cantităţi de terasament, provocînd goluri care trebuiau umplute. Trebuia să facem trenuri de intervenţie. Am păstrat sub presiune locomotiva 230.321. Din data de 15 mai am făcut zilnic cite 4 trenuri de lucru, transportînd în linie curentă balast adus, tot prin muncă patriotică, de la o distanţă de 20 km. ... Picherul districtului se numeşte Lenghel Ioan Lenghel. Timp de trei zile nu putea fi recunoscut dintre muncitori. Mînuia uneltele, dirija munca, era întotdeauna acolo unde era nevoie. ... Din ziua de 20 mai am dus şi am lăsat în linie curentă, acolo unde muncitorii se luptau să recupereze fiecare minut bun de muncă, acolo unde trebuia refăcută infrastructura căii ferate, am dus acolo un vagon de clasă pe care l-am transformat în dormitor. .., întreprinderea 52, construcții căi ferate Sibiu, care lucrează pentru refacerea liniei Odorheiu Secuiesc - Sighişoara a predat parţial în circulaţie anumite porţiuni. Au fost restabilite comunicaţiile telefonice cu restul reţelei feroviare. .. .Tovarăşul AUREL VARVARA raportează, şi redactorul acestor rînduri nu face decit să-şi îndeplinească o datorie de onoare, aceea de a transmite PARTIDULUI cuvintele sale. Ceferiştii, puternic detaşament al clasei muncitoare sunt la posturi, acolo unde interesele societăţii noastre o cer. Şi mai raportăm că întotdeauna, ziua sau noaptea, interesele societăţii noastre vor fi pentru noi poruncă, literă de lege! GEORGE BOITOR COCARDELE „1 IUNIE" Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Consiliul Naţional al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 şi 25 iunie a.c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor, in colaborare cu alte organizaţii obşteşti, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse in contul C.E.C. 2.000. (Unnare din pag. 1) derile pentru mecanizarea agriculturii în vederea extinderii sale. În zilele următoare ritmul zilnic va fi de 30 hectare la plantatul cartofilor. După ce anterior au fost terminate 6 hectare, din ziua de 30 mai s-a început prima praşilă la cartofi și la brigăzile a ll-a și a lll-a. La sfecla de zahăr nu s-au însăminţat decit 12 hectare din 25. Deoarece plantele au răsărit, iar buruienile ameninţă cultura, întreaga suprafaţă a fost împărţită pe familii de cooperatori, în aşa fel încît, în cel mai scurt timp întreaga lucrare să fie efectuată, in acest context de eforturi menţionăm şi intenţia consiliului de conducere de a renunţa la însămînţarea a 15 hectare cu ovăz , perioada de vegetaţie nu permite şi folosirea acestora pentru suplimentarea planului de însămînţări la in şi cartofi. La in se vor însămînţa în plus circa 20 hectare, iar producţia a şi fost asigurată prin întocmirea unui contract suplimentar cu Combinatul de in şi cînepă Gheorgheni. Pentru a afla şi preocupările actuale ale brigadierilor de cîmp am solicitat acestora un răspuns la întrebarea: Ce veţi face? pe care îl redau în continuare. Antal Dominic - Brigada I. Tractoare, maşini agricole şi braţe de muncă avem suficiente. Doar timpul să ne lase în pace. Dar, pentru a ne putea lupta cu el, ca de la egal la egal, am luat măsuri de folosire a atelajelor la arat, însămînţat, administrat îngrăşăminte, intr-un cuvînt, la toate lucrările agricole de sezon. în cel mult şase zile vom termina însămînţările. In acelaşi timp se va continua şi praşila întîi la cartofi. Hajdu Lazăr - brigada a ll-a. Din 57 hectare plan însămînţări cartofi nu am realizat decit 12 hectare. E foarte puţin. Terenul nu a permis mai mult. Prin folosirea atelajelor, în maximum cinci zile, vom termina plantarea întregii suprafeţe rămase. Aş vrea să menţionez că am început aplicarea de amendamente pe bază de calciu pe o suprafaţă de 16 hectare. Solomon Gergely - brigada a lll-a. Pe cele 30 hectare cartofi încă neînsămînţate am început folosirea marcatorului cu tracţiune animală, deoarece cu alte unelte nu se poate lucra. In schimb, pe cele 30 hectare însămînţate în prima etapă am trecut la efectuarea primei praşile pe care o vom termina în cîteva zile. La sfecla de zahăr prașila întîi a fost terminată pe 7 hectare. HARGHITEI (Urmare din pag. 1) ar trebui să