Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-31 / nr. 703

­ Sportivii spun prezent Biroul Consiliului jude­ţean pentru educaţie fizică şi sport a hotărît ca toate încasările ce se vor efectua în etapa de duminică a campiona­tului judeţean de fotbal, să fie depuse în contul 2.000. Totodată, s-a hotă­rît ca în zilele de 4 şi 11 iunie, la Miercurea- Ciuc şi Odorheiu Secu­iesc, echipele diviziona­re­­ de fotbal din ju­deţul nostru să dispute un turneu fulger de fot­bal - tur-retur - sumele încasate urmînd a fi depuse în acelaşi cont. Pătrunşi de un înalt spirit de solidaritate, ca­racteristic întregului nos­tru popor cu cetăţenii din zonele calamitate, arbitrii de fotbal din ju­deţul nostru, au hotărit să renunţe la haremuri­le de arbitraj, sumele cuvenite urmînd a fi de-i puse în contul omeniei. ANUL ill. nr. 703 /N In greaua încercareAlături de uriașul efort al tarii ✓ „Un singur telefon mai avea voc­e. Eram într-o mare tulbure. Primul lucru a fost să salvăm tonele de carbid, acest dublu pericol. Francisc Benedek, Francisc Balog, şi ingi­­nerul-şef Ştefan Făbian ne-au salvat de o posibi­­lă explozie. — Nu eşti obosit ? — Ei, asta-i... zise omul cu ochii roşii, cel ce nu părăsise atelierul de sîmbătă pînă luni noaptea, electricianul Io­sif Varga. D In­ 14 mai, ora 14 strungarii şi-au reluat lu­crul. Apele îşi arătau încă colţii în incinta în­treprinderii. — Duminică toţi meş­terii au lucrat continuu 24 de ore la uscarea şi re­facerea celor 10 motoare. Pentru unele a fost ne­voie de 60 de ore, atîta apă înghiţiseră ! Prin muncă voluntară vom exe­cuta rebobinarea lor. — In 15 mai lucram cu o capacitate de 100 la sută. — Vom reface pierde­rea prin muncă patriotică, ne spunea mecanicul Dio­nisie Balint, şi el unul dintre cei ce au depăşit 24 de ore, fără să-i cadă pleoapele, lîngă unelte. Vestita echipă de elec­tricieni de la Tehnoutilaj e din nou la înălţime, nici la greu oamenii aceştia, români şi maghiari uniţi într-o familie a muncii, nu se dezmint. — In noaptea aceea, de la secretarul organizaţiei de bază, Gáspár Borbély la maistrul Luca Nándor, inginer-şef ori director, cu toții eram aici. — Da, sună categoric afirmația lui Gavril Co­­lumban. — Tot ce-a fost și este omeneşte posibil s-a fă­cut, replică electricianul Attila Simon. Pentru noi pierderile sunt mici, le vom reface un timp scurt, pentru ţară însă sunt catastrofale. Vom fi alături de toţi, vom ajuta cu tot ce ne stă în putere la recon­strucţie, ne spune ingine­­rul-şef, Ştefan Fábian, omul a cărui biografie coincide cu cea a Teh­­noutilajului din Odorheiu Secuiesc. Trec printre strungarii ale căror chipuri se lumi­nează de scînteierea şpa­­nului, se rotunjesc cilin­drii, se finisează cu exac­tităţi de sutimi de mili­metru. Trec printre sudorii care se învăluie de flăcări şi auriu joc de artificii. Cei ce în noaptea pră­pădului apărau avutul ţă­rii astăzi se întrec intr-un aprins dialog al muncii. Şi dincolo de muncă îşi pune pecetea omenia, această eternă faţă a solidarităţii umane, mun­citorii au dăruit din sala­riu 280 de mii lei pentru fondul de ajutorare a si­nistraţilor. — Vom fi mai buni ca oricînd. Este chemarea noastră, a tuturor. Vom dovedi prin muncă, preci­zează Mihai Török. Cuvintele sunt certitu­dini în aceste locuri. Un sentiment de încredere, tonic, un sentiment viu, al vieţii­ se poate citi în ex­presia chipurilor lor. Un cîntec dincolo de durere. ION