ia măsurile ce se impun de la sine în situaţia actuală. In primul rînd, pentru a permite dezvoltarea normală a plantelor în condiţiile cînd apa musteşte la suprafaţa solului, ar fi indicată, după părerea noastră, o privire de buruieni, ceea ce ar înlesni şi evaporarea apei. Să avem în vedere şi faptul că terenul respectiv a produs în anul trecut o cantitate record de cartofi, astfel incit, starea de fertilitate naturală creează posibilitatea obţinerii şi în acest an, a unei producţii ridicate de sfeclă de zahăr. Tarlalele cu orzoaică. Stratul compact de argilă aflat la o mică adîncime, nu permite scurgerea normală a apei, ceea ce se simte şi în starea culturilor. Primele ădăcini au putrezit. Penru a se grăbi dezvoltarea din nou a acestora — proces deja semnalat - se impune o acţiune de sprijinire a luptei dintreviaţă şi moarte". O cerensăşi producţia. In aste zile - ne spune brigadierul — vom efectua o grăpare uşoară, însă, pentru a veni cu adevărat în ajutorul plantelor, va trebui să administrăm, pe cele 41 hectare, circa 30 tone azotat de amoniu. Avem o repartiţie pe trimestrul III şi IV (anul trecut am avut pe trimestrul I (? n.r.) dar e prea tîrzie. Acum ne trebuie. Din acest motiv cerem Direcţiei agricole judeţene să găsească o modalitate concretă şi cît mai urgentă, ca din repartiţia pe acest an să ni se asigure cantitatea de azotat de amoniu solicitată. Eforturi susţinute se depun la toate brigăzile acestei unităţi agricole, însămînţatul sfeclei de zahăr s-a terminat. Din cele 67 hectare, pe 40 hectare s-a efectuat praşila întîi, iar pe şapte, praşila a doua. La cartofi a mai rămas de plantat o suprafaţă de 70 hectare. La o singură brigadă - a IV-a - se poate folosi maşina de plantat, tractată mecanic, în rest se utilizează plugul. Pe tarlalele încă nepregătite, se transportă îngrăşăminte naturale, în timp ce la brigada a doua s-a terminat prima praşilă la cartofi, pe o suprafaţă de 15 hectare. La brigada întîi a început boronitul culturii însămînţate în prima fază — 20 hectare. în schimb, această fugitivă „fotografiere" a situaţiei ne dezvăluie lărgimea frontului atacat. Toate atelajele lucrează din plin. O parte din tractoare au putut intra în brazdă. Peste 200 cooperatori — necesarul normal au răspuns prezent. „In aceste zile se destăinuia preşedintele — oamenii sînt aceia care vin să ne întrebe: „azi unde să mergem la lucru?”. Sperăm ca pînă în ziua de 4 iunie, cel tîrziu, să terminăm însămînţarea tuturor suprafeţelor". Raid realizat de T. PARLEA TOPLIŢA Contribuţia O importantă contribuţie la fondul pentru ajutorarea sinistraţilor au adus cadrele didactice şi elevii Liceului din Topliţa. Numai contribuţia din salariul profesorilor, învăţătorilor, personalului tehnico-administrativ şi a celorlalţi angajaţi se ridică la 87.587 lei. 48 salariaţi au donat salariul pe o lună, iar ceilalţi pe cite o jumătate sau un sfert din lună. Din donaţiile elevilor s-au totalizat 396 articole de îmbrăcăminte, alimente în valoare de 3.000 lei, 2.200 manuale şcolare şi peste 700 diferite rechizite şcolare (ghiozdane, mape, caiete, creioane etc.). Tot la fondul pentru ajutorarea sinistraţilor vor fi incluşi şi banii proveniţi din susţinerea unor programe cultural-artistice şi sportive. Vor fi organizate pînă la sfîrşitul anului şcolar cite o serbare cu fiecare ciclu de elevi, precum şi meciuri de fotbal, volei şi alte manifestări sportive. In ce priveşte acţiunile de muncă patriotică, direcţiunea şcolii în colaborare cu organizaţia U.T.C. a întocmit un plan amănunţit de desfăşurare, in momentul de faţă, zilnic participă cite o clasă la construirea noului liceu, iar în perioada de vară vor fi organizate patru serii a cite 75 de elevi pentru şantierul tineretului, precum şi pentru adunarea unor plante medicinale şi deşeuri de hîrtie, sticlărie etc. Contribuţia totală a tineretului din Topliţa la fondul de ajutorare a sinistraților se cifrează pînă acum la peste 100.000 lei. Pag. 3 Economisirea materialului lemnos (Urmare din pag. I) fag, de asemenea, s-au obţinut rezultate frumoase economisindu-se 264 mc cherestea fag în echivalent, adică faţă de un