IUGA La limita posibilului­­ i Refac căile de transport Furia apelor a provo­cat serioase distrugeri drumurilor şi podurilor din zona Odorheiului. în­dată după retragerea a­­pelor, locuitorii au trecut, cu toate forţele, la refa­cerea celor 13 poduri stricate şi a unuia distrus complet, de apele Tîrna­vei Mari. Colectivul de la Şantierul de drumuri şi poduri din Odorheiu Secuiesc, în colaborare cu consiliile populare, a reparat în bună măsură podurile de la Oţeni, Po­­rumbenii Mari, Brădeşti şi din alte localităţi. Consiliile populare din Feliceni şi Ulieş au pus la dispoziţia constructo­rilor 30 m.c. bușteni de stejar. Acolo unde construi­rea podurilor necesită mai mult timp, circulația se desfășoară normal pe podurile improvizate. CREŞTE FONDUL DE AJUTORARE Din ce în ce mai mulţi sunt salariaţii instituţiilor din oraşul Topliţa, care s-au angajat să doneze la fondul de ajutorare a sinistraţilor salariul pe o lună. După cei 15 sala­riaţi ai secţiei „Partiza­nul", cadrele didactice ale liceului, medicii ,de, la Spitalul unificat, au ho­­tărît, de asemenea, să contribuie cu salariul pe o lună. Cadrele didacti­ce ale Şcolii generale nr. 7, au donat la acelaşi fond, salariul pe cite o jumătate de lună. Pînă în momentul de faţă, contribuţia salariaţi­lor din oraşul Topliţa, se cifrează la 1.981.710 lei. (Urmare din pag. X)­­ Cu toate că în ziua de 27 mai am întîmpinat mari greutăţi în mobili­zarea la muncă a coope­ratorilor, în ziua urmă­toare situaţia s-a îmbu­nătăţit în mod substan­ţial, în prezent se lu­crează la pregătirea te­renului, la plantatul car­tofilor, întreţinerea cul­turilor, precum şi alte lucrări agricole de se­zon. La Cooperativa a­­gricolă de producţie din Racu a început plantatul cartofilor. Aici însă, con­siliul de conducere, prin brigadierii de cîmp, con­comitent cu selectarea se­minţei de cartofi şi plan­tarea acestora, ar fi putut trece la efectuarea pri­mei praşile la sfecla de zahăr — lucrarea e necesară pe o suprafaţă de 15 hectare. Aş vrea să menţionez iniţiativa lăudabilă a inginerului Szöcs Zoltán. Cu o echi­pă de şase mecaniza­tori, a luat cu asalt o parcelă de 10 hectare pe care se lucrează la discuire, arat, adminis­trat îngrăşăminte chi­mice şi plantatul carto­filor. La Cooperativa agri­colă de producţie din Satu Nou se lucrează la pregătirea terenului, ba­­ronii şi întreţinerea cul­turilor. Circa 100 coope­ratori au început prima praşilă la cultura sfeclei de zahăr. La Siculeni în afară de arături la una din brigăzi - e u­­nica la care terenul per­mite - se lucrează la plantatul cartofilor şi întreţinerea culturilor. Aş vrea să menţionez în mod deosebit munca de cali­tate pe care o depune mecanizatorul Szabó Be­niamin - în circa 4 ore, pe un teren destul de greu, a reuşit să plan­teze 3 hectare cartofi.­­ Ce măsuri s-au luat pentru recuperarea cul­turilor compromise? — La grîu, au fost com­promise 50 hectare. Din acestea, 15 hectare fiind distruse complet, vor fi reînsămînţate cu cartofi (Racu), iar pe restul con­tinuă, şi în prezent, să se efectueze lucrări de canalizare, în etapa ur­mătoare se preconizează administrarea de îngră­şăminte chimice - 200 kg azotat de amoniu la un hectar. La Ciceu au fost compromise 15 hec­tare sfeclă de zahăr. Pe parcelele ale căror culturi nu-şi revin total, se va efectua o reînsămînţa­­re, iar în rest se va re­curge la o completare a golurilor prin plantare.­­ Cînd credeţi că se vor termina insămînţările? — Dacă timpul ne per­mite, cu toate că supra­faţa rămasă e destul de mare, avem toată încre­derea­ că cel tîrziu în ziua de 4 iunie vom termina lucrările în întregime. Deoarece, încă nu se pot utiliza tractoarele şi maşinile agricole la în­treaga lor capacitate, s-au luat măsuri — sunt şi res­pectate­­ ca toate atelaje­le să fie la cîmp. Coope­ratorii, chiar şi cei care lucrează la întreprinderi de stat­­ demonstrează că nu pregetă nimic pen­tru depăşirea actuale­lor greutăți provocate de calamitățile naturale. (Urmare din pag. I) La orzoaică au mai ră­mas de însăminţat 150 hectare, la care urmea­ză să fie efectuate în întregime lucrările de pregătire a patului ger­minativ. Faptul că în ziua de 29 mai 1970, la una dintre brigăzi a fost des­coperită o parcelă de 4 hectare svîntată şi, bine­înţeles, imediat însămîn­­ţată, e considerat de către inginerul agronom Imre Kárel, ca un prim succes. De mîine se va putea lua cu asalt o altă parcelă de 30 hec­tare, dar de această da­tă se vor putea folosi şi tractoarele. In zilele imediat următoare se va intra cu toate forţele, fo­­losindu-se cu precădere plugurile cu tracţiune animală. Cu aceeaşi intensitate se lucrează şi la plan­tatul cartofilor. De în­­sămînţat a mai rămas o suprafaţă de 180 hec­tare - 160 hectare sunt pregătite. In prezent, o bună parte din cele 60 atelaje au fost antrenate la transportul de sămîn­­ţă şi plantatul cartofi­lor. Dacă în ziua de 28 mai, la două brigăzi — a ll-a şi a IV-a - nu s-au plantat decit opt hecta­re, în zilele următoare la toate brigăzile s-a re­luat munca, obţinîndu-se şi primul succes prin în­­sămînţarea a 34 hectare. Indicaţia consiliului de conducere, ca fiecare cooperator să lucreze e­­fectiv cel puţin 12 ore este îndeplinită cu e­­xactitate. La sfecla de zahăr, în­­sămînţată în întregime, s-a trecut la efectuarea lucrărilor de întreţine­re. Praşila întîi a fost executată pe o suprafaţă de 15 hectare, din 42 hectare însămînţate. „Cel tîrziu, la 3 iunie, lucra­rea va fi terminată în întregime’’, ne asigură in­ginerul agronom. In ace­laşi timp, se efectuează şi însămînţarea trifoiului sub plante protectoare pe o suprafaţă de 125 hectare. Folosirea maşi­nilor fiind imposibilă, lu­crarea se execută numai manual. Programul de lucru al zilelor ce urmează e a­­xat în întregime pe i­­deea intensificării la maxim a tuturor lucrări­lor agricole de sezon. De azi s-a trecut la plan­tatul cartofilor şi la brigada a doua, iar de mîine se vor putea fo­losi, parcele mai zvîn­­tate, maşinile de plantat. In acelaşi timp, avînd în vedere instabilitatea tim­pului, ca şi depăşirea cu mult a condiţiilor op­time, consiliul de condu­cere preconizează folo­sirea vacilor cu lapte, dar neproductive în prezent, la tractarea plugului. Din discuţiile ulterioa­re, avute cu Todoran Constantin, secretarul comitetului comunal de partid, am reţinut: „Toa­te forţele de care dis­punem, vor fi utilizate la maxim, în vederea termi­nării lucrărilor agricole şi efectuarea, în acelaşi timp, a celor de întreţi­nere. Brigadierii respec­tă programul stabilit. Ma­şini şi unelte agricole avem suficiente. Coope­ratorii vin să ne între­be: „Azi unde se poate lucra?" în plus, nu am ce spune". Imperativ social urgent: acţiunea Raportez PARTIDULUI că noi, muncitori, tehni­cieni, ingineri din staţia Odorheiu Secuiesc am fost la posturi. Nu avem daune