consum planificat de 2,200 mc cherestea fag/ mc ladă s-a realizat un Consum de 2,037 mc, evidenţiindu-se acelaşi sector din Tulgheş. Spuneam mai înainte că o mare importanţă în stimularea economiilor de materii prime o are şi planificarea consumurilor specifice. Considerăm că o parte din depăşirile de consumuri în anul 1969 se datoresc tocmai neplanificării pe o bază reală a consumurilor specifice. Astfel, a fost depăşit consumul planificat de cherestea fag cu 3.909 mc și cel de placaj cu 420 mc la sortimentul lăzi placaj PFL, economisinduse, în schimb-711 mc PFL. Nu este încă vorba de depășiri sau economii reale, deoarece e vădit că nu se poate planifica un consum specific global pe sortimentul lăzi placaj — PFL, din moment ce nu se cunosc anticipat tipurile de lăzi ce le vom produce, avînd în vedere faptul că fiecare tip de ladă are consumuri diferite de cherestea fag, placaj sau PFL. Anomalia semnalată mai sus persistă și în acest an cînd, la fel, fără a se cunoaşte anticipat tipurile de lăzi pe care le vom produce ni s-au planificat de către organele superioare consumuri globale, atît pentru cheresteaua de fag, cît şi pentru placaj şi PFL. In acest an, toate consumurile specifice, atît cele planificate departamental, cît şi cele planificate de C.E.I.L. sau de noi, s-au redus cu circa 5 la sută faţă de cele din 1969. Pentru realizarea acestei sarcini se pune problema asigurării cantitative şi calitative a stocurilor de materie primă, — operaţii mult îngreunate de calamitatea ce s-a abătut asupra noastră — mai ales la produsele gaterate, unde se cere o atenţie cît mai mare pentru sortarea buştenilor, asigurarea materiilor prime de aceiaşi calitate şi dimensiuni cel puţin pentru o repriză de lucru. Dacă acest deziderat se poate realiza mai uşor la speciile din producţia internă este mai greu însă la stejar, pe care-l primim în întregime din afara întreprinderii. Aici, onorarea în termen a contractelor de către furnizori are un rol hotărîtor, atît pentru realizarea planului de producţie, cît şi pentru realizarea şi reducerea consumului specific. In vederea reducerii consumurilor specifice a început o acţiune de revizuire a normelor de consum. Această acţiune a început la Fabrica de lăzi Gheorgheni, urmînd a fi continuată şi la celelalte sectoare şi produse. Problema se pune în a găsi care este materia primă dimensional şi calitativ cea mai potrivită executării unui produs şi apoi, pe baza unor balanţe de resurse, să se găsească căi pentru a destina materiile prime convenabile pentru produsele în cauză. Deoarece structura dimensională şi calitativă a masei lemnoase variază de la an la an, se impune stabilirea de consumuri specifice la produsele gaterate pe categorii de diametre, iar consumul global stabilit să fie o rezultantă a acestora. In felul acesta s-ar putea stabili un consum specific mai real și, totodată, sortimentele cele mai rentabile. Tot pentru reducerea consumului specific la produsele gaterate din răşinoase pentru anul 1970 şi în continuare, la unitatea noastră a fost introdus în producţie, în hala gatere, încă un ferăstrău panglică, prin folosirea căruia la debitat cherestea, datorită faptului că pînza este mai subţire decit pînzele de gatere, se obţine o economie substanţială de material lemnos, implicit, reducîndu-se consumul specific. Conducerilor sectoarel*lor, fiecărui lucrător al unităţii îi revine sarcina patriotică de a gospodări cu grijă materia primă, căci şi azi mai sunt cazuri de degradări de materie primă, îndeosebi din cauza stivuirii sau depozitării necorespunzătoare. Avînd la bază aceste probleme cît şi alte propuneri care se vor ivi, credem că în viitor rezultatele vor fi mai bune în această direcţie. I Întreprinderea judeţeană pentru valorificarea legumelor şi fructelor I.L.F. Harghita N o ■ gestionari SMS □ gestionare mai în conformitate cu legea Nr. 22/1969, pentru toate oraşele judeţului. Informaţii suplimentare la sediul I.L.F. Miercurea-Ciuc, Str. Uzina electrică nr. 2, sau la telefonul 459. AM FABRICA DE TRICOTAJE Miercurea-Ciuc, str. 7 Noiembrie nr. 62 Angajează: fochiţii gradul 2 mai 9 electricieni