materia­le, am lucrat ziua şi noaptea pentru stăvilirea apelor, pentru protejarea avutului nostru naţional. Şi mai raportez PARTIDU­LUI că suntem la posturi, acolo unde ne cere socie­tatea ! Acestea sunt cuvintele lui AUREL VARVARA, şe­ful Staţiei C.F.R. Odor­heiu Secuiesc. Ne fa­­cem datoria de a le pune in paginile ziarului, de a transmite PARTIDULUI COMUNIST ROMAN raportul comu­niştilor, a tuturor munci­torilor din Complexul C.F.R. Odorheiu Secuiesc. ...La 13 mai 1970, orele 9,30 apa pătrunde in in­cinta staţiei inundă ma­­cazele 1,3,5. După aproxi­mativ o oră s-au intrerupt toate mijloacele de comu­nicaţie si telecomuni­caţie. Staţia era izolată de restul secţiei. Primele măsuri luate au fost: evacuarea urgentă a ma­terialului rulant mărunt, evacuarea mărfurilor care puteau fi supuse degra­dării. ...Nu am înregistrat nici o pagubă materială. Și, după ce apele s-au retras, am început verifi­carea liniilor curente. La km. 31, apele au spălat importante cantităţi de terasament, provocînd go­luri care trebuiau umplu­te. Trebuia să facem tre­nuri de intervenţie. Am păstrat sub presiune lo­comotiva 230.321. Din da­ta de 15 mai am făcut zilnic cite 4 trenuri de lu­cru, transportînd în linie curentă balast adus, tot prin muncă patriotică, de la o distanţă de 20 km. ... Picherul districtului se numeşte Lenghel Ioan Lenghel. Timp de trei zile nu putea fi recunoscut dintre muncitori. Mînuia uneltele, dirija munca, era întotdeauna acolo un­de era nevoie. ... Din ziua de 20 mai am dus şi am lăsat în linie curentă, acolo unde muncitorii se luptau să recupereze fiecare minut bun de muncă, acolo un­de trebuia refăcută infra­structura căii ferate, am dus acolo un vagon de clasă pe care l-am trans­format în dormitor. .., întreprinderea 52, construcții căi ferate Si­biu, care lucrează pentru refacerea liniei Odor­heiu Secuiesc - Si­ghişoara a predat par­ţial în circulaţie anumite porţiuni. Au fost restabi­lite comunicaţiile telefo­nice cu restul reţelei fero­viare. .. .Tovarăşul AUREL VARVARA raportează, şi redactorul acestor rîn­­duri nu face decit să-şi îndeplinească o datorie de onoare, aceea de a transmite PARTIDULUI cuvintele sale. Ceferiştii, puternic de­taşament al clasei munci­toare sunt la posturi, a­­colo unde interesele so­cietăţii noastre o cer. Şi mai raportăm că întotdea­una, ziua sau noaptea, interesele societăţii noas­tre vor fi pentru noi po­runcă, literă de lege! GEORGE BOITOR COCARDELE „1 IUNIE" Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Consiliul Na­ţional al Femeilor a tipă­rit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 şi 25 iunie a.c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor, in colaborare cu alte organizaţii ob­şteşti, va contribui la mă­rirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse in contul C.E.C. 2.000. (Unnare din pag. 1) derile pentru mecanizarea agriculturii în vederea extinderii sale. În zilele următoare rit­mul zilnic va fi de 30 hectare la plantatul car­tofilor. După ce anterior au fost terminate 6 hec­tare, din ziua de 30 mai s-a început prima praşilă la cartofi și la brigăzile a ll-a și a lll-a. La sfecla de zahăr nu s-au însăminţat decit 12 hectare din 25. Deoarece plantele au răsărit, iar buruienile ameninţă cul­tura, întreaga suprafaţă a fost împărţită pe fa­milii de cooperatori, în aşa fel încît, în cel mai scurt timp întreaga lu­crare să fie efectuată, in acest context de eforturi menţionăm şi intenţia consiliului de conducere de a renunţa la însămîn­­ţarea a 15 hectare cu ovăz , perioada de ve­getaţie nu permite­­ şi folosirea acestora pentru suplimentarea planului de însămînţări la in şi car­tofi. La in se vor însă­­mînţa în plus circa 20 hectare, iar producţia a şi fost asigurată prin în­tocmirea unui contract suplimentar cu Combina­tul de in şi cînepă Gheorgheni. Pentru a afla şi preo­cupările actuale ale bri­gadierilor de cîmp am solicitat acestora un răs­puns la întrebarea: Ce veţi face? pe care îl re­dau în continuare. Antal Dominic - Briga­da I. Tractoare, maşini agricole şi braţe de muncă avem suficiente. Doar timpul să ne lase în pace. Dar, pentru a ne putea lupta cu el, ca de la egal la egal, am luat măsuri de folosire a atelajelor la arat, însămîn­­ţat, administrat îngrăşă­minte, intr-un cuvînt, la toate lucrările agricole de sezon. în cel mult şase zile vom termina însămîn­­ţările. In acelaşi timp se va continua şi praşila întîi la cartofi. Hajdu Lazăr - brigada a ll-a. Din 57 hectare plan însămînţări cartofi nu am realizat decit 12 hectare. E foarte puţin. Terenul nu a permis mai mult. Prin folosirea atela­jelor, în maximum cinci zi­le, vom termina plantarea întregii suprafeţe rămase. Aş vrea să menţionez că am început aplicarea de amendamente pe bază de calciu pe o suprafaţă de 16 hectare. Solomon Gergely - bri­gada a lll-a. Pe cele 30 hectare cartofi încă neîn­­sămînţate am început fo­losirea marcatorului cu tracţiune animală, deoa­rece cu alte unelte nu se poate lucra. In schimb, pe cele 30 hectare însă­­mînţate în prima etapă am trecut la efectuarea primei praşile pe care o vom termina în cîteva zile. La sfecla de zahăr prașila întîi a fost terminată pe 7 hectare. HARGHITEI (Urmare din pag. 1) ar trebui să ia măsurile ce se impun de la sine în situaţia actuală. In primul rînd, pentru a permite dezvoltarea nor­mală a plantelor în con­diţiile cînd apa musteş­te la suprafaţa solului, ar fi indicată, după pă­rerea noastră, o privire de buruieni, ceea ce ar înlesni şi evaporarea a­­pei. Să avem în vedere şi faptul că terenul res­pectiv a produs în anul trecut o cantitate record de cartofi, astfel incit, starea de fertilitate natu­rală creează posibilitatea obţinerii şi în acest an, a unei producţii ridicate de sfeclă de zahăr. Tarlalele cu orzoaică. Stratul compact de ar­gilă aflat la o mică a­­dîncime, nu permite scur­gerea normală a apei, ceea ce se simte şi în starea culturilor. Primele ădăcini au putrezit. Pen­­ru a se grăbi dezvoltarea din nou a acestora — proces deja semnalat - se impune o acţiune de sprijinire a luptei dintre­­viaţă şi moarte". O cere­nsăşi producţia. In a­­­ste zile - ne spune bri­­gadierul — vom efectua o grăpare uşoară, însă, pentru a veni cu adevă­rat în ajutorul plantelor, va trebui să administrăm, pe cele 41 hectare, circa 30 tone azotat de amo­niu. Avem o repartiţie pe trimestrul III şi IV (a­­nul trecut am avut pe tri­mestrul I (? n.r.) dar e prea tîrzie. Acum ne trebu­ie. Din acest motiv cerem Direcţiei agricole jude­ţene să găsească o mo­dalitate concretă şi cît mai urgentă, ca din re­partiţia pe acest an să ni se asigure cantitatea de azotat de amoniu so­licitată. Eforturi susţinute se de­pun la toate brigăzile a­­cestei unităţi agricole, însămînţatul sfeclei de za­hăr s-a terminat. Din ce­le 67 hectare, pe 40 hectare s-a efectuat pra­şila întîi, iar pe şapte, praşila a doua. La car­tofi a mai rămas de plan­tat o suprafaţă de 70 hectare. La o singură bri­gadă - a IV-a - se poa­te folosi maşina de plan­tat, tractată mecanic, în rest se utilizează plugul. Pe tarlalele încă nepre­gătite, se transportă în­grăşăminte naturale, în timp ce la brigada a doua s-a terminat prima praşilă la cartofi, pe o suprafaţă de 15 hec­tare. La brigada în­tîi a început boro­­nitul culturii însămînţate în prima fază — 20 hec­tare. în schimb, această fugitivă „fotografiere" a situaţiei ne dezvăluie lăr­gimea frontului atacat. Toate atelajele lucrează din plin. O parte din tractoare au putut intra în brazdă. Peste 200 cooperatori — necesarul normal­­ au răspuns pre­zent. „In aceste zile­­ se destăinuia preşedintele — oamenii sînt aceia care vin să ne întrebe: „azi unde să mergem la lu­cru?”. Sperăm ca pînă în ziua de 4 iunie, cel tîrziu, să terminăm însă­mînţarea tuturor supra­feţelor". Raid realizat de T. PARLEA TOPLIŢA Contribuţia O importantă contri­buţie la fondul pentru ajutorarea sinistraţilor au adus cadrele didactice şi elevii Liceului din Topliţa. Numai contribuţia din sa­lariul profesorilor, învă­ţătorilor, personalului teh­­nico-administrativ şi a celorlalţi angajaţi se ri­dică la 87.587 lei. 48 sa­lariaţi au donat salariul pe o lună, iar ceilalţi pe cite o jumătate sau un sfert din lună. Din donaţiile elevilor s-au totalizat 396 articole de îmbrăcăminte, ali­mente în valoare de 3.000 lei, 2.200 manuale şcolare şi peste 700 diferite re­chizite şcolare (ghiozda­ne, mape, caiete, creioa­ne etc.). Tot la fondul pentru ajutorarea sinistraţilor vor fi incluşi şi banii pro­veniţi din susţinerea unor programe c­ultural-artistice şi sportive. Vor fi orga­nizate pînă la sfîrşitul anului şcolar cite o ser­bare cu fiecare ciclu de elevi, precum şi meciuri de fotbal, volei şi alte manifestări sportive. In ce priveşte acţiunile de muncă patriotică, di­recţiunea şcolii în colabo­rare cu organizaţia U.T.C. a întocmit un plan amă­nunţit de desfăşurare, in momentul de faţă, zilnic participă cite o clasă la construirea noului liceu, iar în perioada de vară vor fi organizate patru serii a cite 75 de elevi pentru şantierul tinere­tului, precum şi pentru adunarea unor plante medicinale şi deşeuri de hîrtie, sticlărie etc. Contribuţia totală a ti­neretului din Topliţa la fondul de ajutorare a sinistraților se cifrează pînă acum la peste 100.000 lei. Pag. 3 Economisirea materialului lemnos (Urmare din pag. I) fag, de asemenea, s-au obţinut rezultate frumoa­se economisindu-se 264 mc cherestea fag în echi­valent, adică faţă de un consum planificat de 2,200 mc cherestea fag/ mc ladă s-a realizat un Consum de 2,037 mc, evi­­denţiindu-se acelaşi sec­tor din Tulgheş. Spuneam mai înainte că o mare importanţă în stimularea economiilor de materii prime o are şi planificarea consumurilor specifice. Considerăm că o parte din depăşirile de consumuri în anul 1969 se datoresc tocmai nepla­­nificării pe o bază reală a consumurilor specifice. Astfel, a fost depăşit con­sumul planificat de che­restea fag cu 3.909 mc și cel de placaj cu 420 mc la sortimentul lăzi placaj PFL, economisindu­­se, în schimb-711 mc PFL. Nu este încă vorba de depășiri sau economii re­ale, deoarece e vădit că nu se poate planifica un consum specific global pe sortimentul lăzi placaj — PFL, din moment ce nu se cunosc anticipat tipu­rile de lăzi ce le vom produce, avînd în vedere faptul că fiecare tip de ladă are consumuri di­ferite de cherestea fag, placaj sau PFL. Anomalia semnalată mai sus persistă și în acest an cînd, la fel, fără a se cunoaşte anticipat tipurile de lăzi pe care le vom produce ni s-au pla­nificat de către organele superioare consumuri glo­bale, atît pentru cheres­teaua de fag, cît şi pen­tru placaj şi PFL. In acest an, toate con­sumurile specifice, atît cele planificate departa­mental, cît şi cele plani­ficate de C.E.I.L. sau de noi, s-au redus cu circa 5 la sută faţă de cele din 1969. Pentru realizarea aces­tei sarcini se pune pro­blema asigurării cantita­tive şi calitative a stocu­rilor de materie primă, — operaţii mult îngreunate de calamitatea ce s-a abătut asupra noastră — mai ales la produsele ga­­terate, unde se cere o atenţie cît mai mare pen­tru sortarea buştenilor, asigurarea materiilor pri­me de aceiaşi calitate şi dimensiuni cel puţin pentru o repriză de lu­cru. Dacă acest deziderat se poate realiza mai uşor la speciile din producţia internă este mai greu în­să la stejar, pe care-l pri­mim în întregime din a­­fara întreprinderii. Aici, onorarea în termen a contractelor de către furnizori are un rol ho­­tărîtor, atît pentru reali­zarea planului de pro­ducţie, cît şi pentru reali­zarea şi reducerea con­sumului specific. In vederea reducerii consumurilor specifice a început o acţiune de re­vizuire a normelor de consum. Această acţiune a început la Fabrica de lăzi Gheorgheni, urmînd a fi continuată şi la cele­lalte sectoare şi produse. Problema se pune în a găsi care este materia primă dimensional şi cali­tativ cea mai potrivită executării unui produs şi apoi, pe baza unor ba­lanţe de resurse, să se găsească căi pentru a destina materiile prime convenabile pentru pro­dusele în cauză. Deoarece structura di­mensională şi calitativă a masei lemnoase variază de la an la an, se impu­ne stabilirea de consu­muri specifice la produse­le gaterate pe categorii de diametre, iar consumul global stabilit să fie o re­zultantă a acestora. In felul acesta s-ar putea stabili un consum specific mai real și, totodată, sor­timentele cele mai renta­bile. Tot pentru reducerea consumului specific la produsele gaterate din răşinoase pentru anul 1970 şi în continuare, la unitatea noastră a fost introdus în producţie, în hala gatere, încă un ferăs­trău panglică, prin folo­sirea căruia la debitat cherestea, datorită faptu­lui că pînza este mai subţire decit pînzele de gatere, se obţine o econo­mie substanţială de ma­terial lemnos, implicit, reducîndu-se consumul specific. Conducerilor sectoarel*­lor, fiecărui lucrător al unităţii îi revine sarcina patriotică de a gospodă­ri cu grijă materia primă, căci şi azi mai sunt cazuri de degradări de materie primă, îndeosebi din cau­za stivuirii sau depozi­tării necorespunzătoare. Avînd la bază aceste probleme cît şi alte pro­puneri care se vor ivi, credem că în viitor re­zultatele vor fi mai bune în această direcţie. I Întreprinderea judeţeană pentru valorificarea legumelor şi fructelor I.L.F. Harghita N o ■ gestionari SM­S □ gestionare m­ai în conformitate cu legea Nr. 22/1969, pentru toate oraşele judeţului. Informaţii­­ suplimentare la sediul I.L.F. Miercurea-Ciuc, Str. Uzina electrică nr. 2, sau la telefonul 459. AM FABRICA DE TRICOTAJE Miercurea-Ciuc, str. 7 Noiembrie nr. 62 Angajează: fochiţii gradul 2 mai 9 electricieni

Next